Rezervația Pădurea

Domnească
Studiul individual la Geografia Turismului
Realizat de Goncear Maxim grupa OSHT-231
Verificat de [Link]
Locația
Rezervația este situată în zona localităților Cobani,
Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Domnească din
raionul Glodeni și Chetriș, Călinești, Hâncești,
Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din punct de
vedere geografic rezervația este așezată în lunca
inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca
Rezervația „Pădurea Domnească” are ca
vecinătăți limitele și hotarele următoare:
•la nord ocolul silvic Râșcani-liziera pădurii;
•la est ocolul silvic Glodeni-râul Camenca;
•la sud ocolul silvic Fălești-liziera pădurii;
•la vest România-râul Prut.
Suprafața rezervației este de 5735.2 ha.
Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în
haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km.
Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă
pe întreg teritoriul rezervației predomină
înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului
variază între 43 și 64 m.
Descriere
Rezervația științifică „Pădurea domnească” a fost
fondată prin hotărârea Guvernul Republicii
Moldova în anul 1993. Scopul fondării sale a fost
de a păstra pădurile cu lunci inundabile, speciile
rare și pe cale de dispariție de animale și plante.
Ea este situată pe o suprafață de 6032 ha, dintre
care 4976,8 ha din suprafață o alcătuiesc
pădurile, ce se întind de-a lungul râului Prut pe
aproximativ 40 km: în raionul Glodeni de la satul
Cobani până la satul Moara Domnească și în
raionul Fălești de la satul Chetriș până la Pruteni.
Din punct de vedere geografic rezervația este
situată la cumpăna apelor celor două râuri ‒
Camenca și Prut. Înălțimea ei e în medie ‒ 40-60
m deasupra nivelului mării.
În zonele joase adiacente Prutului se află o
pădure de luncă inundabilă tipică cu specii de
arbori și arbuști iubitori de umiditate. Pe coline
se află pădurile de stejar – 1793 ha, de plop ‒
1622 ha, de salcâm ‒ 400 de ha, arțar ‒ 270 ha,
frasin ‒ 105 ha, ulm ‒ 25 ha, iar pădurile de
conifere ocupă 25 ha. În total în rezervație se
întâlnesc circa 575 de specii de plante, dintre
care 40 sânt rare. Este cea mai veche pădure de
luncă inundabilă din Moldova și una dintre cele
mai vechi din Europa. Lacul «La Fontal» din
apropierea satului Cobani face parte din
rezervație și are o suprafață de 24 de hectare.
Vegetație
Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe
teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă
durată. Sunt evidențiate două niveluri ocupate de
pădure: nivelul luncii inundabile și nivelul primei
terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor
crește și afectează orizonturile inferioare ale
solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca
Prutului în ultimele decenii sunt influențate de
barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de
plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite
soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei
râului cresc de salcie, în care predomină solurile
aluviale stratificate gleizate, influențate de apele
freatice ale căror nivel este determinat de râu.
Vegetația din rezervație s-a format sub influența
regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin
care apele Prutului și râușorului Camenca
pătrundeau și alimentau cu apele pădurile, pajiștile,
mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești
factori, s-au format trei tipuri de vegetație:
forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică.
Vegetație forestieră
Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor
specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar
(Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) – 1622 ha
(33%), salcie (Salix) – 400 ha (8%), arțar (Acer) – 270
ha (5%), frasin (Fraxinus) – 105 ha (2%), ulm (Ulmus) –
25 ha (0,5%), conifere – 25 ha (0,5%).
În funcție de gradul de inundație și aluviuni-au format
patru tipuri de păduri: răchitișurile (ocupă mici
suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști -
Salix cinerea, [Link], [Link],
[Link]); sălcișurile (ocupă 455,6 ha, în arboret
predomină Salix alba cu puțin amestec de
[Link],Populus alba, [Link], Ulmus
laevis); plopișurile (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă
de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele
mai multe arboreturi sunt de plop alb – Populus alba,se
întâlnește plop negru – Populus nigra și multe suprafețe
de plop canadian plantate); ștejărișurile (ocupă
suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale
fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur,
sunt exemplare solitare de frasin – Fraxinus excelsior,
tei pufos – Tilia cordata, plop alb – Populus alba, salcie
albă – Salix alba, ulm – Ulmus laevis).
Vegetația Pajiștilor
S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate
excesivă, locuri saline etc. În funcție de regimul de
umeditate, troficitate, salinitate ș.a., s-au format
comunități de plante cu o diversitate pronunțată:
pajiștile de lunca mlăștinoase (comunitățile de plante
sunt formate din specii de plante ultrahigrofite –
Phragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia,
Glyceria maxima, higrofite - Eleocharis palustris,
Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium
palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C.
riparia, C. Vulpina); pajiștele de lunca propriu-
zise ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis
stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens); pajiștele
de luncă halofite (în comunitățile halofite domină
Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa,
Cynodon dactylon); pajiștele de luncă neinundabilă ( a
fost evidențiate următoarele specii de plante: Poa
angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata,
Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla
argentea, P. Recta, Melilotus officinale, Clinopodium
vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa,
Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum
phleoides).
Fauna
Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și
variată. Starea și structura arboretului de luncă cu
numeroase poieni acoperite diferite specii de plante
ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea
multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și
variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea
mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici
reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil, cel mai mare
mamifer sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul, care se
întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul, cel mai
numeros paricopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele
teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale,
introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică, jderul de
pădure, chițcan cu abdomen alb, vidra de râu, nurca
europeană.

Amplasarea teritoriului rezervației în calea migrațiilor de

toamnă și primăvară a păsărilor creează condiții optime
pentru dezvoltarea și reproducerea lor. Pe teritoriul
rezervației se întâlnesc circă 160 de specii. Majoritatea
speciilor sunt dispersate mai puțin eterogen, având o
densitate redusă, o parte din ele însă în unele sectoare,
sunt destul de numeroase. Speciile rare de păsări, care se
întâlnesc pe teritoriul rezervației sunt lebăda cucuiată,
ciocănitoarea neagră, lopătarul, barza neagră. Tot în
rezervația se află și cea mai numeroasă colonie de egrete
din Moldova, numită de către localnici „Țara Bâtlanilor”.
Colonia este formată din 3 specii rare de păsări din familia
Ardeidae, reprezentată de peste 1000 de exemplare de
Stârc cenușiu, Stârc de noapte și Egreta mică.
 Turiști pe an
4000

Statistică turistică 3500

În anul 2019 popularitatea RPD este foarte
înaltă unde în an a vizitat rezervația 3753 3000
turiști. După informații cele mai dese vizitări
au fost în vara anului acela pe sâmbete și 2500
duminici. În anul 2020 din cauza epidemiei
vizitarea turiștilor a scăzut la 230. În anul 2000
2021 vizitarea RPD sa ridicat puțin dar totuși
e departe de cifrele de 2 ani în urmă și a 1500
ajuns la 1721 de turiști. Deja în anul 2022 sa
ridicat vizitarea până la 2156 de turiști, din 1000
cauză că toți au început să treacă de
epidemie. Iar în anul numărul de turiști sa 500
ridicat până la 2794 de persoane.
0
2019 2020 2021 2022 2023

Turiști pe an
 Concluzie
• În concluzie vizitarea rezervației Pădurea Domnească de către turiști poate avea un impact
semnificativ asupra zonei și asupra celor care o vizitează. Promovarea turismului în această
rezervație trebuie să fie echilibrată între conservarea mediului și satisfacerea cerințelor și
așteptărilor turiștilor.
• Este esențial să se implementeze măsuri eficiente de protecție a ecosistemului și a biodiversității
din rezervație. Turiștii trebuie să fie conștienți de importanța conservării naturii și să respecte
regulile și restricțiile impuse pentru a proteja habitatele fragile și speciile de plante și animale
sălbatice.
• Dezvoltarea infrastructurii turistice ar trebui să fie realizată cu atenție, minimizând impactul
asupra mediului. Acest lucru ar putea include construirea de poteci bine delimitate, puncte de
observație și facilități ecoturistice sustenabile.
• Educația și conștientizarea turiștilor cu privire la importanța conservării naturii și a implicării lor
în eforturile de protejare a mediului sunt esențiale. Organizarea de tururi ghidate și activități de
interpretare a naturii poate ajuta la transmiterea acestor mesaje și la creșterea gradului de
conștientizare și respect față de mediul înconjurător.
C’est
tout!
 Surse
• Informații: wikipedia, chatGPT, [Link],
[Link], ș[Link], cunoștințe anterioare.

• Fotografii: [Link], ș[Link],