METODOLOGIE SI
TEHNICI KINETICE
METODA KLAPP
• A fost prezentata in anul 1905 la Congresul german de ortopedie.
• Ea este derivata din tehnicile kineto ce fac parte din metoda Ling, ce
a servit ca punct de plecare terapeutilor (terapia prin miscare),
inclusiv celor care au ca scop corectarea tulburarilor de statica
vertebrala, tehnici folosite pana azi.
• Tulburarile de statica vertebrala prezinta dezechilibre la nivelul
bazinului, gambelor, sau la nivelul centurii scapulare (omoplat,
clavicula, brate), cele mai frecvente fiind cele de la nivelul coloanei
vertebrale (rahisului), producatoare de dezechilibru musculo-
scheletal, atat in plan frontal, cât si in cel sagital, de cauze diferite.
La baza metodei Klapp stau doua observatii :
• 1- Lipsa scoliozelor la patrupede; numai bipede – si
acestea pe masura ridicarii lor tot mai sus pe treapta
evolutiei – pot avea deformari ala coloanei vertebrale;
• 2- Animalele patrupede, prezintă mobilitate crescută în
plan lateral a coloanei lordozate, in special prin activitatea
membrelor asupra rahisului;
• Aceste observatii l-au determinat pe Klapp sa
postureze coloana vertebrala in pozitii primitive –
pozitie patrupeda – pe o perioada de timp variată ca
durată de timp (scurtă sau prelungită), pentru a
corecta statica vertebrala, pozitia fiind de fapt esenta
metodei.
AVANTAJELE POZITIEI
PATRUPEDE
• Coloana vertebrala paralela cu solul elimina actiunea
nedorita a greutatii corpului, putandu-se mobiliza in acest
fel mai usor si deci executarea inclinarilor laterale
corectoare.
• La nivelul lordozarii fiziologice, se produc cele mai ample
miscari ale rahisului;
• Efectul corector al miscarii poate fi concentrat la un anumit
nivel al rahisului.
POZITII INITIALE
• Pozitiile initiale sunt: orizontala,
doua de redresare deasupra
acesteia, iar sub ea doua pozitii,
aplecat si foarte aplecat.
(Colaboratoarea autorului, pe
numele ei E. Lochmuller, a
introdus a sasea pozitie <
rasturnat>).
• Metoda se foloseste in special in
corectarea scoliozelor, are efecte
corectoare la niveluri diferite ale
coloanei, in raport cu pozitiile de la
care se efectueaza miscarile de
inflexie dupa cum urmeaza:
POZITII DE INFLEXIE
• 1 - o miscare de inflexie laterala in pozitie rasturnata are efect
corector la nivelul L4-L5;
• 2 - din pozitia patrupeda, redresata, lordozata, la nivelul L1-L3;
• 3 - din pozitia patrupeda – semiredresata, lordozanta la nivelul
T11-T12;
• 4 - din pozitie patrupeda orizontala, lordozanta, actiunea corectoare
va avea va avea loc la nivelul T8-T10;
• 5 - din pozitie patrupeda semiaplecata, la nivelul T5 –T3;
• 6 - din pozitie patrupeda, aplecata la nivelul T2-T3;
• Actiunea corectoare este localizata in functie de inclinarea
trunchiului in raport cu solul, corectarea unei deviatii dorsale
facandu-se mai ales din pozitiile dedesuptul orizontalei, iar a
celei lombare dintr-o pozitie deasupra orizontalei.
POZITII CIFOZANTE
• Sunt descrise 5 pozitii cifozante initiale, si anume, una la orizontala, alte
doua situate deasupra si doua dedesuptul acesteia.
• Sediul electiv al actiunilor corectoare corespunzand pozitiilor cifozante
initiale, sunt situate in sens invers celor ce corespund pozitiilor patrupede
initial lordozante.
• Astfel, corectia scoliozelor dorsale este situata deasupra orizontalei corpului,
iar pozitia pentru regiunea lombara dedesuptul acesteia.
• Din statiunea patrupeda, Klapp a imaginat doua tipuri de mers, cu urmari
asupra pozitiilor centurilor scapulara si pelvina, precum si asupra curburilor
coloanei, anume mersul incrucisat si mersul <a l’amble>.
• In mersul incrucisat (mana si picior opus ) centurile converg ori la stanga
ori la dreapta, coloana vertebrala se curbeaza de ambele parti.
• Acest mers este aplicabil scoliozelor cu o singura curbura (scolioze in C).
• In mersul <a l’amble> mana si picior homolaterale, centurile raman
paralele intre ele, iar coloana formeaza o curbura dubla.
• Acest tip de mers se aplica scoliozelor cu dubla curbura (scoliza in S).
• Exercitiile din patrupedie, imaginate de Klapp au urmatoarele obiective:
• asuplizante
• alungire
• tonifiere musculara
• rol corectiv
Tipurile de miscari sunt urmatoarele:
• mersul in patru labe
• alunecarea
• serpuirea
• dosul de pisica
• saritura de iepure
MERSUL IN PATRU LABE/ PATRUPEDIE
• Pozitia de plecare: in patru labe, pe
genunchi si maini; bratele sunt intinse,
varful degetelor inainte, cu coatele in
unghi drept in raport cu gambele; capul in
extensie pe gat.
• Executia: mersul se efectueaza incrucisat,
mana dreapta si genunchiul stang, mana
stanga si genunchiul drept.
• Coloana vertebrala va descrie o curbura
convexa de partea in care mana si
genunchiul sunt indepartate.
MERSUL IN PATRU LABE
• Comanda consta in deplasarea
spre stanga sau dreapta!
• Mersul in patru labe constituie
un bun asuplizant al coloanei
vertebrale.
• Se indica in deformatiile
simetrice si asimetrice ale
coloanei vertebrale; in
scoliozele totale, se recomanda
sa se accentueze exercitiul de
partea convexa.
ALUNECAREA
• Pozitia initiala; pozitia patrupeda cu bratele intinse si indepartate la
nivelul umerilor, palmele aluneca pe sol pana ce sternul se apropie de
sol, coapsele raman in pozitie verticala cu capul in extensie totala.
• Executie: bratele aluneca inainte, dupa care inainteaza genunchii in
pasi marunti, toracele mentinandu-se intins si apropiat de sol;
coloana este lordozata in regiunea dorsala.
• Comanda: intinderea pentru
alunecare inainte!
• Efecte: exercitiul alungeste
coloana vertebrala, produce
lordoza la nivelul coloanei
dorsale, corecteaza spatele
rotund cu varful in regiunea
dorsala; exercitiul are de
asemena si efect de alungire
a coloanei in scolioze.
SERPUIREA
Pozitia initială este identica alunecarii
Executie: in timpul alunecarii, coloana vertebrala se
deplaseaza spre stanga si spre dreapta, alternativ, in
scopul intinderii alternative a flancurilor.
Comanda: Alungire pentru alunecare, inainte
serpuieste!
Exercitiul intinde bine flancurile, in general el se
executa de ambele parti, dar in scolioza se insista mai
ales pentru intinderea concavitatii curburii.
Se efectueaza intinderea pe o parte, cand deformatia
toracelui este unilaterala.
• Toracele este proiectat inainte in pozitie profunda
spre sol.
• Ciclul reincepe cu avansarea mainilor, inaintand
de aceasta data cu genunchiul drept.
• Comanda: maini, genunchi miscare.
SPATELE DE PISICA
• Pozitia initiala: din patru labe, se
indoaie bratele pana ce ele ajung in
prelungirea umerilor, iar antebratele
formeaza cu bratele un unghi drept;
varfurile degetelor sunt indreptate
inainte; capul in extensie; coapsele se
afla in unghi drept cu gambele.
• Executie: initial, mainile inainteaza cu
un lat de palma, concomitent cu o
avansare a genunchiului stang, dupa
care o cifozare a rahisului în plan
dorsal – spate de pisica – si executarea
unei miscari de plonjon cu capul.
• Aplicatie: se recomanda in special in cifoze, lordozand
regiunea dorsala.
• In scolioze exercitiul alungeste coloana vertebrala, mareste
diametrul toracelui – si forta musculaturii bratelor, respectiv a
centurilor scapulare.
SARITURA DE IEPURE
• Pozitia de plecare :identica pozitiei de
alunacare.
• De la pozitia de plecare, se ridica lent
simultan bratele si toracele pana la
verticală, intinzandu-se musculatura
fesiera si cea abdominala.
• Urmeaza o aplecare lenta care
pregateste saritura, bratele si coloana
ramanand intinse.
• Se sare cu ambii genunchi intre maini,
si apoi se intind din nou bratele inainte,
spre a se gasi in pozitia de plecare.
• Comanda: sus, jos, saritura inainte!
• Efecte: exercitiul intareste musculatura dorsala si
abdominala.
• In pozitie ridicat, este un bun procedeu de corectie a
tulburarilor de statica, alungind musculatura abdominala si
fesiera, apropiind omoplatii, fara insa sa-I ridice.
• Exercitiul se indica in toate cazurile de curburi asimetrice si
simetrice.