. RECUPERAREA AFECT. ORTOPEDICO-TRAUMATICE - LUCRARI PRACTICE Que LPL ‘NOJIUNIINTRODUCTIVE LP. 2 si L.P.3 METODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE IN CERVICALGII si DORSALGIL @ METODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE IN CERVICALGH Algie = durere A) CERVICALGILE INFERIOARE ACUTE $I SUBACUTE Obiectivul primordial in aceste cazuri este © scliderea durerii loace folosite: Dimobilizare in minerva: - este primul gest terapeutic - minerva: este 0 ortez&; trebuie purtatéi permanent (24 din 24 ore); se scoate numai pentru igiena local + efectuarea unor tratamente locale 1 crioterapic local: + se foloseste masajul eu gheafé: duraté sourté (5-10 minute); se repel de mai multe ori pe zi; obligator se aplicd intr-o postura antalgica a pacientului ~~ O electroterapie B) CERVICALGIILE CRONICE © sciderea intensitafii dure © reducerea, pind la eliminare, a contracturilor musculare © redobandirea mobilitifii coloanei cervicale > cresterea tonusului muscular i si reducerea contracturilor musculare: o termoterapie local a) efectuate manual: = se combind cu mobilizarea pasi cervical (flexie, extensie, inclinare lateralé, risucire) + tehnica de exeoutare: > pacientul este asezat comod, in DD, cu coloana cervical inafara mesei de tratament fn toate sensurile fiziologice de miscare la nivel > Kinetoterapeutul (Ktp), asezat la capul bolnavului: cu © mand sustine capul pacientului (prinde occiputul si coloana cervical), iar cu cealalt& mani, plasati la nivelul frunfii acestuia, face o priza de sigurangi > din aceasta pozifie Ktp execu tracfiune in ax > in momentul fn care se sesizeazsi o scidere a tensiunii musculare, se incepe mobilizarea pasiva a coloanei cervicale, in toate sensurile de migcare ~reguli: _# mobilizarea pasiva se executi lent, altemfnd sensul de migcare, nedepasind pragul durerii, Pird contributia voluntara a pacientului (este o mobilizare pasival) 4 pe tot timpul manevrei, pacientul va avea o respiratie profunda si rar 4 forta de tractiune variazd in functie de durere, mas& muscular, tonus muscular, intensitatea contracturii TRAC CERVICALA VA FIEFI CATRE TOTI STUDENTIL IL OREI, DE+b) efectuate mecanic: - se realizeazi cu ajutorul scripefilor, sau a aparatului de tracfiune vertebral - reguli pentra efectuarea tracfiunii mecanice (indiferent de sistemul folosit): + pozitia pacientului este in DD, sau asezat + obligator trebuie asigurat un unghi de flexie a coloanei vertebrale cervicale de 10°-15° + durata = minim 40 minute, pan& Ja 2 ore 4 inuinte de oprirea tracunii, paciental webuie st execute cfteva contractii izometrice scurte ale musculaturii gétului # forfa de tractiune folosita = 3-12 kg (in functie de tipul constituyional si varsta) + numarul total de gedinfe recomandat = 6-10 © pentru redobéndirea mobilitiii coloanei cervicale: © mobilizari pasive, pasivo-active si active libere, in toate sensurile de migcare © pentru recuperarea forfei musculare gi a rezistentei la efort: - exemple de exercifii:, — - pacientul asezat pe scaun, cu capul pe masa; - i se comand si ridice capul + si intindé bine gétul + s& menfin& aceasta pozifie céteva secunde; apoi revine la pozitia inifialé + reia tot exerciiul &, — - pacientul agezat, cu mAinile incrucigate la ceafts - igi extinde coloana cervicala impotriva rezistenjei opus de propriile méini + cu menfinere cdteva secunde; revine la pozitia iniyiala + reia tot exerciiul 1 recomandati .,igienice” (pe care pacientul le va respecta foarte mult timp dupa recuperare, sau chiar toat vviafa): ¢> interzicerea folosirii pemelor inalte pentru repausul noctum se recomanda utilizarea unui rulou asezat in spafiul dintre occiput si coloana dorsal superioard ¢ in timpul zilei, la interval de 2-3 ore, se recomanda intreruperea activitiii si executarea migcarilor libere ale coloanei cervicale in toate sensurile controlul permanent al posturii (prin constientizarea menfinerii unei posturi corecte, indiferent de fn care se aflé paciental) @ METODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE IN DORSALGH © combaterea durerii © asuplizarea coloanei vertebrale © tonifierea musculaturii paravertebrale © reeducarea posturii corecte © readaptarea la efort Mijloace utilizate: O masaj Bi termoterapie I D clectroterapie locala D kinetoterapie: © pentru asuplizarea coloanei vertebrale: + constientizarea pozifici ,,de a sta inalt”: & exercifii de intindere a coloanei, din pozitiile fundamentale: decubit; asezat; ortostatism ‘+ postura se controleazi in oglinds, urmarind alungirea gatului + a trunchiului fn ax, folosindu-se repere de orientare (palma Ktp pe crestetul pacientului; o carte pe crestet; etc.) + extensii active + tracfiuni prin propria greutate (atamat la spate) ‘ sporturi: volei, baschet, inot pe spate© pentru tonifierea musculaturii paravertebrale: @ din DV ridicarea capului + trunchiului, schimbandu-se pozifia membrelor superioare, pentru a grada efortul (pe lénga cap; sub barbie; la ceaf; pe umeri) & din pe gemunchi, cu sezuta pe calcdie, cu un baston in mAini, se executi ridicarea pe genunchi + extensia complet a trunchiului + ducerea brafelor deasupra capului + menfinerea pozifiei céteva seeunde 1 recomandati ,igienice” (vor fi respectate toat& viafa): menginerea greutijii corporale normale nu se va apleca inainte fra blocarea perfect a coloanei dorso-lombare evitarea ortostatismului prelungit © evitarea deplastrilor lungi in automobil © efectuarea zilnicd a unui program de KT de intretinere evitarea sporturilor violente < sporturi recomandate: inot; ciclism (in limite rezonabile)LP. 4, LP. 5 si LP. 6 PROGRAMELOR DE KINETOTERAPI DISCoP, ARE © PROTRUZIA SIMPLA A DISCULUI INTERVERTEBRAL (DISCOPATIA LOMBARA) Milloace utilizate: E1repaus la pat: _—_- fn postur antalgicd ,,clasica” (DD pe pat tare + genunchii flectafi; sau DL + genunchii flectafi); pozifia antalgicd gisiti de pacient ~ se pistreaza 5-6 zile, ct mai mult timp (24 din 24 ore!) (eventual, mobilizare numai pentru nevoile fiziologice) 1 termoterapie local Gi electroterapie O pacientul va fi instruit privind factorii_de rise ai unei recidive: supraponderalitatea; umezeala; frigul; migcairile bruste si/sau necontrolate; purtarea de greutati intr-o mand sau pe umir > sau dezvoltat o serie de programe kineto-educationale = ,SCOALA SPATELUI”, in care paciengii sunt invafati si-gi desfisoare viata ,de zi cu zi” + activitatea profesionala in condifii de stres minim — exist 3 obiective: ©; blocarea (,,z4vordrea”) coloanei lombare 2 constientizarea pozitiei neutre a coloanei vertebrale lombare + menfinerea permanentii a acesteia indiferent de pozifia corpului sau de activitatea desfigurat => menfinerea forfei musculare e muschilor paravertebrali inferiori + fesieri «> Blocarea (,zéivorfirea”) coloanei lombare: - se trece prin 4 stadii de invafare: *stadiul1 — = blocarea (,zAvordrea”) coloanei lombare in pozitie neutrA (prin delordozare = {indreptarea curburii lordotice), concomitent cu imobilizarea membrelor din ortostatism, agezat, sau decubit: se iau pozitii imobile urmirind alungirea axial a trunchiului, membrele fiind si ele menfinute imobile © stadiul2 = trunchiul se menfine ,,zAvorét” si se mobilizeaz’ independent membrele & din DD: se flecteazi si se extind genunchii + se abdue si addue membrele superioare (etc.) & din asezat: ridicarea brafelor deasupra capului + abductia coapselor (ete.)____ © stadiul 3 = mobilizarea trunchiului ,,zavordt”, ca pe un tot unitar din DD: ridicarea din pat prin rostogolire lateral, apoi impingerea tn mfini si cobordrea concomitent din pat a membrelor inferioare & din asezat: ridicdti si asezri pe scaun & din ortostatism: genuflexiuni cu spatele sprijinit de perete; aplecarea trunchiului cu fandare pe un picior ul 4 icarea celor invatate in stadiile precedente, la cerinfele activitatii profesionale 2 Constientizarea pozifiei neutre a coloanei vertebrale lombare + menfinerea permanent a acesteia indiferent de pozitia corpului sau de activitatea desfésurata: G posturi corective: & DD cu gemunchii flectafi; DL cu coapsele + genunchii flectati; & asezat pe scaun cu genunchii depirtafi, astfel incat linia lor st depigeasc& cu 10 cm linia soldurilor D exercitii de delordozare lombar’: © ortostatism cu spatele sprijinit de perete gi cu célediele la 25- 30 cm de acesta: se apropie, treptat, calediele de perete & din ortostatism: aplecarea trunchiului pe un genunchi care se flecteazi, celilalt membru inferior riméndnd intins inapoi in semicumpind. Este migcarea corect pentru ridicarca unui obiect usor de pe sol & din ortostatism: flexia simultand a genunchilor + soldurilor, pentru ridicarea cu ambele méini, a unei greutiti de pe sol; greutatea se sprijina de corp la nivelul bazinului si este menfinutd astfel cu ajutorul mainilor 3 Menfinerea forjei musculare a muschilor paravertebrali inferiori + fesieri: ® exercitii izometrice © exercifii active contra unei rezistenfe crescuta progresiv(@ HERNIEREA SUBLIGAMENTARA A DISCULUI INTERVERTEBRAL (SDR. LOMBOSCIATIC) * Kinetoterapia se efectueazai adaptat perioadei evolutive: > Perioada acuta: 1 ca in protruzia simpla a discului intervertebral 1D termoterapie local 7 clectrostimulare musculari- daca existd pareze periferice O Kinetoterapie: se foloseste PROGRAMUL WILLIAMS - este esenfial in aceasti perioada; se execut mentinénd permanent delordozarea coloanei Jombare; are 2 faze: = prima faz - se folosesc 6 exercifii; fiecare exercifiu se repeti de 3-5 ori/sedinf&; se executi 2-3 gedinte/zis dureazi 10-14 zile & | DD: flexia/extensia genunchilor &, DD: se trage cu mainile un genunchi la piept, incercdnd atingerea lui cu fruntea & DD: tragerea simultand a ambilor genunchi la piept, cu ajutorul mainilor 4 DD, cu mainile sub ceaf¥: se trage un gemunchi cét mai mult spre piept, apoi celdlalt genunchi, apoi ambii genunchi concomitent 5 DD, cu brafele ridicate pe Mangd cap (pe suprafaja de lucru), genunchii flectati la 90° si talpile pe pat: se impinge lomba spre pat, se contract muschii abdominal si se ridic& usor sacrul de pe pat & agezat pe scaun, cu genunchii mult indepartafi: se apleacd trunchiul inainte, astfel inc&t mainile si atingd solul sub scaun, se mengine 4-5 secunde -a2-afazi — - se folosesc 12 exercifi; fiecare exercitiu se repeti de 3-5 ori; dureaz 10-14 zile & DD, ou genunchii flectafi, tilpile pe pat: se inclin& ambii genunchi (lipiti unul de celalalt) spre dreapta + spre sténga, incercdnd s& ating suprafata patului &, DD: se duce un cilcdi pe genunchiul opus si se executi abductia coapsci respective, pan atinge suprafaa patului; se repet& si cu celalalt membru inferior ; DD: se ridic’, alternativ, fiecare membru inferior, cu genunchiul extins, ct mai sus & , ortostatism: se executa genuflexiuni, cu méinile sprijinite pe spatarul unui scaun, spatele menfindindu-se drept si cdlediele pastrate pe sol &s pozitia de ,,cavaler servant”: aplecarea fnainte a trunchiului, sprijin cu méinile pe sol, apoi se extinde genunchiul de sprijin &, atAmat cu spatele la scara fix, mainile deasupra capului. prinzAnd bara cu palmele inainte: ridicarea genunchilor la piept ©, aténat cu spatele la scara fixa, minile deasupra capului prinzénd bara cu palmele inainte: risucirea trunchiului dreapta/sténga, ou genunchii flectati ©, atfrnat cu spatele la scara fix, mainile deasupra capului prinznd bara cu palmele inainte: balansarea sténga/dreapta a membrelor inferioare, cu genunchii in extensie 5', semiatarnat cu spatele la scara fix4, cu sprijinul picioarelor pe sol, goldurile si genunchii in flexie de 90°: basculiri inainte/inapoi ale bazinului jo semiatérnat cu spatele la scara fix, cu sprijinul picioarelor pe sol, soldurile si genunchii in flexie de 90°: basculéii laterale (dreapta/sténga) ale bazinului & ;, semiatérnat cu fafa la scara fix, cu sprijinul picioarelor pe o bara, mAinile prind deasupra capului cu palmele spre perete: se executé cifozari repetate ale coloanei lombare yp atfimat cu fafa la scara fixt, méinile deasupra capului prinzfind bara cu palmele spre perete: balansarea lateral (dreapta/stinga) a bazinului si membrelor inferioare > Perioada cronici: TI se pune accent pe tonifierea musculaturii abdominale + extensoare lombard; se execut% menfingind permanent delordozarea coloanei lombare; se foloseste un program cu 12 exercifii:, DD, cu genunchii flectafi la 90°, tilpile pe sol: pacientul incearcd impingerea cu for a gcnunchilor in sus, in timp ce Ktp se opune miscarii. Tot timpul regiunea lombard riméne in contact cu patul, Treptat, se va executa acelasi exercifiu cu genunchii cét mai intingi. &, acecasi pozitie de plecare (DD, cu genunchii flectati la 90°, tAlpile pe sol): pacientul ridic& capul, umerii si trunchiul, brajele fiind intinse inainte, pani cfind palmele ajung deasupra genunchilor la aproximativ 10 om © ovadripedie: se suge puternic peretele abdominal; se menfine 5 see. &, DD, cu genunchii flectati la 90°, talpile pe sol, in maini (cu palmele in sus) este finut un cordon elastic: se impinge regiunea lombara in jos, presénd pe plamul patului; se basculeaz& sacrul si coccisul in sus, Jomba rmfndind presati pe pat; se ridic& capul gi trunchiul, cu brafele intinse spre coapse; mAinile trag spre lateral de cordonul elastic, cu mentinere 5-6 secunde &s DD, cu gemunchii flectaji Ia 90° lipifi unul de celalalt: pacientul tncearct si-si duct lateral genunchii spre planul patului; la punctul maxim de migeare Ktp opune tezistetifa-—~ 5, aceeagi pozitie de plecare (DD, cu genunchii flectafi la 90° lipifi unul de celalalt): pacientul isi ‘rage cu forj genunchii spre piept, Ktp opune rezistenf’, incercfind concomitent si roteascd gambele pacientului (ca pe niste leviere), acesta opundindu-se ©, DD, cu membrele inferioare intinse, menfinfindu-se activ pozitia delordozati: Ktp, cu un antebrat sub '/s inferioari a coapselor si cealalti m&n& apucdnd picioarele, incearca si ridice ambele membre inferioare, dar pacientul se opune 5, DL, cu coapsele usor flectate: Ktp ou o ménd trage inapoi uméiul iar cu cealalté mana impinge inainte bazinul, pacientul se opune &, executarea ,podului” de jos = din DD, cu genunchii flectafi si sprijinit pe umeri-spate-plante, se ridica bazinul si lomba (dar fird si se lordozeze coloana); Kip se opune aplisdnd pe crestele iliace & \o din pozitia pod”: pacientul incearca o risucire a bazinului, iar Ktp opune rezistenfa; se exccutd alternatiy spre stinga/dreapt & 1 din acecasi pozitie (,pod”): pacientul executa balansare lateral a bazinului, Ktp opune rezistenfi 12 din ortostatism, langé o masa: pacientul se sprijin’ de aceasta si executi o usoara flexie din solduri, menfinfind coloana lombara delordozat, Ktp (situat in spatele pacientului) cu o mand pe un omoplat ‘impinge fnainte iar cu cealalté mand situat& anterior pe creasta iliac opusi, trage inapoi; pacientul se opune acestor miseari; apoi se schimb& pozitia mainilor Ktp si se repeta exercifiul > Perioada de remisiune complet’: 1 tratament balneofizical in statiuni: Felix, Eforie Nord, Techirghiol, ete. (@ HERNIA TRANSLIGAMENTARA POSTERIOARA, LIBERA A DISCULUI INTERVERTEBRAL (HERNIA DE DISC LOMBARA = HDL) pana Ja interventia chirurgicalé: se procedeazii ca la sindromul lombosciatic 1 imediat dupa operatic recuperarea se efectueazi in clinicile de neurochirurgie, folosindu-se metodologia clinicii respective dupa 4-6 siptiimani de la operatie: se incepe KT activa (de tonifiere a musculaturii abdominale si lombare si de posturare corecta a coloanei lombare)LP. 7, LP. 8, si LP, 9 METODOLOGIA PROGRAMELOR DE KINETOTERAPIE {N TULBURARILE DE STATICA PRIN DEVIATI. ALE COLOANEI RALE_(CIFOZE, LORDOZE, CIFO-LORDOZE, SCOLIOZE L CIFOZE ‘+ deviatii ale coloanei vertebrate tn plan sagital, cu convexitatea curburii indreptati posterior A)CIFOZA DORSALA i Objective *> scurtarea muschilor spatelui si lungirea musehilor toracali anteriori © corectarea deficienfelor secundare => formarea reflexului corect de postura Exerciti , mers pe varfuri, cu brafele intinse lateral: se execut ducerea acestora in cerouri mici, spre inapoi pe genunchi, ou sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala, brafele fntinse inainte: se executd tArdre prin alunecarea mainilor pe sol 5; agezat pe sol, spate in spate cu un partener, brajele intinse oblic in sus si se face apucare reciproca: se execu indoirea + intinderea coatelor, spatele rimAndnd lipit de al partenerului B) CIFOZA LO! Objective © scurtarea muchilor lombosacrali si lungirea muschilor abdominali © corectarea deficienfelor secundare © formarea reflexului corect de postur Pozitia agezat este contraindicaté (este eifozanté !) © alergare, atingand cu cdlcdiele gezuta, mainile la ceaft 4 DD, cu genunchii flectati, talpile pe sol: ridicarea bazinului si trecerea unei mingi medicinale pe sub bazin, de la dreapta spre stéinga si inapoi © atérnat cu fafa la scara fix’: se executi extensia membrelor inferioare simultan sau alternativ C) CIFOZA TOTALA Objective © scurtarea muschilor spatelui gi lungirea celor toracali anteriori si abdominali © corectarea deficienfelor secundare © formarea reflexului corect de atitudine corporal Exerciti ®, din DV: executarea ,. i” (extensie marcat& a capului si trunchiului, prinderea gleznelor cu mainile si balansare) &, pe gemunchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontalé, brafele intinse oblic inainte: se executt ridicarea membrului inferior sting (cu genunchiul intins), revenire, se repetd cu membrul inferior drept , stdnd cu spatele 1a scara fixt, Ia un pas de aceasta: se executd ridicarea membrelor superioare intinse deasupra capului si extensia capului si a trunchiului pana ce mainile ating scara fix, II. LORDOZE ‘+ deviati ale coloanei vertebrale in plan sagital, cu convexitatea curburii indreptat& anterior Obiective © scurtarea musculaturii abdominale + lungirea mugchilor lombosacrali © prevenirea compensirii printr-o cifozare dorsala si corectarea pozitiei bazinului © formarea reflexului corect de posturd Exerciti &, mers, cu mfinile pe solduri: se execut& ridicarea altemnativa a genunchilor la piept & mers cu sprijinul palmelor pe sol si genunchii in extensie : 5 mers cu trunchiul aplecat inainte si prinderea gleznelor cu mainile IIL. CIFO - LORDOZE ‘+ deviati ale coloanei vertebrale in plan sagital, cu 2 curburi de sens opus Objective => scurtarea grupelor musculare ale spatelui din regiunea dorsalé si lungirea grupelor musculare ale spatelui din regiunea lombar& © scurtarea mugchilor abdominali si lungirea musculaturii toracale anterioard© corectarea deficienfelor secundare © formarea reflexului corect de posturit Regula de baz atunci cfind se Iucreaz pentru corectarea unei deficienfe format din 2 deviafii = una dintre deviaii se fixeazd intr-o postura corectiva (exercifiu static) $i cu a 2-a deviafie se lucreazA activ Exercitii; , mers ghemuit, cu méinile la ceatt asezat pe sol, cu un baston la nivelul omoplafilor: se executt tarde inainte gi inapoi &, atimmat ou spatele la scara fix, mfinile prinzfind bara cAt mai dep&rtat (pentru a objine extensia coloanei dorsale); se executl ridicarea genunchilor la piept IV. SCOLIOZE ‘+ deviafii ale coloanei vertebrale in plan frontal, insofite de risucirea (torsiunea) corpurilor vertebrale spre convexitatea curburii scoliotice, gibozitate vertebro-costala posterioard de partea convexitafii, asimetria centurilor scapulara si pelviand Scolioza in.” = scolioza cu o singuri curburd; cel mai freevent este total, spre dreapta sau stnga Scolioza in..S” = scolioza cu 2 curburi; la denumirea ei se menjioneaz doar sensul curburii dorsale A) SCOLIOZA IN ,C” Objective © corectarea curburii coloanei vertebrale prin tonifierea musculaturii spatelui: scurtarea grupelor musculare din partea convexitiii si lungirea grupelor musculare din partea concavitaii © reducerea gibozititii costale prin detorsionarea corpurilor vertebrale © cresterea mobilit&fii cutiei toracice © redresarea bazinului gi echilibrarea centurii scapulare © formarea reflexului corect de postura Se folosesc exercifii statice +dinamice: _- statice: - se vor utiliza predominant pozitiile asimetrice -dinamice: - se vor folosi migc&ri - simetrice -asimetrice Exercifii pentru Scolioz’ in .C” sténga: &; mers pe varfuri, braful drept sus + braful stng jos (pe langi corp): se execu ducerea membrului inferior sténg in extensie la 2 pagi &, DV cu un baston in maini: se executi extensia trunchiului cu ducerea brajelor peste cap si inclinarea trunchiului spre stnga # pe gemmnchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala, coatele intinse: se execut mers tiréit prin inaintare numai cu mana dreapta + piciorul sting aaseneSnSScanoan &, cvadripedie: se executi ridicarea membrului superior drept gi extensia membrului inferior stng & atimat asimetric cu fafa la scara fix (mana dreapt prinde de sus). se executi balansarea membrelor inferioare spre stinga Exercitii pentru Scoliozd in .C” dreapta: &, mers; cu un baston la spate prins asimetric (mana sténgé sus, mana dreapti jos): se executl extensia trunchiului si risucire spre stinga &, DD, braful sting intins pe Iingl cap, broful drept pe Hing corp: se executs forfecarea membrelor inferioare pana la 45' & DL stinga, picioarele fixate Ia prima bara seit fixe: se executl riicarea trunchiului (spre dreapta) pana la 45' &, stand lateral dreapta la scara fixi, piciorul drept sprijinit pe a 4-a bard cu genunchiul intins, mana sting’ la ceaf’, cea dreapti pe lang corp: se executl inclinari laterale ale trunchiului spre scara fix , stnd, ména sténga la ceaffi, mana dreapti pe gold: se executd fandare lateral spre stinga si inclinarea trunchiului la dreaptaB) SCOLIOZA INS” Obiective > corectarea curburilor coloanci vertebrale prin: scurtarea grupelor musculare din partea convexitafii si lungirea grupelor musculare din partea concavitijii > corectarea asimetriei toracice © corectarea deformatiilor secundare ale centurii scapulare si bazinului > formarea reflexului corect de atitudine Exercitii pentru Scoliozd in ,.S” dorsal dreapta: | mers fandat pe piciorul sténg, braful sting intins sus, mana dreapti pusti pe sold: se executi arcuirea membrului superior stang la fiecare fandare ©, DV, braful sting intins pe lang cap, mfna dreapta pe yold: se execu térdre in cere prin ducerea ‘trunchiului spre dreapta pana la 30° urmata de ducerea membrelor inferioare spre stinga ; pe genunchi, cu un baston prins asimetric la spate (mana sting sus, ména~dreaptijos):-se-executt extensia trunchiului si ducerea piciorului sting lateral, sprijinit pe varful degetelor &, stind cu fafa la scara fixd, piciorul stang sprijinit pe a 3-a bard, mana sting’ apuct sus, mana dreapt Prinde la nivelul soldutui: se executi fnclinarea trunchiului inainte, pani dnd toracele atinge scara fix Exercifii pent {nS dorsal mers, mfna dreapti la ceafi, ména stingi pe sold: se executl ducerea genunchiului drept la piept la 2 past , DL stinga, membrul superior drept intins pe lénga cap: se execut ducerea membrului inferior drept in cere spre inapoi ; pe genunchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala: se execut mers t€rat cu méinile spre stnga si cu genunchii spre dreapta , sténd departat, mana stanga pe gold, membrul superior drept intins deasupra capului: se executd extensia trunchiului simultan cu ducerea membrului inferior drept lateral gi ridicarea pe varfuri &, stéind fandat pe piciorul drept, mainile apucd asimetric un baston la spate (mana sting jos, mana dreaptti sus): se executd fnclinarea trunchiului spre dreaptaLP. 10 si LP. 11 ELEMENTE DE BAZA iN PROGRAMELE DE RECUPERARE A AFECTIUNILOR ORTOPEDICO - TRAUMATICE LA NIVELUL MEMBRULUI SUPERIOR @ LA NIVELUL ARTICULATHLOR UMARULUI Schema de recuperare a umiirului cuprinde 5 faze: La: * perioada imediat urmatoare traumatismului, dupa interventia ortopedico-chirurgical&. gi izarea centurii scapulare Mijloace utilizate: © mobilizarea pumnului, degetelor, coloanei cervicale = prin exere’ D controlul stat D Fa imo! libere, repetate de céteva ori/zi gitului, umerilor, toracelui = se realizeaz4 in fata oglinzii D FazaaIl-a: + perioada imediat umatoare dupa scosterea imobilizatii~ loace utilizate in aceasta fazi: 1 masaj 1D miscari pasive si pasivo-active ale membrului superior afectat D hidrol 11 mobilizarea liberi @ articulafiilor membrului superior afectat (mani, pumn, cot), coloanci cervicale, celuilalt membru superior (inclusiv umérul) G mobilizari ale intregului umar (cu cotul lipit de torace si ména pe epolet) D excrvitii libere DF cxercitii_statice (zometrice): cu exceptia zonei lezate (sechelard), se executi pe toate grupele musculare ale membrului superior, centurii scapulare, gatului D Fazaa Ill-a + perioada in care zona lezat incepe si fie treptat mobilizata (este o etap& de tatonare a Inceperii activitijii complexe din faza urmétoare; nu are nimic specific ca tipologie a exercifiilor de recuperare) D Fa ‘+ perioada recuperatii functionale propriu-zise a umarului iloace utilizate: D caldura, masaj, electroterapie antalgicA - vor pregati zona afectati pentru KT 1 manevre de intindere capsulo-ligamentar’: a) tractiunea axial: executare - pacientul: in DD pe masa de lueru ~ Ktp: pozitionat lateral de masi, paralel cu pacientul; cu o mand face prizi deasupra cotului gi trage brapul in axul longitudinal + cu cealalté mand opune rezistentd in axils ) tractiunea fnafard a capului humeral: * executare —- pacientul: in DD pe masa de lucru, cu braful ridicat la 90° ~ Ktp: situat lateral de mas&, perpendicular fai de pacient; cu ambele mini face prizi stransi pe '/; superioard a brafului trigdnd inafard, in timp ce cu umdrul (sprijinit de cotul pacientului) impinge induntru '/3 inferioara a bratului (adductie) ¢) cobordrea capului humer + executare - pacientul: in DD pe masa de Iucru, cu braful ridicat 1a 90° - Ktp: pozifionat lateral de masé, paralel cu pacientul; aceeagi prizA ca lab)’, ndinile imping braful in jos, in timp ce cu umarul impinge in sens de anteductie 4) tractiunea gleno-humerala: = executare - pacientul: agezat pe masa de lucru - Kip: in spatele pacientului; igi introduce un antebray sub axila impingdnd in sus (fiird s& depigeascd orizontala umerilor!) iar cu cealalt ména face prizi deasupra cotului executind 0 adductie forjati 10CELE 4 MANEVRE DE INTINDERE CAPSULO-LIGAMENTARA VOR FIEFECTUATE * PRACTIC, TN TIMPUL OREI, DE CATRE TOT! STUDENTI Dexercitii autopasive la soripete Bexercit ive fi yentru cresteres & indinile la ceaf’; se apropie coatele (unul de celalalt) si apoi se indeparteazA cu fata la perete, se “‘pageste” cu degetele (de la mana sechelar’) in sus pe perete, membrul superior fiind intins; pe masura ce se urea pe perete, pacientul se apropie de acesta a colful camerei, o mand pe un perete iar cealaltd pe peretele aléturat, membrele superioare intinse inainte Ja nivelul toracelui, s¢ executi flectéri din cot cu bascularea inainte a trunchiului miinile prind in fafa o bard a sciirii fixe gi se executt genuflexiuni Gexercitii cu baston, bratul sindtos avand rol de ghidaj si ajutor D exercitii active cu rezistent’, pentru cresterea fortei musculare D exercitii de coordonare (pentru recuperarea gestual a misctrilor umrului): ~ ergoterapie: rindea, lustruit sau glefuit pe suprafefe verticale sau orizontale, etc. ~ sporturi: inot (este cea mai bun metod de recuperare complet a umérului, inclusiv a coordonatii), badminton, tenis de masa sau de cmp, volei, baschet > Faza a V-a: nu este obligatorie pentru tofi pacienfii; in cadrul ei se recdstig’ profesionalismul (abilitate — ‘pentru instrumentisti; forf& maximii — pentru sportivi) @ LA NIVELUL ARTICULATIEI COTULUL Cotul este o articulafie care dezvolta extrem de usor redori strénse gi ireductibile * recuperarea cotului trebuie inceput& repede si executat& perseverent; este foarte dificilas dureazd aproximativ 4-5 luni, faci rezultate spectaculoase. Obligator, in timpul recuperdrii cotului, se efectueaz masurétori foarte exacte (bilant articular gi bilant muscular) de 2 ori/lund, Daca fntre aceste masuritori nu exist nicio ameliorare si programul recuperator a fost riguros respectat, se intrerupe kinetoterapia. 1) RECUPERAREA PRECOCE (in perioada imobilizarii Se incepe la 8-10zile de la imobilizare. Obiective: © pistrarea troficit’ii fesuturilor => menfinerea mobilitifii articulatiilor neafectate © Pentru pastrarea troficitiii tesuturilor: Delectroterapie 1 masaj: la nivelul méinii si umirului de partea afectats 1 pozitionarea corecté a membrului superior afectat (se evits pozitia decliva prelungita) «> Pentru mentinerea mobilitafi articulafiilor neafectate: 1 mobilizare pasiva O mobilizare pasivo-activa D mobilizare activi Il) RECUPERAREA DUPA SCOATEREA IMOBILIZARII Objective: > combaterea durerii © combaterea tulburarilor vasomotorii si trofice © recdstigarea mobilitifii articulare © cresterea forjei musculare © Pentru combaterea durerii: D electroterapie Di caldur’ locals masaj 1 medicatie antialgica; antiinflamatorie; sedativi. ul© Pentru combaterea tulburérilor vasomotorii gi trofice: 1D posturare corect’, antidecliva (pentru prevenirea edemului) 1D mobilizari pasive si active ale celorlalte articulafii de la nivelul membrului superior afectat, D masaj hidrokinetoterapie in cizi (bazine) individuale © Pentru recéstigarea mobilitafii articulare: 1D mobilizari pasive - pot avea efecte secundare negative, producdnd: inflamatia articulara si mici ruptuti ale fesuturilor periarticulare, cu aparifia hematoamelor; contrac{ii simultane ale antagonistilor, care se vor opune i mai mult mobilizarii (gresit = pacientul cu redoare de cot s4 poarte fn ména respectiva greutifi) > singurele migcari pasive admise sunt mobilizarile autopasive cu scripeyi 1 mobiliziri active (de bazi sunt misearile active analitice execulate pe grupe musculare): & asezat la masa, cu cotul + braful + antebraful sprijinite pe placa mesei, talcat’ + se executi migcdtrle din cot, antebraful alunecéind pe mas& & agezat, cu braul atémnat + se execut’ migcdtrile din cot, in plan verti pacientul incearcd si-si ating’ umiirul cu ména & asozat, cu brajele in abductie la 90° + incearc& sd ating’ cu mana umérul respectiv & stand — se executt mised de intindere si de strangere a bratului la plept___ ~ dup aproximativ 3 sptimani de la scoaterea imobilizarii se incep exercifil cu rezisteng&: stand ou fafa la scara fixd + cu mana de partea afectaté se prinde bara la nivelul umérului gi se executd genuflexiuni & stand cu fafa la perete, mainile sprijinite pe acesta > se executi flotiri in brafe, cu coatele in lateral; cu coatele lipite de trunchi & migcari de pronosupinayie cu un baston in ména hidrokinetoterapie 1D terapie ocupational 1D sporturi recomandate: inot (orice stil, dar cu predilectie bras gi craul); baschet; tenis de mas& © Pentru cresterea fortei musculare: OF exercitii izometrice: se executi 3 contracfii a céte 5-6 secunde; pauz intre ele de 2 minute; repetate de céteva ori/zi, la inceput mai des (la aproximativ 2 ore) apoi mai rar (de 2-4 ori/zi) 1D exercitii cu rezistenti, excentrice si concentrice: se executi serii de 3-4 exercitii; pauzi de 2 minute {ntre eles repetate de 1-2 ori/zi ; de fiecare dati, @ LA NIVELUL ARTICULATULOR PUMNULUI si MAINIT 1 posturtti: posturi antideclives posturiseriate in atele (se folosese atele corective); posturi de repaus noctumn; posturi de prevenire a deformatiilor secundare (in leziuni de nervi periferici) Gi intinderi: = 0 migcare pasivi, continu, pe toati amplitudinea de mobilizare a segmentului respectiv + la punctul maxim de miscare se executi tractiuni pentru intinderea tisulard; tractiunile se executi ‘n continuarea sensului de migcare (nu in axul segmentalui!) i manipulari (se recomandé numai in sechelele posttraumatice ale pumnului - nu pentru MCF si IF!): a) mobilizarea radio-cubitalé: = executare: Ktp prinde cu ambele méini pumnul pacientului, fiecare police find plasat pe epifizele distale ale celor 2 oase (radius si cubitus) si execut miseri in sus si fn jos (inverse pentru fiecare os fafa de celilalt) ») flexia radio-carpian’: — executare: Kip face prizi cu ambele mfini pe ména pacientului, policele find pe partea dorsala la nivelul carpului si executi o miscare de flexie puternicd (cu fintindere) din articulajia pumnului ¢) extensia radio-carpiana: executare: Ktp face prizi cu ambele maini pe mana pacientului, cu policele pe faja palmara si executa o tractiune in axul membrului superior + concomitent imprima o extensie a méinii 12CELE 3 MANIPULARI VOR FI EFECTUATE PRACTIC, IN TIMPUL OREI, DE CATRE TOTI STUDENTIU OO mobilizati pasive 1D mobilizari pasivo-active O mobilizari active: ‘* mobilizarea pumnului: flexie; extensic; inclinare radialé gi inclinare cubital © mobilizarile degetelor 2-5: totdeauna se lucreaz cu o singura articulafie, toate celelalte fiind fixate (cu ajutorul méinii Ktp) © mobilizarile policelui: Dabductia —_- palmar = policele priveste indexul, forménd un unghi de 90°, in plan anterior - radial = policele la 45° de index, in plan anterior > adduetia = policele se lipeste de index, in planul celorlalte degete (exercifiu: jinerea unei coli de hartie tntre falanga distal’ a policelui si baza undexului) > extensia = policele, in planul celorlalte degete, se indeparteaza de ele > flexia = policele se aplic& de-a curmezigul palmei, in planul ei, cu varful spre baza degetelor 4-5 > opozabilitatea policelui fata de unul din degete = pulpa policelui ajunge fafa in fata cu pulpa degetului 4 si 5 reeducarea gesticii elementare a méinii = ,pensele” (sau ,prizele”): > pensa_bidigitald = este priza find, de opozitic terminala intre pulpa policelui si cea a altui deget ® cxercifii: finerea unui ac de cusut; culegerea unor bile > pensa termino-lateralA = intre pulpa policelui si cea a indexului & ex, - risucirea unei chei in ust; jinerea unei farfurii intre police-index > pensa tripulpara = police — index — medius & ox. - scris; prinderea unor obiecte mi > pensa digito-palmara (fird participarea policelui; degetele 2-5 formeazai un cérlig) & ex. - prinderea toartei unei serviete (geamantan) > pensa police-digitopalmari- este priza de forfii & ex. - prinderea bastonului, sau a cozii toporului > pensa interdigitala & ex. -finerea tigitii intre index si medius Toate miscarile corespunzatoare prizelor se vor executa: - liber + - cu rezisten&: pacientul prinde ferm in ptizi diverse obiecte, de volum variabil + Ktp incearca sa le tragi MOBILIZARILE DEGETELOR 1-5 $I PENSELE VOR FI EFECTUATE PRACTIC, {N TIMPUL OREI, DE CATRE TOT! STUDENT D terapie ocupationala © fizioterapie:— masaj (cu substanfe uleioase, inedlzite in prealabil) —termoterapie —clectroterapie 13LAP. 12 ELEMENTE DE BAZA IN PROGRAMELE DE RECUPERARE A AFECTIUNILOR ORTOPEDICO - TRAUMATICE LA NIVELUL MEMBRULUI INFERIOR, @ 14 NIVELUL SOLDULUI Objective: => Refacerea pozifiei de stabilitate © Cresterea tonusului muscular © Recuperarea amplitudinii de migcare a yoldului © Reluarea mersului (va fi detaliat la L.P. 13) © Pentru refacerea pozitiei de stabilitate: 1G posturi libere: sunt pozifii pistrate liber de pacient, pentru prevenirea sau reducerea unci deviafii (in flexie, rotafie extern’, sau adductie); posturile libere se menfin 10-30 minute; se repett de 3-4 ori/zi a) pentru prevenirea sau reducerea flexiei: & DV: plasarea unei perne mici sub abdomen + 0 perna sub genunchi ) pentru prevenirea sau reducerea rotafiei externe: din DD: flexia genunchiului de partea afectata, piciorul se sprijind pe marginea sa intern& si coapsa este lasata s& cada liber spre linia mediani ©) pentru prevenirea sau reducerea adductiei: & din DD: se plaseaz o perna intre coapse, fra deplasarea membrului inferior stintos 1 posturi fixate: prin montaje cu scripefi si contragreutifi; prin atele schimbate progresiv © mobilizari passive © mobilizari active => Pentru cregterea tonusului muscular: din DD: cu gambele atémnfnd la marginea mesei (sau patului) si coapsa fixati, se executi rotatie externa prin ducerea gambei iniuntru peste cealalti gamba contra unei rezistenfe — rezistenja este mana Ktp aplicat& pe fafa intern a gleznei (contrarezistenta se aplicd pe fata externa a genunchiului) ii sunt flectati, tlpile pe sol, se ridick bazinul de pe suprafafa de lucru de miscare a soldutui: & exercitii de suspendare-tractiune cu ajutorul scripefilor (mobilizarea scripetilor este executatt de pacient cu membrele superioare, sau cu membrul inferior stinitos); montaje cu arcuri-sau benzi elastice DhidroKT ie: Kisarea trunchiului in fafa spre sol; sau sprijinul feselor pe caledie + aplecarea trunchiului inainte (,pozitia mahomedan”) ) pentru antrenarea extensiei: ® din DV: cu trunchiul la marginea mesei + coapsele gi gambele fixate pe masf, se execut extensii ale trunchiului, incercnd si ridicarea bazinului de pe planul de lucru c) pentru antrenarea abductiei: & din atarnat lateral la spalier cu mana gi piciorul sinéitoase in sprijin pe barele spalierului: se execut& abductia membrului superior + inferior de partea afectatd, sau se executi abducfia ‘concomitenta a tuturor membrelor (superior + inferior de partea afectaté si superior + inferior de partea sindtoasi) d) pentru antrenarea adduetis & din DD: incrucisari ale membrelor inferioare, cu genunchii in extensie ¢) pentru antrenarea rotafiilor: & din gezind turceste: se apast genunchii spre sol Dexercitii de pedalaj (permit mobilizarea articulafiilor fara inc&rcarea suprafejei portante) G terapie ocupationala 14Di recomanditi de .igiend a soldului” pe care pacientul le va respecta toata viata: © scddderea in greutate, chiar sub greutatea ideal 4 evitarea mersului pe teren accidentat + evitarea mersului pe scairi (urcat gi coborét) < evitarea schiopatirii, prin control mental al mersului 4 evitarea ortostatismului © evitarea mersului prelungit < sprijin in baston atunci cfind trebuie parcurse distanfe mai lungi € de cel putin 2 ori/zi se va pistra repaus la pat, cu membrele inferioare intinse 4 mers zilnic pe bicicleta © de 2 ori/zi executarea programului de kinetoterapic “de intrefinere” (programul alc&tuit la sférsitul recuperdrii) pentru mobilitate + tonifiere muscular © incdlpiminte cu tocuri moi (crep, microporos, etc.) (© LA NIVELUL GENUNCHIULUI Obieeti > Refacerea stabilitifii articulare (este cel mai important obiectiv in recuperarea genunchiului) © Refacerea mobilitii articulare © Reluarea mersului (va fi detaliat la L.P. 13) © Pentru refacerea stabilitiii articulare: a) pentru stabilitatea pasiva: Ui tractiuni ale ligamentelor: se efectueaz cu intensitate moderatés se repeté de mai multe ori/sedingt D1 folosirea ortezelor: dezavantaje = slabesc forja evadricepsului 1 recomandar de ..igiens” a genunchiului: © sciderea in greutate; evitarea ortostatismului + mersului prelungit; © mers ou sprijin in baston; © evitarea mersului pe teren accidentat; © evitarea pozitiei de flexie puternict; cexecutarea unor migc&ri libere de flexie + extensie inainte de ridicarea in ortostatism; corectarea piciorului plat (daca exist) cu susfinatoare plantare b) pentru stabilitatea acti 1 exercitii analitice: = DD: Kip fixeazi cu o mand coapsa de partea afectatii pe planul de lucru si cu cealaltd ménd prinde calediul, pacientul incearcd s4 ridice membrul inferior, cu genunchiul in extensie ® DD: Kip cu o ménd pe fafa anterioari a gleznei si cu cealalti man’, situati in spafiul popliten, ineearca si flecteze genunchiul, pacientul se opune, menfinnd genunchiul in extensie © D heteroL: abductia membrului inferior afectat + flexii/extensii ale genunchiului & asezat: gamba sindtoasi este plasati peste cea a membrului afectat, se executd extensia impotriva acestei rezistenfe & cvadripedie: extensia genunchilor pind se ajunge la sprijin pe maini si varful picioarelor & stnd: in sprijin unipodal pe piciorul de partea afectat8, ridicarea pe varfuri D exercitii pentru echilibru & rtostatism: tn sprijin unipodal pe membrul inferior de partea afectati cu genunchiul in extrensie, agezat pe un “suport oscilant”, se incearc& pistrarea echilibrului pe o perioad& cat mai lungé de timp; la fel, dar cu genunchiul in diverse grade de flexie; la fel, dar cu o greutate legatt la nivelul gleznei de partea afectati 15cu contrarezisten{é mai mic + repetate de foarte multe ori & genuflexiuni pana la 50% din flexia total & urcat + coborat scairi © Pentru refacerea mobilitiii articulare: a) pentru cresterea amplitudii misedrii de extensie: D posturiri: agezat pe pat cu '/5 inferioaré a gambei sprijiniti pe o pem& sau pe scaun cu membral inferior de partea afectata sprijinit la nivelul gambei pe un alt scaun; se aplicd, intermitent, saci cu nisip (de greutifi crescute progresiv) pe genunchi 1D mobiliziti active de extensie 1D mijloace adjuvante: masaj; electroterapie; medicatie antialgic, antiinflamatorie b) pentru cresterea amplitudinii miscdirii de flexie: © mobilizari pasive: & intinderea genunchiului, sub greutéifi progresive: pana la un unghi de 80°.90° se poate efectua la marginea patului, cu greutatea prins& de glezna; peste aceasti amplitudine se va instala 0 tracfiune pe scripete. Durata unei gedinfe este de maxim 1 ord, sau pénd la aparifia durerii; se repetii de 3-4 ori / zis este contraindicat& fn: genunchi inflamat, sechele postfractura incomplet consolidat’. 1D mobilizati active: & DV: cuo greutate atagat de gleznd, se executi flexia gambei in ritm rapid & asezat pe sol, cu membrele inferioare intinse: aducerea genunchiului la piept si forfarea flexiei gambei cu ajutorul membrelor superioare & cvadripedie: membrul inferior stnitos se duce la spate intins sprijinit pe varful piciorului, se fac fandari pe genunchiul bolnav ortostatism - méinile in sprijin pe o bar’, se executi genuflexiuni rapide, la amplitudine maxima Gi exercitii gestice: mersul; urcarea si cobordrea scirilor; pasirea peste obstacol; aplecarea D terapie ocupationala 1D sporturi: inot; ciclism; baschet; volei trunchi @ LA NIVELUL GLEZNEI $I PICIORULUL Reguldide baz: - se lucreaza cu piciorul gol (!) Obiective = Combaterea durerii © Cresterea tonusului muscular © Cresterea mobilitafii articulare © Reantrenarea coordonatii senzitivo ~ motorize = Reluarea mersului (L.P. 13) wenn © Pentru combaterea durerii: D crioterapie (in procesele inflamatorii acute) sau termoterapie D electroterapie 1 masaj: totdeauna la inceputul gedinfei de recuperare a piciorului; precede manipulirile; se asociaz mobilizatilor pasive 1 manipula ale picioruh @) pentru articulatia metatarso-falangian’: Ktp face prizi cu o mAnd pe piciorul anterior + cealalté ménd cu policele si indexul pe degetul afectat; se executd la nivelul degetului respectiv tractiune (in axul longitudinal), rasucire dreapta/stinga, flexie/extensie b) pentru articulatiile metatarsiene: — Kip face prizi pe 2 metatarsiene (intre police situat pe faja dorsal + celelalte degete situate pe faja plantard a piciorului); se mobilizeazA cele 2 metatarsiene in sens invers (in sus + in jos) 16c) pentru articulatiile cuneo-metatarsiene: Kip face prizi cu o mand pe piciorul posterior + cealaltt ména pe antepicior; se, executd migcari de risucire, flexie/extensie CELE ULARI VOR FI EFECTUATE PRACTIC, fN TIMP! DE CATRE. STUDENTI 1D medicatie: antiinflamatorie; antialgica 1D metode ortopedice: gheat’ gipsat pentru mers; bandaj elastic; sustindtoare plantare © Pentru cresterea tonusului muscular: ® flexia dorsal a piciorului, cu rezistenf&i pe marginea antero-internd a piciorului ® flexia plantara a piciorului, cu rezistenff pe marginea antero-intern& a piciorului © Pentru cresterea mobilitifii articulare: O masaj D clectroterapie OF mobilizati pasive Oi mobiliziri active - executarea cu gemunchiul in flexie permite amplitudini mai mari ale misearilor piciorului (deoarece sunt eliminati gemenii) & exercitii analitice: flexie dorsalis flexie plantar; inversie; eversie; circumductia picioruluis flexia degetelor; extensia degetelor © Pentru reantrenarea coordoniirii senzitivo — motorie: 1D mersul: se executd pe diverse trasee (plat; panti cu inclinar ascendenti, descendenté, laterala; teren accidentat), diverse structuri de teren (nisip; alunecos; dur) 1 utilizarea plansetelor balansoare: initial in sprijin bipodal, apoi unipodal; se pot combina cu executarea concomitenté, cu mainile, a unor activitafi diverse (exemplu: aruncarea si prinderea unui obiect) terapie ocupationala 1 sporturi: ciclism; atletism (alergare, sirituri); lovirea mingei cu piciorul 17LP.13 RECUPERAREA MERSULUI PE TEREN PLAT SI DENIVELAT —SCARA RELUAREA MERSULUI ~ PENTRU SOLD: Mersul se incepe in momentul in care pozifionarea in ortostatism este posibilé fara tulburiri de echilibru, ©, Mersul fir’ sprijin pe membrul inferior afectat: - este reguld in recuperarea traumatismelor goldului ‘Membrul inferior afectat se va deplasa concomitent cu carjele > invajarea mersului cu cArje, pe teren plat: # sprijin pe membrul inferior sinitos 4 cArjele si membrul inferior afectat se duc fn fats (membrul inferior afectat fri fncdrcare - doar atinge usor solul, fir si se sprijine deloc = ,sprijin virtual”) = # se trece greutatea corpului pe cétje (prin usoara balansare a acestuia in fafa) —* + membrul inferior sinatos (eliberat de greutatea corpului) se trece printre carje si se sprijind pe sol inaintea acestora, concomitent cu trecerea greutijii corpului de pe cdrje pe membrul inferior sindtos. ‘Trebuie respectate urmatoarele reguli pentru membrul inferior afectat: % piciorul nu sti in eer, ci se ageazd pe sol in ,sprijin virtual” (dovada neincdredrii membrului inferior afectat = plasarea unui carton sau 0 coal de hartie, sub piciorul pacientului, pe care Ktp il poate extrage foarte usor; este gresiti pozifia de mers cu genunchiul flectat - pacienfii adopti spontan aceasti pozitie din teama de a nu atinge solul) + extensia soldului in timpul pasului posterior trebuie si fie complet % genunchiul si se flecteze ca intr-un mers normal % atacul solului cu piciorul afectat, desi este relativ mimat, s& se fact cu cAlcdiul, apoi rularea tilpi si piirdsirea solului cu varful % balansul membrului afectat, ca si .sprijinul virtual”, s& se fact fra deviatie + distana dintre pasi si fie egala i constantd (se recomanda sé fie egala cu lungimea unui picior si jumatate) > {nvajarea urcarii $i cobordrii unei scari: + se urcdi cu membrul inferior s&ntos ~* apoi cérjele si membrul inferior afectat sunt aduse pe aceeagi treapti 4 se coboar’ cu carjele si membrul inferior afectat —* apoi este adus piciorul sSndtos pe aceeasi treapt ‘©, Mersul cu incdircare a membrului inferior afectat: # Se incepe cu aprox. 8-10% din greutatea corpului (se considera c& aceasta este, cu aproximatie, greutatea proprie a membrului inferior): - se ageaz pacientul cu membrul inferior afectat pe un céntar, sprijinul pe membrul inferior sdnatos facdndu-se pe un suport aliturat (de aceeasi indltime-cweéntarul) - membrul inferior afectat apas& pe cantar pani ce acul acestuia indicd 810% din greutatea corporal - acest exercifin se repetd de 3-4 ori pe zi, plnd cand pacientul constientizeaz& aceasta incdrcare de 810%, pe care o va utiliza in mersul cu edrje (sau cu cadrul de mers) + Treptat, se creste procentul de incdrcare cu 5-10% in fiecare noua etapéi, tindnd cont de durere, pozitia bazinului, timpul sours de la accident (sau interventia chirurgicala), tipul lezional 4+ In aceasta perioada se incepe si mersul in apd (in bazin) cu sprijinul unei mAini de bara bazinului. ©; Mersu! in baston: Se incepe cand pacientul a ajuns la 0 incarcare de 50% ¢ Bastonul se fine in mana opus membrului inferior afectat si se deplaseazi odatti cu acesta 4 Incdrcarea se gradeaz& in continuare, slibind sprijinul méinii pe baston 18@. Refacerea complet a mersuh 7 Se executi diverse exercitii complexe: ® mers liber; & mers pe pant; & mers inapoi; & mers in ~ lateral; mers cu picioarele incrucisate; & mers in zig-zag; & intoarceri din mers RELUAREA MERSULUI— PENTRU GENUNCHI: De obicei, mersul _# incepe intre cfirje flird incdrcare; + apoi se incarcé cu 8-10% din greutatea corporal, fnelircarea crescdnd progresiv; 4 cfind aceasta depaigeste 50% se trece la sprijin in baston Dupa reluarea mersului normal (deci fnc&rcare complet) - se trece la exercifii de mers contra rezistenfei, pentru cresterea forfei de mers: 7 kinetoterapeutul, pozifionat in fafa pacientului, isi tine méinile pe umerii acestuia, opunfindw-i rezistengé in timpul mersului & kinetoterapeutul este ini spatélé pati lui, fi tréce acestuia o ching fn jurul bazinului pe care o va prinde cu mainile de cele 2 capete si se va opune astfel inaintAtii pacientului in mers RELUAREA MERSULUI — PENTRU PICIOR: + Dupa terminarea programului general de reeducare a mersului se executa diverse exercifii de mers: & mers inainte, inapoi, lateral; & mers cu picioarele pe aceeasi linie, sau pe 2 linii paralele; & mers cu pasi incrucisagi (pasul drept pe stAnga corpului si invers); mers pe varfuri, pe ciiledie, pe pe marginea extern sau pe cea intern a piciorului + Pentru reeducarea coordondtii, se asociaz’, in exercifiile de mers, variafii ale tipului de traseu, sau ale structurii terenului pe care se merge 19