CUMSCD
Curs 4 – IMA, EPA
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
Angina pectorala = sindrom clinic determinat de un dezechilibru
intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul de sange
coronarian
Se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice, localizate
retrosternal, cu iradiere in membrul superior stang pana la ultimele
doua degete
Criza dureroasa apare dupa efort, emotii, mese copioase,are caracter
de apasare, constrictie, dureaza 2-3 minute, pana la maximum 10
minute si dispare spontan in repaus sau la administrarea de
nitroglicerina
Ingustarea diametrului
arterei coronare in
angina pectorala
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
Cauze
Determinante - ateroscleroza coronariana, cardiopatii valvulare (stenoza
aortica, stenoza mitrala), cord pulmonar cronic, coronarita reumatismala
Favorizante – DZ, HTA, tulburari de ritm, bolile aparatului digestiv (litiaza
biliara, colecistite cronice, ulcerul gastric si duodenal), unele medicamente,
fumatul
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
Simptome
Durerea coronariana cu elementele ei caracteristice :
Sediul – retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga, sau
precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma; atipic in
epigastrul superior, axila stanga, manubriul sternal
Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei si
ultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea interscapulovertebrala,
epigastru, mandibula, ureche
Intensitatea si calitatea (tipul) - slaba sau moderata (rareori foarte mare), are
caracter constrictiv (“gheara”, “menghina”, “greutate”) si se insoteste de anxietate,
spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte iminenta
Durata este scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa instalarea
relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
Frecventa acceselor - variabila
Factorii de declansare: a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv (mese
copioase), de defecare, mictiune si cel sexual; b) emotiile; c) frigul, vantul,
umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e) tahicardia (de orice natura); f)
cresterile bruste ale TA; g) hipoglicemia
Conditiile de disparitie: a) repausul fizic – aparitia durerii determina
instinctiv bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (“spectator de vitrina”);
b) nitroglicerina – sublingual (30-90 sec)
Caracterele negative (cele care nu trebuie sa existe): durerea nu este pulsatila
sau oscilanta, nu este influentata de miscarile respiratorii, nu se accentueaza
la palpare (presiunea) regiunii dureroase si nu se insoteste de palpitatii.
Durerea in angina
pectorala
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
ANGINA PECTORALA
Conduita in urgenta
repaus si inlaturarea stresului psihic
nitroglicerina sublingual
primul acces de angina major trebuie considerat ca o stare de preinfarct,
iar bolnavul trebuie internat de urgenta
schimbarea caracterului unei angine pectorale vechi: survine mai frecvent,
cu durata mai mare, cu raspuns terapeutic diminuat la administrarea de
NTG, trebuie considerata urgenta si internata (angina instabila).
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
IMA = zona de necroza ischemica in miocard, produsa
prin obliterarea unei ramuri coronariene
Cauze - ateroscleroza coronariana (90-95%)
factori de risc: varsta, sex, HTA, DZ, hiperlipemia, obezitatea, fumatul,
stresul, sedentarismul
factori declansatori: efort, mese copioase, stres, infectii respiratorii acute,
factori meteorologici
Artera coronara in
infarct
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Simptome
Durerea de tip anginos - sediul si iradierea asemanatoare cu cele din A.P., dar mai
extinse
Intensitatea - foarte mare (“lovitura de pumnal”, “sfasiere” – una din cele mai mari
dureri din patologia clinica)
Durata durerii - minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30 minute,
reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.
Conditii de aparitie - obisnuit, in repaus (spre deosebire de A.P.), in timpul somnului si,
mai rar, la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a inimii (emotii, masa copioasa)
Conditii de disparitie - nu cedeaza la nitroglicerina si nici la repaus; obisnuit, cedeaza la
opiacee (morfina, mialgin)
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Simptome
ATENTIE: durerea poate fi absenta in 10% din cazuri (diabetici,
varstnici, IMA cu sincopa la debut)
In IMA inferior durerea poate fi localizata epigastric, mimand o
patologie digestiva.
Semne
puls neregulat (aritmii), sunet de galop ventricular (se percepe
zgomotul cardiac III)
suflu sistolic (insuficienta mitrala, ruptura de sept interventricular)
frecatura pericardica postinfarct
tensiunea arteriala si frecventa cardiaca pot fi normale, scazute sau
crescute)
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Simptome asociate
simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal
simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz la altul: transpiratii
reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea TA, agitatie psihomotorie (bolnavii se
plimba agitati, spre deosebire de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati)
febra moderata sau stare subfebrila
de multe ori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput: paloare,
tegumente reci si umede, puls rapid si filiform, alterarea starii generale, oligurie
grava
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Paraclinic
ECG: trebuie realizat in maxim 10 minute de la primul contact medical
faza supraacuta – dureaza cateva minute, inregistrarea este normala sau
prezinta supradenivelare ST ascendenta
faza acuta – primele 7 zile, se observa supradenivelare de segment ST
faza subacuta – 7-28 de zile, segment ST supradenivelat, se observa unda Q
si undele T negative
faza cronica – peste 28 de zile, se observa persistenta undei Q
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Paraclinic
Scintigrafie miocardica: se observa zonele de necroza miocardica
Ecocardiografic: - se observa:
• tulburari de kinetica segmentara,
• anevrisme de VS,
• trombi in VS,
• insuficienta mitrala,
• rupturi de sept interventricular sau ale peretelui VS,
• pericardita.
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Conduita in urgenta
in prespital -
• decubit dorsal si repaus total;
• reducerea durerii cu algocalmin, morfina, nitroglicerina, beta-blocante (la indicatia
medicului si cu supravegherea pacientului) administrate IV;
• xilina intramuscular sau piv pentru a preveni aritmiile ventriculare severe daca
pacientul prezinta extrasistole ventriculare
• se poate administra o benzodiazepina la pacientii foarte anxiosi;
• oxigenoterapie;
• urmarirea si mentinerea TA si a pulsului;
• mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii;
• transportul rapid la spital.
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Conduita in urgenta
in spital –
• sedarea durerii;
• combaterea anxietatii (sedative);
• oxigenoterapie;
• monitorizarea ECG si TA;
• recoltarea de probe sanguine pt dozarea enzimelor de necroza miocardica;
• terapia fibrinolitica – cu streptokinaza, alteplaza
• angioplastia transluminala primara cu stent - se recomanda daca este efectuata la
mai putin de 120 de minute de la infarct, la pacientii cu stare de soc sau
contraindicatie la fibrinoliza
In caz de stop cardiac, se va trece la resuscitare cardio-pulmonara
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Conduita in urgenta
Contraindicatiile fibrinolizei:
Absolute
• hemoragii intracraniene in antecedente
• AVC ischemic in ultimele 6 luni
• traumatisme cranio-cerebrale sau tumori cerebrale
• malformatii arteriovenoase ale vaselor cerebrale
• sangerari gastrointestinale in ultima luna
• tulburari coagulare preexistente
• disectie de aorta
SINDROMUL CORONARIAN ACUT
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Conduita in urgenta
Contraindicatiile fibrinolizei:
Relative
• accident inschemic tranzitor in ultimele 6 luni
• terapie anticoagulanta orala
• prima saptamana postpartum
• hipertensiune refractara
• insuficienta hepatica
• endocardita infectioasa
• ulcer peptic activ
• resuscitarea traumatica/ prelungita
Primul ajutor in
urgente cardiace
EDEMUL PULMONAR
ACUT (E.P.A.)
Edemul pulmonar acut survine prin inundarea brutala a alveolelor
cu un transudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare
Procesul este determinat de:
• cresterea presiunii sangelui in capilarele venoase
pulmonare,
• de cresterea permeabilitatii membranei alveolo-capilare,
• alte cauze
Membrana alveolocapilara
EDEMUL PULMONAR
ACUT (E.P.A.)
Cauze
E.P.A. cardiogen - insuficienta ventriculara stanga, infarctul miocardic
acut, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, cardiopatiile
valvulare, tulburari de ritm paroxistice
E.P.A. lezional (necardiogen) – este afectata structura si, in consecinta,
permeabilitatea membranei alveolo-capilare: gaze toxice, cauze
infectioase, neurologice, cauze iatrogene, E.P.A. la inecati, la uremici, in
bronhoalveolita de deglutitie.
E.P.A.
EDEMUL PULMONAR
ACUT (E.P.A.)
Simptome
dispnee intensa, severa, aparuta mai ales noaptea, cu polipnee, ortopnee,
sete de aer, tuse uscata initial urmata la scurt timp de expectoratie
spumoasa, rozata, aerata
transpiratii, cianoza, turgescenta jugularelor
ascultator cardiac- tahicardie
ascultator pulmonar – raluri subcrepitante
TA poate fi crescuta, normala sau scazuta
EDEMUL PULMONAR
ACUT (E.P.A.)
Conduita de urgenta
Masurile de prim ajutor se aplica inca de la domiciliul pacientului, in timpul
transportului si in spital
adoptarea pozitiei sezande, cu gambele atarnand
oxigenoterapie si permeabilizarea cailor respiratorii prin aspirarea secretiilor, la
nevoie intubatie si respiratie artificiala
morfina, mialgin in caz de TA normala sau crescuta, nu in caz de hipoTA
diuretice – furosemid
emisie de sange prin venesectie
masuri specifice cauzei, pe langa celelalte generale: scoaterea din mediu toxic si
eventual antidot in intoxicatii, antibiotice si corticoterapie in caz de infectii;
intubatie, aspiratie bronsica si ventilatie mecanica in EPA la inecati