Colegiul Național „George Coșbuc”

TEMA ȘI VIZIUNEA DESPRE LUME ÎN BASMUL

„CIOPLITORUL DIN CETATEA CEA ALBĂ” DE VLADIMIR COLIN

Ștefania Sălăgean-Rădulescu
Clasa a X-a B
 Structura cvadruplă

1. Situația inițială de echilibru

Existența unei cetăți pe malul mării, cu ziduri albe împodobite cu sute de
aripi, care zboară o noapte pe an într-un loc neștiut de nimeni. Între ziduri
trăiește un tânăr cioplitor în piatră și mijlocul cetății este piața unde se află,
ciopliți din piatră, Poetul, Luptătorul și Vraciul.

2. Situația perturbatoare
Lipsa unui al patrulea chip cioplit din piatră, considerat vrednic să stea
alături de restul chipurilor.
 Structura cvadruplă
3. Etapa de recuperare a echilibrului
Tânărul flăcău are sarcina de a-l ciopli pe Neguțător, dar acesta o cioplește pe
Dănțuitoare și din cauza aceasta este dus la închisoare. Înaintea nopții de sidef și
catifele-albastre un străin păcălește cetățenii, iar noaptea, în cetate, rămân doar cele
patru chipuri din piatră, cioplitorul și omul străin care este ucis. Ajunși pe câmpia de
argint a Lunii, cioplitorul dansează cu Dănțuitoarea și sufletele lor
devin legate pe veci.

4. Etapa finală
Vraciul îndeplinește dorința cioplitorului și îl transformă în chip de piatră, iar
dimineața oamenii intră în cetatea cu aripile de piatră, care nu vor mai zbura niciodată.
Tipologia personajelor

1. Eroul: cioplitorul
2. Răufăcătorul: neguțătorul (omul străin)
3. Ajutorul: Vraciul
4. Donatorul: nu este prezent
5. Trimițătorul: nu este prezent
6. Fata de împărat și tatăl ei: nu este prezent
7. Falsul erou: nu este prezent
 Elementele fabulosului în basm
Personaje fantastice
• Chipurile din piatră: „cele trei chipuri albe din piatră prinseră a se mișca. Ca
deșteptate dintr-un somn lung, statuile se frecau la ochi.”
• Mâinile de argint: „Mâini de-argint zburau de colo-colo, purtând tăvi încărcate cu
băuturi argintii”
Obiecte fantastice
• Hainele vrăjite: „tot soiul de straie, lucrate toate dintr-un soi de piele ciudată roșie
ca focul și plină de gurguie”
„straiele de piele fuseseră vrăjite”
 Elementele fabulosului în basm
Peisaje și locuri fantastice
• Cetatea cea Albă: „zidurile cele albe ale cetății albe erau, din loc în loc, împodobite
cu câte o aripă albă, tot atât de albă ca aripa lebedei albe […] fâlfâiau pe ziduri ca
niște năframe.”
„aripile albe zvâcniră din cetatea întreagă, cetatea cu uliți, cu case, cu oameni,
prinse a se înălța binișor.”
• Palatul de argint de pe Lună: „În mijlocul câmpiei se-nalță palatul și
nenumăratele-i ferestre luceau, împrăștiind o lumină argintie”; „o încăpere uriașă
de nu i se vedea capătul”
 Caracterul cult al basmului
• Autorul este cunoscut și individual, acesta fiind Vladimir Colin.

• Este un basm transmis pe cale scrisă și apare pentru prima dată în „Basmele Omului”
în anul 1958.

• Prezența unor situații tipice de viață, cum ar fi oamenii care nu gândesc de două ori
înainte să cumpere ceva și care pot fi manipulați ușor.

• Personajele au trăsături care depășesc schematismul psihologic tipic basmului popular,

cum ar fi cioplitorul care la final își sacrifică viața, implorându-l de Vranci să îl
transforme în chip de piatră, doar pentru a fii alături de Dănțuitoare pentru eternitate.
 Caracterul cult al basmului

• Narațiunea se împletește cu descrierea: „Câtu-i anul de lung, aripile cele albe fâlfâiau
pe ziduri ca niște năframe, fâlfâiau rar și parcă ostenite, întocmai cum flutură
năframele albe în clipa despărțirii”
„Și pășind în cea dintâi încăpere văzură o mulțime de bărbați și de femei cu pielea ca
argintul și ei toți își vorbeau, ca niște prieteni vechi.”

• Oralitatea stilului cu ajutorul repetițiilor: „începu a vinde și vându, vându, vându”

„Învârte-mă cioplitorule repede... repede... repede...”
 Arta literară
Registre
• Arhaic – „pocal” „gurguie” „soclu” „înzăuați”
• Popular – „tustrei” „pasămite” „a slobozi”

Categorii estetice

• Fantasticul – prezența unor ființe supranaturale, cum ar fi: Poetul, Luptătorul, Vraciul
și Dănțuitoarea.
 Tema basmului
Tema generală a basmului: BINELE ÎNVINGE RĂUL
Prin particularizarea temei, acest basm te învață să nu fi plin de sine sau bolnav de
mândrie, deoarece vei putea ajunge să te pierzi pe tine în aceste iluzii și mândrii din mintea
ta. Cioplitorul din Cetatea cea Albă și-a pierdut viața din cauza obsesiei lui pentru ceea ce
mâinile lui au creat, dovedind că o parte a răului din poveste este chiar lupta cu iubirea de
sine, din interiorul lui.
Viziunea asupra lumii
Tragică – Cioplitorul a murit din cauza iubirii sale pentru el însuși, în final luând cu el
toată magia cetății, transformând sutele de aripi în statui din piatră.
Bibliografie
Colin, V. (2016). Basmele Omului. București: Regis.