0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări21 pagini

Cursul I R. I.

Disciplina Relații Internaționale studiază interacțiunile dintre state și structurile politice, economice și culturale care influențează aceste relații. Problemele majore abordate includ războiul, pacea, dreptul internațional și etica în politică, iar curentele de gândire principale sunt realismul, liberalismul și radicalismul. De asemenea, se discută despre factorii de putere și inegalitățile structurale din sistemul internațional.

Încărcat de

nicksoana9
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări21 pagini

Cursul I R. I.

Disciplina Relații Internaționale studiază interacțiunile dintre state și structurile politice, economice și culturale care influențează aceste relații. Problemele majore abordate includ războiul, pacea, dreptul internațional și etica în politică, iar curentele de gândire principale sunt realismul, liberalismul și radicalismul. De asemenea, se discută despre factorii de putere și inegalitățile structurale din sistemul internațional.

Încărcat de

nicksoana9
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Introducere in continutul si

sfera relatiilor politice


internationale.

Conf. univ. Bancila


Andi Mihail
Cu ce se ocupa disciplina Relatii
Internationale?

Cu studiul relatiilor si rapoartelor dintre


state , ca realitati nemijlocite care intra in
contact intre ele pe de o parte prin mijloace
politice nestatale precum si profesionale
( economice, sindicale, culturale, stiintifice),
iar pe de alta parte prin intermediul
structurilor, institutiilor si politicii statelor si
guvernelor
Lumea in care traim, scena relatiilor
internationale
Marii actori ai scenei politice
internationale
Evolutia relatiilor internationale in timp

 Problematica relaţiilor dintre


state se abordează pornind de la
recunoaşterea naţiunii şi a
statului naţional ca unitate
structurală de bază a întregului
sistem mondial,
Temele pe care le studiază cu predilecţie:

 Problemele războiului și păcii;


 Cum se prezintă funcţiile guvernamentale în

sistemul politic internaţional?


 Care este rolul dreptului internaţional?

 Ideologia are o contribuţie semnificativă în

determinarea variatelor aspecte ale politicii?


 Cît de importanţi sunt factorii de putere?

 Ce tipuri de relaţii au politicienii cel mai mult

în considerare (conflict, cooperare)?


 Aspectele etice şi morale au vreun impact în

formularea şi realizarea politicii?


Probleme majore cu care se
confrunta omenirea
 Epuizarea resurselor energetice
 Cresterea accelerata a populatiei
 Diminuarea resurselor de hrana si
apa
 Proliferarea armelor de distrugere in
masa
 Diversificarea centrelor de putere la
nivel mondial
Tari cunoscute ca fiind detinatoare
de arme nucleare
Repartitia resurselor de petrol la
nivel mondial
Repartitia resurselor de carbune la nivel
mondial
Repartitia resurselor de gaze
naturale la nivel mondial
Factorii de putere

 Suprafata statului
 Marimea populatiei
 Acesul facil la un numar important de
resurse
 Capacitate militara
 Posesia de informatie si tehnologie
de ultima ora
Principalele curente de gandire

 Realism
 Liberalism

 Radicalism
REALISMUL

 - relaţiile dintre state au loc în absenţa


unui guvern mondial ceea ce înseamnă
că sistemul internaţional este anarhic,
iar relaţiile internaţionale pot fi cel mai
bine înţelese prin descifrarea modului
în care puterea este distribuită între
state
 - relaţiile internaţionale se

caracterizează prin starea naturală,


unde violenţa este expresia normală şi
chiar legitimă a antagonismului între
suveranităţi. ([Link], Paix et guerre)
 Care sunt sursele principale ale stabilităţii şi
instabilităţii în sistemul internaţional ?
 Care este echilibrul de putere real şi dezirabil
între state ?
 Cum ar trebui să se comporte marile puteri
unele faţă de celelate şi faţă de statele mai
slabe ?
 Care sunt sursele şi dinamica schimbărilor
contemporane în echilibrul de putere ?
 Când realiştii analizează schimbarea în
sistemul relaţiilor internaţionale, ei se
concentrează asupra schimbărilor echilibrului
de putere dintre state şi tind să nu ţină cont de
posibilitatea unei schimbări fundamentale în
dinamica siatemului însuşi.
LIBERALISMUL

Sunt trei credinţe fundamentale care se


regăsesc în majoritatea teoriilor liberale.

 1. Consideră că statele sunt principalii actori


ai politicii internaţionale.

 2. Trăsăturile interne ale statelor variază


considerabil şi aceste diferenţe au efecte
profunde asupra comportamentelor statelor.
În sistemul internaţional există state ,,bune”
şi state ,,rele”. Statele ,,bune ” desfăşoară
politici de cooperare şi nu declanşează
războaie împotriva altor state decât în cazuri
excepţionale, în timp ce statele ,,rele ”
provoacă războaie şi sunt înclinate să
folosească forţa pentru a-şi atinge scopurile.

 3. În opinia liberalilor, calculele legate de


putere au o importanţă redusă pentru
explicarea comportamentului statelor bune.
Alte tipuri de calcule politice şi economice
contează mai mult, deşi forma acestor
calcule variază de la o teorie la alta.
TEORIILE CRITICE/RADICALE

Gânditorii din acest curent sunt preocupaţi de:


- sursele inegalităţii structurale, inerente sistemului
internaţional,
- de modalităţile în care acestea ar putea fi depăşite
- de a reforma radical sistemul în favoarea unei
ordini mondiale mai drepte.

Inspirându-se adesea din gândirea tradiţională


marxistă, dar nelimitându-se la aceasta, ei pun în
lumină modul în care relaţiile internaţionale fac
posibile (şi tind să ascundă) inechităţile sistemului
capitalist global.
- Suveranitatea naţională – principiu
constituţional conform căruia puterea emană de
la naţiune, considerată ca o persoană morală,
distinctă de indivizii care o compun.

 Suveranitate de stat –independenţa unui stat


în iniţierea acţiunilor sale în raport cu o forţă
externă.

 Suveranitate limitată – îngrădire a exercitării


prerogativelor unui stat sau a deţinătorului
autorităţii politice legitime.
Privind spre lectia urmatoare

 Sistemul international contemporan


 Rolul organizatiilor mondiale in
politica mondiala

Common questions

Dezvoltat cu IA

Realism views international relations as inherently anarchic, emphasizing power distribution among states and seeing violence as a normal form of state interaction . States are primarily seen as self-interested actors within a power-driven system . Conversely, liberalism considers states as the main actors but emphasizes their internal traits, which affect behaviors significantly. Liberalism classifies states as 'good' or 'bad,' with good states favoring cooperation over conflict . Unlike realism, which focuses on power calculations, liberalism assigns lesser importance to power, highlighting political and economic factors driving state behavior .

Realism addresses war and peace through the lens of power balance, viewing conflict as a natural outcome of anarchic state interactions in pursuit of national interests . War is seen as inevitable and sometimes necessary to preserve sovereignty and security when power is unevenly distributed . Conversely, liberalism centers on the potential for cooperative strategies and institutions to mitigate conflict, emphasizing diplomacy, international organizations, and mutual benefits of peace . While realists often see peace as fragile, contingent on balanced power, liberals view it as achievable through enhanced interdependence and shared norms .

National sovereignty impacts international relations by asserting that power emanates from the nation, which is seen as a moral person distinct from individuals. This principle suggests a state's independence in its actions without external interference . However, critical or radical theories argue that international structural inequalities, inherent in the global capitalist system, limit this sovereignty. These theories point out the existence of 'sovereignty limited,' where external forces constraint a state's authority, challenging the idea of complete independence .

Rapid population growth pressures global resources, leading to significant implications for food and water availability. With increasing population, demand for these essential resources surges, exacerbating scarcity issues . This imbalance leads to heightened competition for access, potentially inciting conflicts, especially in regions already vulnerable to resource shortages. Additionally, the strain on agricultural systems and water supplies could result in increased prices and heightened poverty levels, prompting a need for sustainable management and equitable distribution strategies .

Ethical and moral considerations significantly influence the formulation of international policies. These factors guide state behavior by aligning actions with perceived global norms and expectations, impacting decisions on issues like human rights, conflict intervention, and cooperative agreements . Nonetheless, their impact varies as states often prioritize national interest over ethical imperatives, especially when ethical considerations conflict with economic or security objectives . Hence, while ethics shape international discourse, they may not always dictate policy outcomes, particularly in realist-informed strategies prioritizing power and survival .

Realism explains current power dynamics by focusing on the absence of a global government, which leads to an anarchic international system where power distribution is key to understanding state interactions . Realists analyze changes in this power balance as crucial to understanding shifts in international relations, often disregarding the potential for fundamental changes in system dynamics itself . Stability and conflict are seen through how power is balanced or imbalanced among states .

The proliferation of mass destruction weapons challenges security frameworks by increasing the threat level beyond traditional state conflicts, as non-state actors and rogue states may attain such capabilities . This proliferation undermines existing nuclear non-proliferation treaties and creates a security dilemma where states feel compelled to enhance their own arsenals for deterrence, potentially leading to an arms race . The complexity and unpredictability of securing these weapons against theft or misuse further strain national and international security efforts, demanding robust, multilayered counter-proliferation strategies .

Major international organizations shape global political policies by facilitating dialogue, standardizing practices, and enforcing international norms . They provided platforms for negotiation and mediation, allowing states to resolve conflicts peacefully and cooperatively . By setting global agendas and priorities, such as those concerning human rights and environmental policies, these organizations influence state behavior and align national policies with international standards. Their role as arbiters of international law and providers of resources for development further enables them to shape political policies globally .

In international relations, technology and possession of up-to-date information are crucial power factors. They enable states to enhance their military capabilities, economic competitiveness, and political influence globally . Technological advancement can shift power balances as it determines a state's capacity to gather intelligence, project power, and establish economic superiority. Information technologies manage global narratives and influence diplomatic relations, positioning knowledgeable states in advantageous circumstances .

The diversification of power centers impacts international stability by creating a multipolar world where states align or oppose based on distributed power rather than unipolar hegemony . This can lead to increased instability as competing interests and alliances create complex diplomatic landscapes, raising the risk of conflicts over spheres of influence . While increased diversity in power can lead to innovative solutions through new partnerships, it simultaneously complicates consensus-building and magnifies rivalry, particularly among emerging powers and established superpowers .

S-ar putea să vă placă și