Sistemul Nervos –

anatomie si fiziologie
Sistemul nervos

Reglarea funcțiilor organismului

DIRECT sau INDIRECT
(prin intermediul sistemului endocrin)
Organizarea SN
Organizarea SN  anatomic: SNC - SNP
• Sistemul Nervos Central (SNC)
măduva spinării - organizare segmentară
- conectată cu recept. şi efect. prin nervii sp.

encefal - subdivizat în: - tr. cerebral – conectat cu rec. și ef. prin

NN Cr:
bulb
punte
mezencefal
- cerebel
- diencefal:
talamus
hipotalamus
epitalamus
metatalamus (corpi
geniculati – mediali/laterali)
- emisfere cerebrale:
ggl bazali
cortex cerebral
Organizarea SN  anatomic: SNC - SNP
• Sistemul Nervos Periferic (SNP)
= interfaţa dintre mediul înconjurător şi sistemul nervos central
componenta senzitivă ( conectată cu receptorii)
- neuronii primari – aferenţi - localizaţi - ggl. răd. post. NN Sp

- ggl. nn. cranieni

− rol - preiau informația din mediu

componenta motorie
- neuronii motori somatici localizaţi în nucleii somatomotori din
- coarnele anterioare ale măduvei spinării
- trunchiul cerebral
- neuronii vegetativi localizaţi în nucleii vegetativi din
- coarnele laterale ale măduvei spinării
- trunchiul cerebral
− rol - generează activitate la nivelul musc. netede și mioc.
glandelor
 SISTEMUL NERVOS
CENTRAL (creier şi
Organizarea SN măduva spinării)
 funcțional
procesarea
informaţiilor

COMPARTIMENTUL COMPARTIMENTUL
SENZITIV - MOTOR
SENZORIAL

SISTEMUL
NERVOS include
PERIFERIC

SISTEMUL SISTEMUL
NERVOS NERVOS
SOMATIC VEGETATIV
(simpatic şi
parasimpatic)

EFECTORII
Receptori senzitiv-senzoriali
(in tegument, ochi, nas, etc.) FIBRA MUŞCHIUL CARDIAC
STRIATĂ MUŞCHII NETEZI
GLANDELE
Țesutul nervos:
-neuroni
- celule gliale
 Hormonii
• NEURONII tiroidieni
– celulele înalt diferenţiate, excitabile
– nu au capacitate de diviziune – lipsesc CENTROZOMII!!!
NU SE REFERĂ LA MULTIPLICARE!!!
– rol în: - recepţionarea
- generarea impulsului nervos
- transmiterea

• CELULELE GLIALE
– rol: - trofic
- de susţinere pentru neuroni
- de protecţie
 Nevroglia
= componenta non-neuronală a sistemului nervos central şi
periferic
• Caracteristici
– NU au organite celulare specifice
– NU generează, NU conduce - impulsul nervos
– NU formează sinapse
– ARE capacitate de diviziune TUMORI
– sunt de 10 ori mai numeroase decât neuronii
– interdependenţă strânsă între neuroni şi celulele gliale

• Clasificare - astroglia
- macroglia - oligodendroglia mielina
- celulele ependimare
– centrală - celulele satelit

- microglia  fagozitoză
– periferică - celula Schwann mielina
 Neuronul
= unitatea morfofuncțională a țesutului nervos
• Transmite impulsul nervos prin:
=> NERVI (SNP) = asociere de fibre nervoase înconjurate de țesut
conjunctiv
=> FASCICULE (SNC) = grup de neuroni cu
ORIGINE/DESTINAȚIE/ROL COMUNE
 Clasificarea neuronilor
după numărul de prelungiri
Neuroni din:
 scoarța cerebrală Neuroni din:
 scoarța cerebeloasă Neuroni
 retină
 coarnele anterioare Senzitivi
 mucoasa olfactivă
(in ggl Celule
ale [Link].  ggl. Scarpa + Corti
 Retina – al II-lea spinal) fotoreceptoare
neuron al caii vizuale
 Neuron INTERCALAR
CLASIFICAREA
- NU părăsește SNC!!!
NEURONILOR
DIN PUNCT DE
VEDERE
FUNCȚIONAL

Neuron
MOTOR

Neuron
SENZITIV
CONFIGURAȚIA
NEURONULUI:

1. Corp = pericarion
• neurilemă
• neuroplasmă:
 Organite comune
 Organite specifice:
 corpusc. Nissl
 neurofibrile
• nucleul: 1-2 nucleoli
♦ celule veget  2 X n
nuclei
♦ centrali SAU excentrici

2. Prelungiri: dendrite x n
axon x 1
ORGANITE NEURONALE
BUTONI
TERMINALI:
NEUROPLASMA  mitoc.
CORP:  neurofibrile
 mitoc.  vezicule cu
 ribozomi mediatori
 reticul endoplasm.

NU EXSITA
CENTROZOM!!!

 CORPII TIGROIZI
(echivalent retic.
endoplasm. rugos) ->
sinteza proteica
(citoplasma corp si AXOPLASMA:
baza dendritelor)  mitoc.
 NEUROFIBRILE ->  neurofibrile
rol in transmiterea  reticul
impulsului nervos endoplasm.
(tot neuronul)
TECILE NEURONALE

Mielina – în SNC – SNP

= izolator electric – crește viteza de
transmitere a impulsului nervos de 10
ori (10m/s X 10 =100m/s)
NU în – fbr. < 2μ
- fbr. veget. POSTggl
Schwann  în SNP – produce
mielina
Henle (endonerv)  în SNP –
izolează teaca Schwann – rol în
permeabilitate și rezistență
 Neuronul – Potențialul de Membrană (PM)
– PM = diferenţa de potenţial dintre suprafaţa internă (electric negativă) şi
suprafaţa externă (electric pozitivă) a membranei neuronale în condiţii de
repaus funcţional
– valoarea potențialului de repaus (PR): - 80 mV (-60 mV → - 90 mV)
<=> cauza → repart. neunif. a ionilor de o parte şi alta a membr.
→ pompa Na/K
→ molec. Nedifuz. intracelular – încărcate (-)
→ permeabilitate selectivă a membr.
Pompa ionică
+ + + + + + Na+ +
extracelular + +
+ înregistrarea
membrana potenţialului
de repaus
celulară –
– + – –
K +
– – +
intracelular – – – –
– –
 Potențialul
de acțiune
(PA) –
deschiderea
canalelor
ionice
Transmiterea PA la nivelul membranei celulare
= unidirecțional = NU se întoarce de unde a fost inițiat,
canalele de Na+ fiind deja activate!!!

DECI – PA se propagă centrifug din punctul de

depolarizare locală produsă de stimul
până la depolarizarea întregii membrane!!!
 Transmiterea
unidirecțională a
impulsului
nervos
CÂND neuronul
face parte
dintr-o cale!!!
 Transmiterea sinaptică
• Definiție:
– Conexiune FUNCȚIONALĂ între un
neuron şi o altă celulă (neuron,
muşchi, glande)

• Clasificarea sinapselor:
electrice
− conducerea directă a curentului
de la o celulă la alta prin
JONCŢIUNI SPECIALIZATE =
„GAP JUNCTIONS” în zonele de
rezistență electrică minimă 
molec. mici şi ionii trec de la o
celulă la alta în ambele direcţii
− se găsesc în MIOCARD,
− MȘ NETED,
− UNELE ZONE DIN
− CREIER
−
 Transmiterea sinaptică
• Clasificarea sinapselor:
chimice
− Structură: - componenta presinaptică
- fanta sinaptică
- componenta postsinaptică

Oboseala sinaptică = epuizarea mediatorului

Cafeina – faciliteaza transmiterea sinaptică Anestezicele - inhibă transmiterea sinaptică
 Transmiterea sinaptică
Tipuri de răspuns sinaptic
Potenţialul postsinaptic excitator:
►►►sinapsa neuro-neuronală

Potenţialul terminal de placă:

►►► sinapsa neuro-musculară
(efectoare)

PPE + PTP – PRECED PA propagat!!!

• Potenţialul postsinaptic excitator
• Potențialul terminal de placă

= ROL DE STIMUL !!!

 NU SE PROPAGĂ!!!
 Sumația – în caz de stimulare cu valoare sub-
prag (stimuli subliminali) = însumarea energiilor
cu obținerea depolarizării ce inițiază un PA

− S. temporală dendrite corpul/axon

presinaptic postsinaptic

Potenţialul prag

-65

s s s s s s s

− S. spaţială
“a” dendrite corpul/axon

Potenţialul prag

“b” -65

presinaptic postsinaptic a b ba abb

 Reflexul (Act reflex)
= răspunsul cel mai scurt la acțiunea unui stimul
ARC REFLEX => – Receptorul = structură excitabilă care răspunde la
stimul prin VARIAȚII DE POTENȚIAL proporționale cu intensitatea
stimulului – transformă energia stimulului în impuls nervos
– Calea aferentă = neuron senzitiv (ggl. Rădăc. Post. N. Sp. X pe
traseul N. Cr.)
– Ctr. reflex = toate structurile SNC care participă la închiderea
reflexului (asigură conexiunea dintre calea aferentă și calea eferentă;
POATE FI O SINAPSĂ SAU NEURONUL INTERCALAR SAU MAI MULTE
STRUCTURI ALE SNC!!!)
– Calea eferentă = neuroni motori SOMATICI sau VEGETATIVI
– Efectorul = pt. SN SOMATIC = fibra musculara striată (ATENȚIE!
– Mușchiul striat are și vase inervate simpatic!!!)
= pt. SN VEGETATIV = Mușchiul neted, Miocardul,
Glandele
 Reflexul
= răspunsul cel mai scurt la acțiunea unui stimul

Receptorul Calea Ctr. reflex Calea Efectorul

aferentă eferentă
= structură excitabilă = neuron = toate = neuroni = pt. SN
care răspunde la senzitiv (ggl. structurile snc motori SOMATIC =
fibra
stimul prin VARIAȚII Rădăc. Post. care participă la SOMATICI sau musculara
DE POTENȚIAL N. Sp. închiderea VEGETATIVI striată
proporționale cu X pe traseul reflexului (ATENȚIE! –
intensitatea N. Cr.) (asigură Mușchiul
striat are și
stimulului – conexiunea vase inervate
transformă energia dintre calea simpatic!!!)
stimulului în impuls aferentă și
nervos calea eferentă; = pt. SN
poate fi o VEGETATIV =
Mușchiul
sinapsă sau neted,
neuronul Miocardul,
intercalar sau Glandele
mai multe
structuri ale
SNC!!!)
 Tipuri de receptori

MORFOLOGIC
1. CELULE Celule epiteliale Mugurele gustativ Organul Corti Crestele amp.+ Maculele
SENZORIALE diferențiate și (recept. acustic) (recept. vestibulari)
specializate

2. CORPUSCULI Mici organe Corpusculii din tegument și

din aparatul locomotor
pluricelulare
alcătuite din celule,
fibre conjunctive și
terminații dendritice

3. TERMINAȚII Dendrite ale Terminații nervoase libere (TNL) – recpt. dureroși

Terminații butonate - olfactiv
NERVOASE neuronilor senzitivi -
libere sau butonate
 Tipuri de receptori

ÎN FUNCȚIE DE PROVENIENȚA STIMULULUI

1. EXTEROCEPTORI Primesc stimuli din afara
organismului

2. PROPRIOCEPTORI Primesc stimuli de la

aparatul locomotor despre
poziția corpului și permit
controlul mișcării

3. INTEROCEPTORI Primesc stimuli din Baroceptori – Chemoceptori

interiorul organismului
 Tipuri de receptori
ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE ENERGIE PRELUCRATĂ
1. CHEMOREC. Stimulați chimic Receptorii pentru gust, olfacție, din corpii caroridieni și
aortici
(molecule care se
cuplează cu
receptori)

2. MECANOREC. Stimulați de Receptorii pentru tact,

vibrații, presiune
deformarea
membranei celulare

3. FOTOREC. Stimulați de lumină Conurile și bastonașele din retină

4. TERMOREC. Stimulați de Terminații nervoase libere

Corpusculii Ruffini
diferența de Corpusculii Krause
temperatură
 Tipuri de receptori

ÎN FUNCȚIE DE VITEZA DE ADAPTARE

1. FAZICI În ciuda menținerii Receptorul olfactiv
stimulului, activitatea
receptorilor scade

2. TONICI Prezintă activitate Receptorii vizuali

constantă pe toată durata
stimulului
 Reflexe SOMATICE
Reflexul miotatic vs. reflexul nociceptiv
 După numărul de sinapse de pe traseul arcului reflex:
– Reflexe Monosinaptice- reflexul miotatic => EXTENSIE
– Reflexe Polisinaptice – segmentare și intersegmentare – reflexul
nociceptiv => FLEXIE

Reflexul nociceptiv - CU neuron intercalar

Reflexul miotatic => IRADIAZĂ conform legilor lui Pfluger
FĂRĂ neuron intercalar (= cuprinde mai multe segmente medulare prin
=> NU iradiază FASCIC. FUNDAMENTAL de ASOCIAȚIE =
axoni ai neuronilor intercalari)
Reflexe vegetative - întotdeauna
polisinaptice!!!
Exemple reflexe vegetative:
reflexe cardiace
 Măduva spinării

- în canalul vertebral
- învelită de meninge:
(spațiul epi/peri-dural)
- duramater (fibr.)
- arahnoida (cnjct.)
(spațiul subarahnoidian+LCR)
- piamater (cnjct – vasc.) –
aderenta de structura nervoasa
- comunică cu receptorii și
efectorii prin
31perechi de
nervi spinali micşti
Configurația și regiunile măduvei
spinării
Ascensiunea aparenta a maduvei spinarii
Structura Nervului Spinal
 Cale ascendentă – reguli generale
• Origine = receptor
• Protoneuronul – în [Link].
SAU [Link]. N. Cr.
• Deutoneuronul – în nucleu
senzitiv din:
 corn posterior măduvă
 trunchiul cerebral: bulb –
gracil/cuneat SAU nuclei
senzitivi ai N. Cr.
 se decusează
• Tritoneuronul – talamus opus
originii
• Proiecția corticală într-o arie
senzitivă
 Cale descendentă pentru

motricitate voluntară
• Origine = neocortex motor 
neuronul central, de comandă
• Fascicul descendent:
 Cortico-nuclear  nuclei
somatomotori ai trunchiului cerebral –
neuron periferic, de execuție
 Cortico-spinal  nuclei
somatomotori coarne anterioare ale
md. Spinării – neuron periferic, de
execuție
 se decusează 75 - 80%
• Efector – fibră musculară striată
Calea sensibilității termice și Calea sensibilității tactile
dureroase grosiere (protopatică)
aria somestezică primară aria somestezică primară
girusul postcentral girusul postcentral
lobul parietal lobul parietal
↑ ↑
al-III-lea neuron – talamusul al-III-lea neuron – talamusul
↑ ↑
CORDON LATERAL OPUS CORDON ANTERIOR OPUS
↑ ↑
F. Sp-Tal. Lat. DECUSAȚIE F. Sp-Tal. Ant. DECUSAȚIE
↑ ↑
al-II-lea neuron – corn posterior al-II-lea neuron – corn posterior
↑ ↑
I neuron – ggl spinal I neuron – ggl spinal
↑ ↑
Rec – Terminații Nervoase Libere Rec – discurile Merkel/corps. Meissner
(densitate mică de recept.– câmp
receptor MARE)
 Calea sensibilității tactile fine/
proprioceptive conștiente Calea sensibilității
(kinestezică) proprioceptive inconștiente

aria somestezică primară

PALEOCEREBEL (LB ANTERIOR)
girusul postcentral
↑↑
lobul parietal
↑ Ped. cerebelos Ped. cerebelos
al-III-lea neuron – talamusul
F. Sp-Cereb.
Anterior superior inferior F. Posterior
Sp-Cereb.

Încrucișat Direct
↑ Gowers ↑ ↑ Flechsig
CORDON LATERAL CORDON LATERAL
LEMNISCUL MEDIAL (FASC. BULBO-TALAM.)
OPUS DE ACEEAȘI PARTE
↑
↑ ↑
DECUSAȚIE
DECUSAȚIE DIRECT
↑
↑ ↑
al-II-lea neuron – nucleii GRACIL/CUNEAT - BULB
al-II-lea neuron – corn posterior
↑(CORDON POST.) ↑
↑
F. Sp-Bulb. Gracil I neuron – ggl spinal F. Sp-Bulb. Cuneat
I neuron – ggl spinal
– ½ inf a corpului – ½ sup a corpului
↑ ↑
Rec – discurile Merkel/corps. Meissner
Rec – Fusurile Neuromusculare (FNM)
(densitate MARE de recept.– câmp receptor mic)
Corpusculii neurotend. Golgi/corps. Ruffini
SPECIFICI PT TONUS
 Calea interoceptivă

scoarța cerebrală – PROI. IMPRECISĂ scoarța cerebrală – PROI. DIFUZĂ

↑

CALEA SENS. DUREROASE ↑ ↑ CALE POLISINAPTICĂ - SRAA

Talamusul opus Substanța Reticulată

↑ ↑
al II-lea neuron – corn posterior
↑
I neuron – ggl. spinal
↑
Rec – TNL/corps. Lamelați
(vase, viscere)
Căi ATENȚIE!!!
ascendente Căile
ascendente
interoceptive
Cale ascend.
+ descend. Căi
descendente
 ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ
GIRUS POSTCENTRAL
LOB PARIETAL

TRITONEURON TALAMUS
PED CEREBEL
SUPER
LEMNISCUL
PALEOCEREBEL
MEDIAL
PED CEREBEL
INFER BULB X
X
Ncl GRACIL – ncl.
CORDON
CORDON CORDON CORDON CUNEAT
LATERAL DE
LATERAL LATERAL ANTERIOR DEUTONEURON
ACEEAȘI
OPUS OPUS OPUS
PARTE
FSCb AÎG FST LAT FST ANT CORDON POSTERIOR DE ACEEAȘI PARTE
FSCb PDF FSB GRACIL + CUNEAT

X CORN POSTERIOR AL MĂDUVEI SPINĂRII

X X
PROTONEURON
GGL SPINAL
CALEA SENS.
Corpusc. Meissner Corpusc. Meissner TACTILE
Fusurile Terminațiile FINE
Discurile Merkel Discurile Merkel
Neuro-musculare Nervoase Libere - Densitate MARE –
- Densitate mica -
CALEA SENS.
CALEA SENS. CALEA SENS. CALEA SENS. Corpusc. Neurotend. Golgi PROPRIOCEPT.
PROPRIOCEPTIVE INCONȘT. TERMICE - CONȘTIENTE
TACTILE GROSIERE Corpusc. Ruffini
DUREROASE
 LOB FRONTAL
CALEA MOTRICITĂȚII GIRUS PRECENTRAL
VOLUNTARE
ARIA MOTORIE
= CALEA PIRAMIDALĂ PRIMARĂ,
SECUNDARĂ,
ACCESORIE

FASCICULUL FASCICULUL CORTICO-

CORTICO- SPINAL
NUCLEAR – PIRAMIDAL INCRUCIȘAT
cordon lateral opus
– PIRAMIDAL DIRECT
cordon anterior de aceeași
parte
CALEA MOTRICITĂȚII
INVOLUNTARE
= CALEA SCOARȚA CEREBRALĂ
EXTRAPIRAMIDALĂ

CORPII STRIAȚI

NCL.
NUCLEUL SUBSTANȚA SUBSTANȚA OLIVA VESTIB TECTUMUL
ROȘU NEAGRĂ RETICULATĂ BULBARĂ ULARI CQS+CQI

REFLEXE
DE ECHILIBRU VIZUALE (CQS)
ACUSTICE (CQI)

CORN ANTERIOR AL MD. SPINĂRII

FBR.
MUSC.
Trunchiul cerebral
 Trunchiul Cerebral -
Originea Aparentă a Nervilor Cranieni
Nervii cranieni
MEZENCEFAL

PUNTE
Ggl. GASSER

BULB
 NERV OR OA TI

OCULOMOTOR (III) SM – ncl III – MEZ Spațiul dintre picioarele Mș. Extrinseci ai GO:
Psy – ncl. Accesor al III – MEZ pedunculilor - Drept EXT
- Oblic SUPER.
Fibre preggl. care transmit stimuli pentru
activitatea:
- [Link]. Iris  MIOZĂ
- Mș.ciliar  ACOMODARE LA
APROAPE

TROHLEAR (IV) SM – ncl IV – MEZ EXCEPȚIE – sub CQI – Mș. Oblic superior (tendonul își ia punct fix
fața posterioară a MEZ la nivelul unei trohlei = cârlig cartilaginos)

ABDUCENS (VI) SM – ncl VI – PUNTE Șanț bulbo-pontin – medial Mș. Drept Lateral (extern) – asigură
(paramedian) ABDUCȚIA (mișcarea de lateralitate) a
globului ocular

TRIGEMEN (V) SM – ncl Masticator – PUNTE Fața anterioară punte Mș. Masticatori (MASETER)
Sz - GGl. Trigeminal GASSER Motor medial – senzitiv Pielea feței
↓ lateral
Ncl TRIGEMENULUI/tot Tr Cer
Al II-lea neuron al căilor
sensibilității exteroc. de la față

ACUSTICO- GGl. CORTI Șanț bulbo-pontin – lateral Organ Corti

VESTIBULAR (VIII) ↓ Rec vestibulari
2 ncl. COHLEARI - PUNTE

GGl. SCARPA
↓
4 ncl. VESTIBULARI - BULB
 NERV OR OA TI

FACIAL (VII) SM – ncl facialului – PUNTE Șanț bulbo-pontin – între VI Mș. Mimicii
Psy – ncl. LACRIMAL – PUNTE - VIII Activitatea Gld. Lacrimale
Psy – ncl. SALIVATOR Activitatea Gld. Submandib.- Sublinguală
SUPERIOR – PUNTE
Sz - GGl. GENICULAT Sensibilitatea gust. 2/3 anter. (corp) a limbii
↓
Ncl SOLITAR - BULB
Al II-lea neuron al căii
sensibilității gustative

GLOSOFARINGIAN (IX) SM – ncl AMBIGUU – BULB Șanț retro-olivar - superior Mș. Faringelui
Psy – ncl. SALIVATOR Activitatea Gld. Parotidă
INFERIOR – BULB
Sz - GGl. TRAIECT Sensibilitatea gust. 1/3 poster. a limbii
↓
Ncl SOLITAR - BULB
Al II-lea neuron al căii
sensibilității gustative

VAG (X) SM – ncl AMBIGUU – BULB Șanț retro-olivar – între IX - Mș. Faringelui și Laringelui
Psy – ncl. DORSAL AL X – XI Inervația viscere toracale + abdominal
BULB
Sz - GGl. TRAIECT Sensibilitatea gust. Baza rădăcinii limbii
↓
Ncl SOLITAR - BULB
Al II-lea neuron al căii
sensibilității gustative

ACCESOR (XI) SM – ncl AMBIGUU – BULB Șanț retro-olivar – inferior Mș. Laringelui
SM – cervical sup. Șanț colateral ant. Mș. Sternocleidomastoidian/ Trapez

HIPOGLOS (XII) SM – ncl XII – BULB Șanț pre-olivar Mș. limbii

 Nervii cranieni
• III – IV – VI – inervația somatomotorie a mș extrinseci ai
globilor oculari
• IV – SINGURUL NERV CRANIAN CU ORIGINE APARENTĂ
POSTERIOARĂ
• V - senzitiv general (ggl. Gasser) - pentru tegumentul feței 
ncl. Trigemenului în tot trunchiul cerebral și motor – mș.
masticatori
• VII (ggl geniculat) – IX (ggl traseu nerv) – X (ggl traseu nerv)
cu componentă gustativă  ncl. Solitar (ncl. comun) din bulb
• VIII – nerv senzorial cu componentă acust. + vestib.
• IX – X – XI intern – origine comună pt. fibre somatomotorii =
ncl. Ambiguu din bulb (mș faringelui și laringelui)
 Nervii cranieni
• III – VII – IX – X – cu componentă parasimpatică
• DOAR X ARE GGL INTRAMURALI => fibrele PRE-ggl
INERVEAZĂ STRUCTURA ȚINTĂ!!!
• Originea fbr parasimp. PREGANGLIONARE ale NN. Cr.:
• III – ncl. ACCESOR AL OCULOMOTORULUI  mioza +
acomodarea la aproape
• VII – ncl. LACRIMAL  secreția gld. lacrimale
ncl. SALIVATOR SUPERIOR  secreția apoasă a
gld. submandibulară și sublinguală
• IX – ncl. SALIVATOR INFERIOR  secreția apoasă a
gld. Parotide
• X – ncl. DORSAL AL VAGULUI  activitatea viscerelor
toracale și abdominale
 CEREBELUL
 Localizat în fosa craniană posterioară – posterior de trunchiul cerebral
 Acoperit de cortul cerebelului
 Prezintă 3 perechi de pedunculi cerebreloși: super – mjl – inf
=> conexiune cu etajele trunchiului cerebral
(cei mijlocii au DOAR fibre aferente cerebelului!)
 Delimitează cu fața posterioară a BULBULUI – PUNȚII  CAVITATEA
VENTRICULULUI IV

 Configurație:
 Vermis – pe linia mediană
 2 emisfere cerebeloase
 Brăzdat de șanțuri orizontale
=> LOBI/LOBULI/FOLII (LAMELE)

 Sbst. Cenușie:
 La exterior – scoarța cerebeloasă
 La interior – nuclei cerebeloși
 Sbst. Albă – fascicule aferente și
eferente cerebelului
 Cerebelul - LOBI
Lob Floculo-nodular (ARHI) → conectat cu ncl
vestibulari
ROL în controlul ECHILIBRULUI
Lob Anterior (PALEO) → conectat cu md spinării
ROL în controlul TONUSULUI MS
Lob Posterior (NEO) → conectat cu scoarța cerebrală
ROL în controlul MIȘCĂRILOR AUTOMATE/FINE

Astazie (tulb. ortost.) - Atonie (↓ tonus musc.) - Astenie (↓ forta volunt.)

 Diencefalul

Talamusul – stație sinaptică pentru toate căile ascendente -

EXCEPȚIE căile olfactivă/vizuală/acustică
Metatalamusul:
Corp Geniculat Lateral (stație calea vizuală) ↔ CQS
Corp Geniculat Medial (stație calea acustică) ↔ CQI
Hipotalamusul – centru superior de integrare/reglare/
coordonare a principalelor funcții ale organismului: secreție
endocrină, metabolism intermediar, termoreglare, alimentație (ctr.
foamei, sațietății, setei), acte comportamentale, ritm somn-
veghe, etc
Epitalamusul – conține epifiza
Emisferele cerebrale
FAȚA LATERALĂ:
Fisura Centrală Rolando
Girusurile Pre- și Post-centrale
Fisura laterală Sylvius
GIRUSURILE PRE- ȘI POST-CENTRALE
 Emisferele cerebrale
FAȚA MEDIALĂ:
Fisura Centrală Rolando (origine)
Fisura parieto-occipitală
Șanțul calcarin (proiecția căii vizuale)
Corpul Calos = comisură albă
Șanțul Corpului Calos

Șanțul CC

Șanțul
calcarin
 Emisferele cerebrale

FAȚA BAZALĂ:
 FRONTAL b
 șanțul (bulbului) olfactiv (a) a
 șanțurile orbitare în H ce separă
girusurile (girii) orbitale (b)

 TEMPORO-OCCIPITAL 1
 șanțurile 2
hipocampului/colateral/temp.- 3
occipital
 girusurile hipocampic (1) /temp.-
occipital medial (2) și lateral (3)
Sistemul ventricular
Circuitul
LCR

LCR → cavitățile ventriculare

→ canalul ependimar
→ spațiul subarahnoidian
 Substanța cenușie
= Nucleii bazali
= ctr. de control al Sist. Extrapiramidal
 Substanța albă emisferică:
fibre de proiecție (fbr ascendente/descendente)
fibre asociative – intraemisferice
fibre comisurale - interemisferice
 Paleocortexul
2 straturi celulare
sediul proceselor afectiv-emoționale și
al actelor de comportament instinctiv
 Paleocortexul este inclus în Sistemul limbic
 structuri importante CALEA OLFACTIVĂ + HIPOCAMPUL
 Neocortex
6 straturi celulare
sediul proceselor
nervoase superioare
Procese afectiv – emoționale Procese psihice superioare
Acte comportamentale instinctive memorie – învățare – gândire - creație

Reflexele Reflexele
necondiționate = înnăscute vs condiționate = dobândite
Reflexul condiționat – Pavlov
asociere stimul absolut (hrana)/stimul indiferent
precesiune
dominanță
repetare/întărire periodică
Simpatic vs Parasimpatic
Mediatori chimici
 Simp - Parasimp
Acțiune:
• antagonică
• complementară – regl. secr. salivare
• cooperantă – regl. activit. ap. reproducător
regl. micțiunii

Structuri inervate DOAR simpatic:

 Medulosuprarenala (ggl simp)
 Mușchii erectori ai firelor de par
 Glandele sudoripare
 MAJORITATEA vaselor (NU TOATE!!!)

 SISTEMUL SIMPATOADRENAL – rol și în termoreglare

(sub controlul hipotalamusului)
 GANGLIONII VEGETATIVI
• Simpatici:
 paravertebrali – fac sinapsă COMUNICANTELE ALBE NN. Sp.
 prevertebrali – fac sinapsă NERVII SPLANHNICI
• Parasimpatici:
 previscerali (juxtaviscerali) – fac sinapsă fibrele NN. Cr. III – VII
– IX
=> FIBRELE PREGANGLIONARE NU INERVEAZĂ NIMIC!
DOAR ASIGURĂ TRANSMITEREA IMPULSULUI NERVOS
(FUNCȚIA STRUCTURII ȚINTĂ) !!!
 intramurali – fac sinapsă fibrele N. X și ale NN. Pelvini (S2
– S4)
=> SINGURELE FIBRE PREGANGLIONARE CARE
INERVEAZĂ STRUCTURA ȚINTĂ!!!
GGL APARȚIN STRUCTURII!!!
Reflexe vegetative
 Sistemul Nervos Enteric
“the second brain” = “gut brain”
Efecte hormonale specifice asupra SN
• Corticosteroizii  asigură integritatea SN
 scăderea lor  modificări EEG
 alterarea pesonalității
 modificări senzoriale

• HH Tiroidieni  stimulează diferențierea

neuronală
 dezvoltarea normală sinapse
 mielinizarea
 scăderea lor  influențează dezvoltarea SN 
nanism tiroidian cu cretinism