ANGIOSPERME

--------------------------------------------------------------------------------------
-
Andrada Barbu
Proiect realiat de : Alexia Maria Grindeanu
Erika Draghită
Încadrare sistematică
• Angiospermele sunt plante superioare cu flori (au înveliș
floral), cu semințe închise în fruct.

• Sunt plantele cele mai evoluate pe Pământ și cele mai

răspândite în perioada actuală.

• Ele fac parte din Regnul Plantae, Încrengătura

Angiospermatophyta și cuprind două clase majore:
Magnoliatae (dicotiledonate) și Liliatae
(monocotiledonate)
Mediul de viață
• Angiospermele au un mediu de viață terestru dar
prezintă si adaptări la mediul de viata acvatic.

Modul de viață

• Angiospermele sunt plantele cele mai

bine adaptate la mediul terestru
• Majoriatatea speciilor sunt libere dar
există un număr restrâns de genuri
mixotrofe sau parazite
Caracteristici generale
Alcătuire
• Corpul este format din organe vegetative: rădăcină, tulpină și frunze și
organele reproducătoare (de înmulțire) : floare, fruct și sămânța.
• Organele lor realizeaza o stransa corelatie intre structură si funcții.
• In structura lemnului apar traheele, care usurează circulația sevei brute.
• Florile lor prezintă toate componentele.
• In organizarea florii a
par invelisuri florale,
de obicei colorate,
care atrag insectele,

• Daca au ovar, vor

forma și fructe care
acoperă și protejează
semințele
Înmulțirea
• Majoritatea florilor sunt hermafrodite, dar
intalnim si plante cu flori unisexuate (arborii).
Elementele florale au o asezare ciclică, dar la
unele angiosperme inferioare elementele florale
sunt asezate in formă de spirală.​
• POLENIZAREA:
se realizează cu ajutorul insectelor polenizatoare
la cele cu invelis floral redus se realizeaza
cu ajutorul vântului.
​
• FECUNDATIA:
este una dublă, independentă de mediul acvatic.
grăunciorul de polen ajuns pe stigmatul florii germinează si dă
nastere tubului polinic in care patrund doi gameți bărbătești.
Prin gelificarea vârfului tubului polinic, cei doi gameți băr
bătești sunt puși in libertate.​
 Respirația
• La plante este întâlnită respiraţia aerobă (în anumite condiţii se realizează
respiraţia anaerobă - când organele plantei sunt acoperite de apă în cazul
inundaţiilor).

• Schimburile de gaze respiratorii se realizează prin stomate (stoma =

deschidere) prezente în special la nivelul frunzelor şi alcătuite din: celule
stomatice, ostiolă, celule anexe. Prin ostiolă se realizează schimburile de
O2, CO2, se elimină vaporii de H2O (în procesul numit transpiraţie).

• Respiraţia este importantă în viaţa plantelor, în primul rând, prin energia

pusă în libertate din oxidarea substanţelor organice şi, în al doilea rând,
prin produşii intermediari şi finali care se formează în cursul procesului.
Respiraţia aerobă se poate evidenţia după consumul de substanţă
organică, după consumul de oxigen şi după dioxidul de carbon produs.
 Hrănirea
• Angiospermele sunt majoritatea autotrofe (isi
procură singure mâncarea prin fotosinteză)

• Angiospermele mixotrofe se caracterizează printr-o nutriție mixtă, întrucât

se hrănesc atât pe cale autotrofă, prin fotosinteză, cat si pe cale heterotrofă,
recurgând la diferite substanțe organice si anorganice pe care le iau de la
alte organisme.
Clasele
Clasa Dicotiledonate

• În această clasă sunt cuprinse plante ierboase si lemnoase cu

rădăcini pivotante sau rămuroase. Frunzele sunt pețiolate, simple
sau compuse, cu nervațiunea penată sau palmată cu flori
pentaciclice si pentamere.
• Florile sunt alcatuite din 5, 4 sau 2 elemente, dispuse ciclic sau
mai rar, spirociclic. Embrionul are două cotiledoane.
 Clasa Monocotiledonate

• Plantele cuprinse in aceasta grupa sunt erbacee, mai rar

lemnoase cu tulpina de obicei neramnificata si metamorfozată
(bulbi, rizomi).
• Eilindrul central este format din numeroase fascilule libero-
lemnoase, lipsite de cambiu.
• Frunzele sunt in general lanceolate, sesile, cu o teaca bine
dezvoltata si nervațiunea paralelă sau arcuită.
• Floarea este pentaciclică si trimeră.
• Embrionul are un singur cotiledon.
Dicotiledonate
FAMILIA RANUNCULACEAE – piciorul cocosului, grâușorul,
floarea-paștilor, bujorul etc.

FAMILIA ROSACEAE - măcesul, fragul, murul, căpșunul,

mărul, părul, gutuiul, cireșul, caisul etc.

FAMILIA PAPILIONACEAE - mazărea, fasolea, lucerna, salcâmul, alunele de pamânt,

soia, lintea

FAMILIA UMBELIFERAE - morcovul, pătrunjelul,

mărarul, leușteanul, țelina

FAMILIA CRUCIFERAE – rapița, varza alba, varza

rosie, varza de Bruxelles, conopida
FAMILIA SOLANACEAE - cartoful,
tutunul, ardeiul, petunia

FAMILIA COMPOSITAE - floarea-soarelui, păpădia, mușețelul, coada-șoricelului

FAMILIA CHENOPODIACEAE - sfecla de

zahăr, spanacul

FAMILIA FAGACEAE - stejarul, fagul, castanul dulce

 Monocotiledonate
FAMILIA LILIACEAE - laleaua, ceapa, prazul, crinul alb, vioreaua, lăcrămioara,
zambila

FAMILIA GRAMINEAE - grâul, porumbul, orzul, ovăzul, orezul, secara, stuful

Importanța
• Angiospermele formează, alaturi de gimnosperme , majoritatea
covârșitoare a vegetației , cu rol important in circuitul dioxidului de
carbon si al oxigenului in natură necesar respirației viețuitoarelor.​

• Ele constituie principalii producători din majoritatea ecosistemelor

terestre. Numeroase specii sunt utilizate si cultivate de om, avand o
mare valoare nutritivă, medicinală, decorativă

• Multe dintre arboricole sunt importante in industria lemnului.​