SIGURANȚĂ ȘI SĂNĂTATE
LA LOCUL DE MUNCĂ
Autor – As. med. SERBAN MONICA
Definiția sănătății și securității în muncă
„sănătatea la locul de muncă ar trebui să vizeze promovarea și
menținerea la cel mai înalt nivel a stării de bine, din punct de vedere
fizic, mental și social a lucrătorilor în toate profesiile; prevenirea în
rândul lucrătorilor a îmbolnăvirilor din cauza condițiilor de muncă;
protecția lucrătorilor la locul de muncă împotriva riscurilor provocate
de factorii dăunători pentru sănătate; plasarea și menținerea
lucrătorilor într-un mediu de lucru adaptat la capacitățile lor
fiziologice și psihologice”.(Comitetul comun OIM/OMS privind
sănătatea la locul de muncă, 1950)
„adaptarea muncii la om și a fiecărui om la locul său de muncă.”
IMPACT
Aproximativ 10 % dintre lucrătorii din Uniunea
Europeană își desfășoară activitatea în sectorul asistenței
medicale și al asistenței sociale, mulți dintre aceștia
lucrând în spitale.
Aceștia pot fi expuși unei mari varietăți de riscuri.
Situaţia bolilor profesionale declarate ȋn cursul
anului 2020, pe ocupaţii
70
60
50
40
30
20
10
0
şofer autobuz miner în subteran asistent medical generalist lăcătus mecanic
Scop
Afecțiunile medicale, vătămările corporale și bolile care
au legătură cu locul de muncă provoacă mari suferințe și
presupun costuri ridicate, atât pentru cei afectați, cât și
pentru societate, în ansamblu.
Măsurile privind sănătatea și securitatea în muncă și
promovarea sănătății la locul de muncă au ca scop
prevenirea acestei probleme.
Beneficiile SSM
Toată lumea are de pierdut dacă este neglijat domeniul SSM: de la lucrătorii individuali până la sistemele
naționale de sănătate. Însă aceasta înseamnă și că toată lumea poate beneficia de îmbunătățirea politicilor
și a practicilor.
Țările cu sisteme precare de securitate și sănătate la locul de muncă folosesc resurse preţioase pentru
tratarea unor accidente și boli care pot fi evitate. O strategie națională solidă aduce numeroase beneficii,
cum ar fi:
• creșterea productivității prin reducerea absenteismului pe motiv de boală;
• reducerea costurilor cu asistența medicală;
• menținerea în activitate a lucrătorilor în vârstă;
• stimularea unor metode și tehnologii de lucru mai eficiente;
• micșorarea numărului de persoane care sunt nevoite să își reducă programul de lucru pentru a îngriji un
membru al familiei.
Studiile estimează că, pentru fiecare euro investit în SSM, se obține un profit de 2,2
euro și că raportul cost-beneficiu al îmbunătățirii securității și sănătății este favorabil.
Legislatia europeana
Sănătatea și securitatea în muncă reprezintă o sarcină a conducerii!
În conformitate cu articolul 6 din Directiva 89/391/CEE a Consiliului,
angajatorii sunt obligați să ia măsurile necesare pentru protecția
sănătății și securității lucrătorilor.
Articolul 13 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE prevede
următoarele: „Fiecărui lucrător îi revine obligația de a avea grijă, în
măsura posibilului, de sănătatea și securitatea sa și a altor persoane
care pot fi afectate de actele sau omisiunile sale la locul de muncă, în
conformitate cu formarea și instrucțiunile date de angajatorul său.”
Legislatia in Romania
Siguranţa la locul de muncă este
reglementată de Legea nr. 319 din 14
iulie 2006 privind securitatea şi
sănătatea în muncă
Controalele de specialitate din acest
domeniu sunt efectuate de Inspecţia
Muncii.
Responsabilitățile angajatorului
a asigura în limitele posibile, locuri de muncă, tehnică, echipament, proces
și agenți fără riscuri pentru sănătate;
a asigura muncitorul cu echipament de protecție individual adecvat, fără
implicarea financiară a angajatului;
a asigura măsuri de acțiune în caz de urgență și accidente;
a consulta, informa și antrena în SSM angajații și reprezentații acestora
Angajatorii sunt obligați să evalueze riscurile și să ia
măsuri practice de protecție a sănătății și securității
lucrătorilor lor, să țină evidența accidentelor, să furnizeze
informații și să asigure instruirea, să consulte angajații și
să coordoneze măsurile în colaborare cu acestia.
Drepturile și responsabilitățile
angajatului
a fi informați și antrenați în siguranța și sănătatea ocupațională;
a se exclude rezonabil, justificat din situațiile care prezintă risc pentru viață și sănătate;
a fi consultat și cooptat în domeniul SSM;
a fi instruiți în SSM;
a utiliza corect echipamentul de protecție individual;
a raporta situațiile periculoase, accidentele și traumele la locul de muncă.
Boala profesionala
Potrivit Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, boala
profesională este definită ca fiind: afecţiunea care se produce ca urmare a
exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici
ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.
Masuri
Măsurile necesare privind sănătatea și securitatea în muncă includ
prevenirea riscurilor profesionale,
asigurarea informării și a formării,
asigurarea organizării și a mijloacelor necesare.
BIBLIOGRAFIE
• Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a siguranţei şi sănătăţii la locul de
muncă şi HG nr. 1425/2006 privind Normele de aplicare ale acestei
legi, actualizată prin Ordonanţa Guvernamentală nr. 855 din 8
septembrie 2010
• Regulamentul (CE) nr 1338/2008 al Parlamentului European şi
Consilului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare
referitoare la sănătatea publică şi siguranţa la locul de muncă.
• [Link]
• [Link]