0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări7 pagini

Pester A

Încărcat de

tolu.daniela
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
2 vizualizări7 pagini

Pester A

Încărcat de

tolu.daniela
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Localizare:

Peștera Dâmbovicioara
este situată în partea de sud a
Masivului Piatra Craiului, în
versantul stâng al văii
Dâmbovicioara (afluent al
Dâmboviței), la 1 km nord de satul
Dâmbovicioara, județul Argeș.
Date istorice:
Peştera Dâmbovicioara a fost
menţionată de J. Fridvalsky in 1767. Fiind situată
într-o zonă cu circulaţie turistică a devenit,
după Peştera Ialomiţei, una dintre cele mai
vizitate peşteri din Muntenia. Aceasta este una
dintre puţinele peşteri pictate - tabloul Peştera
Dâmbovicioarei de Nicolae Grigorescu. Planul a
fost realizat de Tr. Constantinescu în anul 1973,
iar în 1980 a fost electrificată.
Descriere:
Peştera Dâmbovicioara este modestă
ca dimensiuni şi înfăţişare, lungimea sa de 555
m, o situează totuşi printre cele mai lungi
cavităţi din Piatra Craiului, unde peşterile sunt
numeroase dar mici. Pestera are o galerie
unică, cu lăţimi de 3-4 m şi înălţimi de 4-5 m,
cu câteva ramificaţii neimportante. După
aproximativ 150 m, galeria devine foarte
scundă.
Ecosistemul unei peşteri

Prin pesteră se întelege orice gol natural


aflat în scoarţa Pamântului. Accentuăm că este vorba
de goluri naturale, caci omul sapă mine, galerii,
tunele, dar nu pesteri.

Componente ale biocenozei:


• Plante lipsesc
• Animale de pesterã : traiesc animale cavernicole.
adaptate la intuneric, acestea sunt in general
decolorate si oarbe; insectele cavernicole au
aripile scurte sau nu au aripi deloc. Printre acestea
se număra, de exemplu, creveta, pestii orbi, care
depistează prada datorita vibratiilor apei, si un
număr mare de nevertebrate: paianjeni,
miriapode si coleoptere cavernicole.
Cei mai raspanditi sunt liliecii, ei traiesc in colonii
in aproape toate pesterile din lume.
Condiţii de vizitare:

• Peștera este relativ săracă în formațiuni


calcaroase însă este destul de bine cunoscută,
a fost amenajată și este frecventată de un
număr destul de mare de turiști.
• Electrificarea tip „alee”, făcută în 1980, ne
scuteşte de grija surselor individuale de
lumină.
• Este o peșteră caldă, cu o temperatură de 10 -
12 °C și cu o umiditate moderată. Peștera este
"uscată", pârâul care a generat-o având acum
o altă albie. În interior se leagă de exterior
printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează
un slab curent de aer.
• Vizitarea se face doar în prezenţa ghidului.
MULŢUMESC!

S-ar putea să vă placă și