PASTELE

Paștele este o sărbătoare religioasă crestina anuală ce

comemorează învierea lui Iisus Hristos - conform tradiției creștine - Fiul
lui Dumnezeu, care a biruit moartea.
Paștele este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creștin,
urmată de Crăciun. Primele 2 zile de Paști sunt recunoscute ca zile libere
în majoritatea țărilor de tradiție creștină (inclusiv România) .
Paștele sunt sărbători a căror dată este variabilă, pentru că nu
corespunde unei date fixe dincalendarul gregorian (care urmărește
mișcarea Soarelui și schimbarea anotimpurilor). De fapt, ele sunt bazate
pe calendarul lunar, ca și pe cel utilizat de iudei. După primul sinod de la
Niceea din 325, s-a decis ca Paștile să fie sărbătorite duminica de după a
14-a zi din prima lună lunară din primăvară (teoretic, prima duminică
după o lună plină, începând cu data echinocțiului de primăvară).
 IEPURASUL DE PASTE
In anul 1500, Iepurasul isi face prima aparitie scrisa in Germania, desi se
pare ca traditia este mai veche.
Germanii sunt, primii careau inventat dulciurile in forma de iepurasi, la 1800,
din aluat si zahar. In aceeasi perioada, in Franta si Germania au aparut si
primele oua din ciocolata.
Iepurele este simbolul fertilitatii, el fiind prezent si ritualuri pagane. Legenda
spune ca zeita Eastre a gasit o pasare ranita pe un [Link] a o putea salva
a trnsformat-o intr-o iepuroaica lasandu-i capacitatea de a face [Link] fiecare
an iepuroaca decora ouale pe care le daruia protectoarei [Link] aceasta
legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor.
 TRADITII DE PASTI
Cel mai raspandit obicei crestin de Paste este vopsirea de oua rosii, prezenta carora
este obligatorie pe masa de Paste. Desi in prezent se vopsesc oua si de alte culori,
precum verzi, albastre, galbene etc., masa din prima zi de Paste este un prilej de reunire
a familiei, decurgand dupa un adevarat ritual. De pe masa de Paste nu pot lipsi nici
cozonacul, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza sau cu smantana si mai
nou, cu cicolata.
Despre persoanele care ciocnesc oua in ziua de Paste si rostesc simultan “Hristos a
inviat!” si “Adevarat a Inviat!” se spune ca le va fi iertat un pacat greu. Descoperirea unu
ou cu doua galbenusuri e semn de casatorie in curand.
In prima zi de Paste mai exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect
pentru aceasta sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a
sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara.
In a doua zi de Paste s-a mai pastrat (in special, in Transilvania) obiceiul udatului,
avand semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apa sau cu
parfum persoanele iesite in cale, in special fetele.
În dimineaţa zilei de Paşti oameniii e bine să te speli pe faţă cu apă în care s-au pus
un ou roşu şi un ban de argint. Oul se pune pentru ca oamenii să fie sănătoşi şi rumeni la
faţă ca acesta iar banul ca să le meargă bine şi să fie curaţi ca argintul.
Oul roşu mai simbolizează sângele lui Iisus iar banii de argint monedele cu care Iuda l-a
vândut.
 In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba
clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de
Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se
trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca
cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a
isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le ofera un ou rosu.
In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin
complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de
binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea
bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in
asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul
pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala
stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt
asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce
vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a
aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca
rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva
insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii,
dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si
prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.
 La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru
binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume
pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni
spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este
gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in
casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.
O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului.
Dimineata in prima zi de Pasti, copiii(pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si
la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou
rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori
fericite!". La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat,
pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.
In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii
bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite).
In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si
mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in
cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt
pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se
infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca
nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
 In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga
comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni
cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele
fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc
intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.
In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua
rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si
clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de
bogatii.
CREDINTE SI SUPERSTITII
Joi în Săptămâna Patimilor nu se spală rufe deoarece se crede că la morţi, în
loc să se ducă pomana, se duce apa murdară de la spălat.
Se perie cânepa şi se începe torsul ei, ca să fie spor peste an.
Dacă în Joia Mare se pune cloşcă, ea va scoate numai cocoşi.
Se dă de pomană uliului ca să nu mănânce puii vara.
Cine doarme în această zi va fi leneş întreg anul.
Se ţine pentru a fi ferit de secetă sau de piatră.
Joia mare se ţine pentru primejdii şi pomenirea morţilor. Cine nu o serbează
visează rău şi îi ies în cale strigoi.
Se dă foc la gunoiae ca să nu rămână şerpii în curte.
Cine posteşte din ziua de Joi Mare până în ziua de Paşti şi nu mănâncă nimic,
acela va şti cu trei zile înainte că va muri.
În această zi se plantează pomi, crezând că se vor prinde mai uşor decât în
alte zile.
Buba rea (cărbune, erizipel) se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joi Mare.
Ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată iar dacă sunt îngropate la
hotar, peste acel loc nu va bate piatra.
Fetele care vor să fie scoase la joc fură mătrăgună din curtea unui vecin şi o
îngroapă pe pragul bisericii ca să treacă proetul peste ea.
În Joia Mare se face câte o cunună de flori pentru fiecare membru al familiei şi
se aruncă pe acoperiş. Cel a cărui cunună se usucă prima, va muri în decursul
acelui an.
Dacă moare cineva în sat în Joia Paştilor, ouăle roşii nu vor ieşi frumoase.
 INCHEIERE

Tuturor celora care vor sarbatori Sarbatorile Pascale incurand

alaturi de cei dragi le urez:
PASTE FERICIT! si HRISTOS A INVIAT!