SARCOPENIA

Conf. Dr. Adina Ghemigian

As. Dr. Nicoleta Dumitru
 TESUTUL MUSCULAR
• Muschiul = unul din cele 4 tipuri de tesuturi primare ale corpului uman:

• La
randul sau, tesutul
muscular cuprinde:
 MUSCULATURA SCHELETICA

• Reprezinta ~ 40 % din greutatea corporala

• Constituie cel mai mare organ al corpului
• Rol in:
- locomotie
- mentinerea posturii si a echilibrului
- mentinerea stabilitatii scheletale si articulare
- controlul voluntar al inghititului, urinarii, defecarii
- protectia organelor interne
- rol in metabolismul glucozei si a aminoacizilor
- rezervor de proteine
- rol in termoreglare
 FIBRA MUSCULARA
• Celula diferentiata cilindrica de 10-100 microni diametru si 0.1-15 (30) cm
lungime
• Cuprinde:
- sarcolema: membrana celulara
- sarcoplasma: citoplasma celulei musculare, include miofibrilele, mitocondriile,
nucleii,
- reticulul sarcoplasmic: reticulul endoplasmatic neted; rol in contractia musculara
prin stocarea si eliberarea de Ca++
• Miofibrilele: contin miofilamentele de actina si miozina cu rol in contractie
 FIBRELE MUSCULARE
Clasificare
• In functie de viteza de scurtare
- fibre lente
- fibre rapide
• Din punct de vedere morfologic
- fibre albe
- fibre rosii (nivel crescut al mioglobinei si a retelei capilare)
• Din punct de vedere histochimic (miozin ATP-aza,izoforma lantului de miozina, de
prezenta enzimelor metabolice) :
- fibre tip I – lente, dar cu capacitate crescuta pentru metabolism oxidativ
- fibre tip II A – rapide
- adaptate atat metabolismului aerob cat si anaerob
- rezistenta intermediara la oboseala
- fibre II B – rapide
- se bazeaza in principal pe glicoliza anaeroba
• In functie de rolul sau, fiecare muschi include o combinatie de fibre I, II A, II B
 PROPRIETATILE TESUTULUI MUSCULAR
1. Excitabilitatea: capacitatea membranei celulare :
- de a-si modifica starea electrica (polarizata -> depolarizata)
- de a genera un potential de actiune pe intreaga lungime a
membranei
Proprietate dependenta de stimulul nervos (unitatea motorie)

UNITATEA NEURO-MOTORIE : Motoneuronul alfa + fibrele

musculare inervate
- Localizarea motoneuronului alfa:
- in maduva spinarii
- in trunchiul cerebral (mm fetei, capului si gatului)
 UNITATEA NEURO-MOTORIE

Sub actiunea implsului nervos toate

fibrele musculare din unitatea neuro-
motorie se contracta simultan

- Pentru miscari fine – unitati motorii

mici (1/ 10-20 fibre musculare): ex
miscarea globilor oculari

- Pentru miscari grosiere – unitati

motorii mari (1/ 100-500 fibre
musculare), genereaza
forta/rezistenta: ex muschii coapsei
PROPRIETATILE TESUTULUI MUSCULAR
2. Elasticitatea: capacitatea muschiului de a reveni la
lungimea sa initiala cand este relaxat
3. Extensibilitatea: capacitatea muschiului de a se
extinde / intinde sub actiunea unei forte exterioare

4. Contractilitatea: capacitatea muschiului de:

- a-si modifica raporturile intre miofilamentele de actina si
miozina cu scurtarea sarcomerului si
- de a generara o tensiunie intre capatul de origine si cel de
insertie al muschiului
 CONTRACTIA MUSCULARA
• Contractie Izometrica: • Contractie izotonica
- Lungimea muschiului – nemodificata, - Lungimea muschiului – se
- Tensiunea intramusculara – creste reduce,
- Nu se realizeaza lucru mecanic, energia - Tensiunea intramusculara –
=> caldura ramane nemodificata
- Exemple: muschii antigravitationali, - Exemple: deplasarea
muschii masticatori membrelor in procesul de mers
SARCOPENIA
DEFINITIE: Sindrom caracterizat prin pierderea generalizata si
progresiva a masei si fortei musculaturii scheletice

• Sarcopenia este:
- suspectata – in prezenta unei rezistente musculare scazute
- confirmata de prezenta unei mase musculare reduse
cantitativ / calitativ
 SARCOPENIA
• Afectiune progresiva : 3 stadii de evolutie:
Stadiu Masa musculara Forta musculara Performanta musculara
Presarcopenie ↓ — —
Sarcopenie ↓ ↓ sau ↓
Sarcopenie severa ↓ ↓ ↓

• Se asociaza cu risc crescut de:

- cadere
- dizabilitate fizica
- fracturi
- mortalitate
 EPIDEMIOLOGIE
• 1989 – Rosenberg propune termenul de “sarcopenie” (limba greaca: “Sarco” =
carne “Penie”= pierdere) pentru a descrie scaderea dependenta de varsta a
masei musculare

• 2000 – Janssen : reducerea masei musculare incepand cu decada a 3-a, cu declin

semnificativ dupa decada a 5-a.
• Dupa varsta de 50 ani:
* Rata de pierdere a masei musculare: 1-2 % / an,
* Rata de scadere a fortei musculare: 1.5-5 % / an

=> La varsta de 80 ani: scadere de 30-50% a masei si fortei musculare comparativ

cu adultul tanar

• 2010 – Silva : varsta de 27 ani = pragul de la care masa musculara se coreleaza

negativ cu varsta, la ambele sexe
 EPIDEMIOLOGIE
• Rata de pierdere a masei, fortei si a functiei musculare – similara intre sexe
• Prevalenta globala a sarcopeniei estimata ~ 10%
• Prevalenta bolii variaza in functie de criteriul de diagnostic
- 6 – 60% : criteriul scaderii masei musculare
- 7.5 – 78% : criteriul scaderii performantei musculare (viteza de mers, forta de
prehensiune)

• Incidenta este in continua crestere avand in vedere cresterea sperantei de viata:

- in 2000: 71 milioane persoane cu varsta ≥ 80 ani
- in 2015: 125 milioane persoane cu varsta ≥ 80 ani
- In anul 2030 vor fi ~ 202 milioane persoane cu varsta ≥ 80 ani
 ETIOLOGIE
SARCOPENIE PRIMARA Sarcopenia dependenta de varsta
Fara alte cauze asociate
SARCOPENIA SECUNDARA 1. Legata de activitate
- imobilizare
- sedentarism
- expunere prelungita la imponderabilitate
2. In boli cronice
- Insuficienta majora de organ (cord, plaman, rinichi, ficat)
- Afectiuni neurodegenerative
- Boli inflamatorii
- Afectiuni maligne
- Afectiuni endocrine
(GC, GH, IGF-1, Afectiuni tiroidiene, Insulinorezistenta)
3. Nutritionala – aport inadecvat de calorii si proteine
- Malabsorbtie
- Afectiuni gastrointestinale
- Medicamente cu efect anorexic
PATOGENIE
• Mecanisme multiple implicate in aparitia sarcopeniei:
- susceptibilitatea genetica
- stilul de viata: fumat, inactivitate, dieta dezechilibrata
- modificari, legate de varsta ale nivelurilor de hormoni si
citokine
- alterarea turn-overului proteinelor musculare
- procesul de remodelare a tesutului muscular: atrofia fibrelor
musculare cu pierderea de fibre musculare (tip II > tip I)
- pierderea motoneuronului alfa (declin dupa decada a 7-a,
membre inf> membre sup)

• Fiecare factor contribuie în mod diferit la pierderea masei, a

forței și / sau a calității musculare
 PATOGENIE

• Protectia cel. impotriva lezarii

oxidative se realizeaza prin:
 reglarea enzimelor
antioxidante:
catalaza,
superoxid dismutazele: CuZnSOD
si MnSOD,
hem-oxigenaza 1(HO-1),
glutation peroxidazele (GPx)
 cresterea proteinelor
citoprotective: heat shock
proteins (HSPs)
PATOGENIE
• Procesul de denervare si reinervare instalat progresiv cu
inaintarea in varsta = mecanism primar in generarea
sarcopeniei

Lang T. et al.
Osteoporos Int
(2010) 21:543–559
 EVALUAREA CLINICA A SARCOPENIEI
• Metode clinice de evaluare:
- Masa musculara: Absorbtiometrie duala cu raze X
Analiza de bioimpedenta
CT / RMN
- Rezistenta musculara: Forta de prehensiune (handgrip)
Testul ridicarii de pe scaun
- Performanta musculara: Eval. a vitezei de mers – test rapid, sensibil pt dg .
Testul de ridicare si mers (TUG)
Testul de mers 400 m
Bateria de teste pentru evaluarea performantei
EVALUAREA CLINICA A SARCOPENIEI

ASM: masa musculara apendiculara

SPPB: Bateria de teste pentru evaluarea performantei
TUG : Testul de ridicare si mers (Timed-Up and Go test )
 ALGORITM DE DIAGNOSTIC AL SARCOPENIEI

De exclus :
- depresia
- AVC
- tulburari de echilibru
- boala vasculara periferica

Cruz-Jentoft AJ, Bahat G, Bauer J, et al. Sarcopenia: revised European

consensus on definition and diagnosis. Age Ageing. 2019;48(1):16–31.
SARCOPENIA SI ALTE AFECTIUNI
• CASEXIA
- limba greaca: “Cac” = prost/rau
“Hexis”= conditie
- Sindrom metabolic complex caracterizat prin
pierderea masei musculare asociata cu/fara
pierderea tesutului adipos
- Asociat unor
- afectiuni cronice severe: cancer, insuf.
cardiaca, [Link]
- Stari inflamatorii
- Insulinorezistentei
- Anorexie [Link]

- Stari hipercatabolice
- Sarcopenia este o componenta a casexiei:
- indivizii casectici sunt si sarcopenici
- indivizii sarcopenici nu sunt toti casectici
 SINDROMUL DE FRAGILITATE (FRAILTY)
• Sindrom geriatric caracterizat prin declinul
sistemelor biologice dependent de varsta
Reducerea rezervei homeostatice si a rezistentei
la factorii de stress
Cresterea vulnerabilitatii pentru: cădere,
spitalizare, instituționalizare și mortalitate

• Conceptul de fragilitate include sarcopenia

alaturi de factori
- psihologici (statusul cognitiv),
- sociali (dependenta sociala, disabilitate)

[Link]
 OBEZITATEA SARCOPENICA

•Combinatia dintre: masa musculara scazuta si

obezitate
•Prevalenta: ~ 10%
•Risc crescut: disabilitate, afectiuni
cardiometabolice, mortalitate (mai mare decat
in prezenta doar a sarcopeniei / obezitatii)
•Cu inaintarea in varsta:
- creste procentul de grasime viscerala si
intramusculara,
- scade procentul de grasime subcutanata
•Infiltrarea muschiului cu tesut adipos => scade
calitatea si performanta musculara
•Cresterea insulinorezistentei asociata cu varsta
=> cresterea masei grase in fibra musculara
SARCOPENIA – METODE DE PREVENTIE

C.M. Nascimento, et al. Sarcopenia, frailty and their prevention by exercise,

Free Radical Biology and Medicine,2019, 132:42-49.
 ACTIVITATEA FIZICA
↓ Activitatii fizice ↔ ↓ Masei / Calitatii
musculare

• Activitatea fizica :
- mentine / restabileste independenta functionala a varstnicilor
- efect potential de a prevenii /intarzia /reversa sarcopenia
- creste capacitatea functionala si cardiorespiratorie,
- scade riscul de cadere
- creste echilibrul si capacitatea de mers
- creste rezistenta musculara
ACTIVITATEA FIZICA
• Sunt recomandate programe combinate ce includ:
- exercitii de rezistenta de intensitate moderata: promoveaza
anabolismul proteic
- exercitii aerobe
- exercitii de coordonare motorie si echilibru

C.M. Nascimento et al. Sarcopenia, frailty and their prevention by exercise. Free Radical Biology and Medicine 132 (2019) 42–49.
 INTERVENTIA NUTRITIONALA
• Imbatranirea se asociaza cu:
- anorexie fiziologica,
- ↓ aportului caloric
• Malnutritia – rol important in generarea sarcopeniei
• Prevelenta malnutritiei in populatia europeana (65+) : 23 – 66%
• Terapia nutritionala = componenta importanta in prevenirea/inversarea
sarcopeniei
• O dieta “echilibrata” include aport de:
‒ Fucte si legume
Prin aportul de K asigura: tamponarea ac sulfuric si fosforic (catab aa-S si a fitatilor)
protectia tes mm impotriva ef catabolice ale acidozei
‒ Cereale integrale
‒ Proteine
‒ Vitamina D
‒ Micronutrienti: antioxidanti, LCPUFAs, oligominerale
=> performanta si o rezistenta mai mare a masei musculare la adultii varstnici
 INTERVENTIA NUTRITIONALA

• APORTUL DE PROTEINE:
‒ Proteinele din dieta:
‒ Asigura AA necesari pentru sinteza de proteine musculare
‒ AA esentiali (LEU)= stimul anabolic pentru sinteza de proteine
musculare
‒ Aportul recomandat de proteine: 0.8 g/kgc/zi
(35% din necesarul caloric)
‒ Parte a unei abordari terapeutice multimodale cu rol de prevenire/
reversare a sarcopeniei.
 INTERVENTIA NUTRITIONALA
• APORTUL DE PROTEINE:
‒ Combinarea aportului de proteine + activ. fizica =>
↑ sintezei postprandiale de proteine
+ acumularea de masa musculara (prot musculare)
‒ Exercitiile de rezistenta au efect sinergic cu aportul de proteine => o mai
buna utilizare a aa ingerati pentru sinteza de proteine

‒ Varstnicii au:
• Risc ↑ pentru aport inadecvat de proteine,
• Reducerea raspunsului anabolic la aportul de proteine,
• Reducerea ratei de sinteza de proteine musculare vs pers tinere (la
aceeasi cant. de proteine ingerate)
INTERVENTIA NUTRITIONALA

• APORTUL DE PROTEINE:
Recomandari (65+):
=> aport de 1 – 1,2 (1,5) g/kgc/zi
=> cu distributie egala/ zi (cantitati echivalente la fiecare masa)
=> Proteine din zer / suplimente de aa imbogatite cu LEU – incetineste
piederea de masa mm la varstnicii ce desfasoara active fizice
=> Stimularea sintezei proteice:
- prot de origine animala >>> prot. de orig. vegetala
INTERVENTIA NUTRITIONALA

• VITAMINA D:

‒ Nivele 25(OH) D scad progresiv cu inaintarea in varsta

‒ Deficitul de vitamina D si sarcopenia se asociaza, sunt interconectate
‒ Deficitul sever de vitamina D:
Afecteaza predom fibrele musculare tip II => prelungirea timpului la
testul de mers / al ridicarii de pe scaun
↓ rezistenta musculara,
Favorizeaza miopatia la statine
Se asociaza cu hipoTA ortostatica – factor favorizant pentru cadere
 INTERVENTIA NUTRITIONALA

• VITAMINA D:

‒ Mecanismul afectarii musculare in contextul deficitului de vit D:

‒ Incomplet elucidat,
‒ Posibil dependent de VDR:
Soriceii VDR -/- au fibre musculare mici si variabile
La om VDR scade cu varsta
Varstnicii cu mobilitate limitata: corelatie negativa a c%
intramusculare a prot VDR – IL6
Suplimentarea cu vit. D => ↑ c% intramionucleara de VDR
(predom. in fb tip II)
 INTERVENTIA NUTRITIONALA
• VITAMINA D:

‒ Suplimentarea cu vit. D exercita efecte benefice asupra:

 Functiei musculare: imbunatatirea echilibrului, reducerea timpului la testul
TUG,
 Rezistentei musculare: ↑ la niv. extremitatatii inf.,
!!! Doar la adultii cu nivel scazut al 25(OH)D
 ↓ ratelor de cadere: 12-37%
!!! Doar la adultii la care se obtin niv 25(OH)D: 21-30 ng/mL

‒ Asocierea vit. D + micronutrienti + proteine (LEU) la adultii varstnici

sarcopenici vs lot control (fara proteine si micronutrienti) =>
 castig semnificativ de masa musculara apendiculara
 Imbunatatirea timpului la testul scaunelului
 INTERVENTIA NUTRITIONALA

• ANTIOXIDANTII:
‒ Stressul oxidativ => exces de ROS intracellular (reactive oxygen species)
=> degradarea biomoleculelor: proteine, lipide, ADN.
‒ Actiunile ROS sunt contrabalansate de mecanismul antioxidant
reprezentat de:
 Sistemul enzimatic endogen: SOD, GPx
 Aport exogen de antioxidanti: Se, vit C, carotenoizi, tocoferoli, flavonoizi,
polifenoli vegetali

‒ Studii epidemiologice au aratat prezenta:

 masa musculara scazuta la varstnici cu nivele scazute de Se,
 relatie inversa intre statusul Se, vit. E si performanta musculara
‒ Dar, studiile interventionale nu au dovedit efectul benefic al
suplimentarii dietei cu antioxidanti la indivizii sarcopenici !!!
 INTERVENTIA NUTRITIONALA

• LCPUFAs (Long-chain polyunsaturated fatty acids)

‒ Afectiunile cronice dependente de varsta se asociaza cu inflamatie
sistemica subclinica
‒ Eicosanoizii derivati din AG polinesaturati (20-C) au efecte reglatorii si de
mediere a inflamatiei;
‒ Eicosanoizii derivati din AG omega3 (n-3 LCPUFAs) au efect dovedit antiinflamator
(↓ niv PCR, IL-6, TNFα)
‒ Trialurile controlate interventionale cu suplimentare cu AG omega-3: EPA
(acid eicosapentaenoic) si DHA (acid docosahexaenoic) – rezultate benefice, dar
inconsecvente asupra masei si functiei musculare la varstnici
‒ Mecanisme posibil implicate:
 Raspunsul dependent de doza
 Latenta raspunsului
 Rolurile individuale a EPA si DHA in reglarea functiei musculare
 INTERVENTIA NUTRITIONALA
• CREATINA:
‒ Asigura aport de fosfocreatina – forma de stocare a
energiei
‒ Exista studii pe termen scurt ce au indicat efectul
benefic al asocierii creatinei cu exercitiile de
rezistenta / acid linoleic / suplimente de proteine in
cresterea masei si a fortei musculare la pac
sarcopenici

• APORT DE NITRATI:
‒ Alimente bogate in nitrati – legumele cu frunze
verzi
‒ Nitratul -> Nitrit-> Oxid nitric cu efecte asupra
performantei musculare (eficienta contractiei
musculare)
‒ Nu sunt studii la varsnicii sarcopenici
IN CONCLUZIE
 BIBLIOGRAFIE
• Cruz-Jentoft AJ, Bahat G, Bauer J, et al. Sarcopenia: revised European consensus on definition and diagnosis [published correction
appears in Age Ageing. 2019 May 13;:]. Age Ageing. 2019;48(1):16–31.

• Santilli V, Bernetti A, Mangone M, Paoloni M. Clinical definition of sarcopenia. Clin Cases Miner Bone Metab. 2014;11(3):177–180.

• Kim TN, Choi KM. Sarcopenia: definition, epidemiology, and pathophysiology. J Bone Metab. 2013;20(1):1–10.

• Brook MS, Wilkinson DJ, Phillips BE, et al. Skeletal muscle homeostasis and plasticity in youth and ageing: impact of nutrition and
exercise. Acta Physiol (Oxf). 2016;216(1):15–41. doi:10.1111/apha.12532

• Trouwborst I, Verreijen A, Memelink R, et al. Exercise and Nutrition Strategies to Counteract Sarcopenic Obesity. Nutrients.
2018;10(5):605. Published 2018 May 12.

• Choi KM. Sarcopenia and sarcopenic obesity. Endocrinol Metab (Seoul). 2013;28(2):86–89.

• Shaw SC, Dennison EM, Cooper C. Epidemiology of Sarcopenia: Determinants Throughout the Lifecourse. Calcif Tissue Int.
2017;101(3):229–247.

• Goisser S, Kemmler W, Porzel S, et al. Sarcopenic obesity and complex interventions with nutrition and exercise in community-dwelling
older persons--a narrative review. Clin Interv Aging. 2015;10:1267–1282.

• Shafiee G, Keshtkar A, Soltani A, Ahadi Z, Larijani B, Heshmat R. Prevalence of sarcopenia in the world: a systematic review and meta-
analysis of general population studies. J Diabetes Metab Disord. 2017;16:21.

• McCormick R, Vasilaki A. Age-related changes in skeletal muscle: changes to life-style as a therapy. Biogerontology. 2018;19(6):519–536.

• Shimokata, H. , Shimada, H. , Satake, S. , Endo, N. , Shibasaki, K. , Ogawa, S. and Arai, H. (2018), Chapter 2 Epidemiology of sarcopenia.
Geriatr. Gerontol. Int., 18: 13-22.

• Bloom I, Shand C, Cooper C, Robinson S, Baird J. Diet Quality and Sarcopenia in Older Adults: A Systematic Review. Nutrients.
2018;10(3):308.

• Morley JE, Argiles JM, Evans WJ, et al. Nutritional recommendations for the management of sarcopenia. J Am Med Dir Assoc.
2010;11(6):391–396. doi:10.1016/[Link].2010.04.014

• Robinson SM, Reginster JY, Rizzoli R, et al. Does nutrition play a role in the prevention and management of sarcopenia?. Clin Nutr.
2018;37(4):1121–1132. doi:10.1016/[Link].2017.08.016