REGNUL PROTISTELE.

ALGELE
 ST R U C T U R A
CUPRINS C O R PU L U I

NUTRIŢI A ȘI
Î NMULŢIREA

A L G E L E-V E R ZI

A L G E L E-R O ŞII

C A U Z E PR IN C IPA L E
A L G E L E-B R U N E

R O L U L A L G E L O R ÎN
N AT U R Ă ŞI ÎN V IA Ţ A
O MU L U I.
 MAJ ORITATEA ALGELOR SUNT ORGANISME ACVATI CE, DAR SE ÎNTÂLNESC ŞI PE USCAT: PE
SOL ŞI PI ETRE, PE COPACI ETC. CELULA ALGELOR ESTE PROTEJ ATĂ DE UN PERETE DIN
CELULOZĂ ŞI PECTINĂ. ÎN CITOPLASMĂ SE AFLĂ UNUL SAU CÂTEVA NUCLEE, MITOCONDRII,
RETICUL ENDOPLASMATIC, VACUOLE, APARATUL GOLGI , CLOROPLASTE .CORPUL ALGELOR
POATE FI UNICELULAR, COLONI AL SAU PLURI [Link] XAREA DE SUBSTRAT A TALULUI
SPECIILOR IMOBI LE SE FACE CU AJ UTORUL RIZOIZILOR
 NUTRIŢIA ȘI Înmulţirea
Nutriţia. Algele sunt organisme fototrofe. Se întâlnesc şi specii mixotrofe.
Înmulţirea. Algele se înmulţesc asexuat şi sexuat. Înmulţirea asexuată la formele unicelulare se realizează
prin dividerea mitotică binară a corpului-celulă , la cele coloniale – prin desfacerea coloniilor, iar la cele
pluricelulare – prin fragmentarea talului. Algele se înmulţesc şi cu ajutorul sporilor. Înmulţirea sexuată
presupune formarea gameţilor.
 ALGELE-VERZI
Cele mai bogate în specii sunt filumurile: algele-verzi, algele-roşii şi [Link] verzi sunt
răspândite mai ales în apele dulci, în mări şi, mai rar, pe solurile umede. Substanţa de rezervă a acestor
alge este amidonul. În Republica Moldova se întâlnesc circa 750 de specii de alge verzi unicelulare,
coloniale şi pluricelulare, din cele 25 de mii [Link]ţi: Clamidomonada,volvoxul,ulva
și spirogira.
 ALGELE-ROŞII
Cele circa patru mii de specii de alge-roşii populează mările tropicale şi subtropicale, mai rar bazinele cu apă
dulce şi solul. Majoritatea sunt forme pluricelulare, prezentând fire simple sau ramificate, ori plăci cu o lungime
de până la 2 m. Cele care vieţuiesc la adâncimi mai mari (200-300 m) au o culoare roşie-aprinsă, iar cele care
preferă apele mai puţin adânci – galbenă. Produsul de sinteză este amidonul de floridee, specific doar algelor-
roşii, cu o structură asemănătoare glicogenului animalelor. Reprezentanţi: palmaria, polisifonia şi filofora
 ALGELE-BRUNE
Algele-brune sunt răspândite în apele mărilor, dar se pot întâlni şi în apele dulci. Culoarea talului variază
de la măsliniu-gălbui până la brun-întunecat, fiind determinată de prezenţa mai multor tipuri de
pigmenţi, predominând fucoxantina. La unele specii, talul atinge o lungime de 30-50 m şi poate fi
filamentos, lamelar sau ramificat. Se întâlnesc la adâncimi de 40-100 m.Până în prezent au fost descrise
circa 1,5 milioane de specii de [Link]ţi: Laminaria, Fucus, Ptilota.
 ROLUL ALGELOR ÎN NATURĂ ŞI ÎN VIAŢA
OMULUI.
Algele joacă un rol important în natură. Absorbind din apă
bioxidul de carbon ele elimină oxigen, necesar altor organisme
acvatice pentru respiraț[Link] servesc ca hrană pentru
animalele acvatice mici, iar acestea la rândul lor - ca hrană
pentru pești.
În viața omului, algele au o varietate de utilizări, de la
alimentație la medicină. Algele marine sunt o sursă importantă
de proteine și vitamine pentru oamenii din multe țări, precum
Japonia și Coreea de Sud. De asemenea, algele sunt utilizate în
industria cosmetica și farmaceutică, deoarece conțin compuși
valoroși precum carotenoidele și polizaharidele. Algele sunt,
de asemenea, utilizate în industria biotehnologică pentru
producția de biocombustibili și produse chimice.
 Curiozitati despre alge marine
• Algele nu au radacini. Toate substantele necesare cresterii lor sunt absorbite prin frunze, direct din apa.
• Unele alge marine au proprietati luminescente si pot straluci in intuneric.
• Cea mai mare alga din lume este laminaria. Lungimea sa poate ajunge la 60 de metri
• Oamenii de știință spun că algele sunt cele mai vechi plante de pe planetă
• Algele pot deveni baza pentru unul dintre tipurile de biocarburanți care pot înlocui benzina sau
motorina.
Mulțumesc pentru
atenție! REESE MILLER