NOTAȚIA MUZICALĂ
CALITĂȚILE SUNETULUI MUZICAL:
1. ÎNĂLȚIMEA
2. DURATA
3. INTENSITATEA
4. TIMBRUL
PORTATIVUL
PE PORTATIV SE ÎNSCRIU PRINCIPALELE ELEMENTE ALE
NOTAŢIEI:
• NOTELE
ÎNĂLȚIMEA
• CHEILE
• ALTERAŢIILE
• DURATELE DURATA
• MĂSURILE
SEMNE GRAFICE ALE PORTATIVULUI
CHEIL
E
Cheia sol
NOTELE
[Link]
NOTELE
VIRTUAL PIANO - FREE ONLINE PIANO KEYBOARD - SOUNDGRAIL
ALTERAŢIILE
DIEZUL- RIDICĂ ÎNALŢIMEA SUNETULUI CU UN SEMITON
BEMOLUL- COBOARĂ ÎNALŢIMEA SUNETULUI CU UN SEMITON
BECARUL- ANULEAZA EFECTUL DIEZULUI SAU AL BEMOLULUI
VIRTUAL PIANO - FREE ONLI
NE PIANO KEYBOARD -
SOUNDGRAIL
DURATELE
DURATELE BINARE
Pătrimea Optimea
Doimea Șaisprezecimea
Nota întreagă
DURATA DE PĂTRIME
DURATA DE PĂTRIME
ALTE ELEMENTE GRAFICE ALE PORTATIVULUI
MĂSURA
1. NOTAREA MĂSURII PRIN CIFRE
2. NOTAREA MĂSURII PRIN BARA DE MĂSURĂ
• BARA DE MĂSURĂ SIMPLĂ
Măsura = fragmentul muzical cuprins între două bare de măsură ul
• BARA DUBLĂ FINALĂ
• BARA DE REPETIŢIE
Prima volta şi secunda volta
MĂSURILE
MĂSURA DE DOUĂ
PĂTRIMI
MĂSURA DE TREI PĂTRIMI
DURATA DE DOIME
DURATA DE DOIME
DURATA DE OPTIME
DURATA DE OPTIME
DURATELE TERNARE
Prin adăugarea unui punct în partea dreaptă a valorilor binare, durata
acestora se măreşte cu jumătate, obţinându-se în acest fel valorile
ternare, valori care se pot divide cu 3 şi multiplii acestuia
Nota întreagă cu punct
Doimea cu punct
Pătrimea cu punct
Optimea cu punct
DOIMEA CU PUNCT
• = 𝅗𝅥+𝅘𝅥
=𝅘𝅥 𝅘𝅥 𝅘𝅥
pauza de doime cu punct
Doime cu [Link]
DOIMEA CU PUNCT ÎN PRENOTAȚIE
o silabă pe 3 bătăi
SILABE RITMICE ÎNLOCUITOARE
-asociate cu mersul ritmic – nu avem
-asociate cu diferențierea dintre durate lungi și scurte TA-A-A
INTENSITATEA SONORĂ
INTENSITATEA SONORĂ SE REPREZINTĂ ÎN SCRIS PE DOUĂ CĂI:
• PRIN ACCENTE, al căror efect se extinde numai asupra notelor pe care
sunt aşezate.
• PRIN „NUANŢE", al căror efect se extinde asupra unui fragment sau
asupra unor părţi întregi din textul muzical;
Accentele IMPUSE
Nuanţele
Termeni care indică o intensitate uniformă:
Piano pianissimo (ppp) = cât se poate de încet
Pianissimo (pp)= foarte încet
Mezzopiano (mp)= pe jumătate încet
Piano (p) = încet
Mezzoforte (mf) = pe jumătate tare
Forte (f) = tare
Fortissimo (ff) = foarte tare
Forte fortissimo (fff) = cât se poate de tare
Termeni care indică schimbarea progresivă a intensității
CREȘTERE:
Crescendo = crescând din ce în ce mai mult
Poco a poco crescendo = crescând puțin câte puțin
Molto crescendo = crescând mult
Poco a poco piu forte= puțin câte puțin mai tare
Termeni care indică schimbarea progresivă a intensității
DESCREȘTERE:
Descrescendo = descrescând din ce în ce mai mult
intensitatea
Poco a poco descresc = descrescând puțin câte puțin
intensitatea
Diminuendo =micșorând din ce în ce intensitatea
Calando = potolind intensitatea
Perdendosi = pierzând din ce în ce intensitatea
crescendo
descrescendo
TEMPOUL MUZICAL
GRADUL DE MIŞCARE SAU VITEZA
ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ ORICE PIESĂ MUZICALĂ
Termenii principali indicând o mişcare constantă
A. MIŞCĂRILE RARE
− LARGO (M.M. 40-46) – LARG, FOARTE RAR
− LENTO (M.M. 46-52) – LENT, LIN, DOMOL
− ADAGIO (M.M. 52-56) – RAR, AŞEZAT, LINIŞTIT, COMOD
− LARGHETTO (M.M. 56-63) – RĂRIŞOR
B. MIŞCĂRILE MIJLOCII
− ANDANTE (M.M. 63-66) – „MERGÂND”, POTRIVIT DE RAR, LINIŞTIT
− ANDANTINO (M.M. 66-72) – CEVA MAI REPEDE DECÂT ANDANTE
− MODERATO (M.M. 80-92) –MODERAT, POTRIVIT
− ALLEGRETTO (M.M. 104-112) – REPEJOR, PUŢIN MAI RAR DECÂT ALLEGRO.
C. MIŞCĂRILE REPEZI
− ALLEGRO (M.M. 120-138) – REPEDE
− VIVACE (M.M. 152 – 168) – IUTE, VIU
− PRESTO (M.M. 176-192) – FOARTE REPEDE
− PRESTISSIMO (M.M. 200-208) – CÂT SE POATE DE REPEDE