Disciplina de PARODONTOLOGIE

DETARTRAJUL ȘI SURFASAJUL
SUPRA ȘI SUBGINGIVAL
Scopul principal al terapiei parodontale: de a conserva dentiția
naturală, prin scăderea inflamației generate de interacțiunea
microorganismelor cu gazda

Terapiile ce presupun ca primă etapă dezorganizarea biofilmului

bacterian s-au dovedit a fi esențiale, statusul parodontal sănătos
putând fi menținut doar cu un control adecvat al plăcii bacteriene.
Detartrajul și surfasajul radicular (Scaling and root planing – SRP) -
esențiale pentru etapa etiologică și de menținere a terapiei parodontale;
acestea au ca scop îndepărtarea biofilmului subgingival și a tartrului, cu
prevenirea recolonizării și formării biofilmului bacterian.

Capacitatea fibroblastelor de a se atașa la suprafața radiculară (proces

vital pentru regenerarea parodontală) depinde de existența unei suprafețe
curate, non-toxice, fără placă bacteriană și tartru.

Astfel, scopul SRP constă în obținerea unei suprafețe netede și curate,

”biologic acceptabilă”
Instrumentar pentru detartrajul manual

Foaia de mirt (gheara)

- este un instrument
nepereche, puternic dar uşor
adaptabil
- are parte activă sub formă
de gheară cu 2 muchii laterale active
cu care se ridică depozitele de tartru
situate în porțiunea coronară, mai
ales în zonele aproximale
- indicații :
o detartraj supra- şi
subgingival al grupului frontal maxilar
şi mandibular
o detartrajul fețelor vestibulare
şi orale ale dinților laterali maxilari
o detartrajul spațiilor
aproximale
 Instrumentar pentru detartrajul manual

Instrumente trapezoidale :
- sunt instrumente pereche
- au partea activă în formă de trapez ascuțit la nivelul bazei
mari

 forma trapezului este uşor

asimetrică pe marginile
laterale care sunt inegale ca
lungime astfel încât baza
mare este mai oblică față de
baza mică şi formează cu una
din laturi un unghi ascuțit care
se orientează în spatiul
interdentar
 forma uşor concavă a cazei
facilitează adaptarea
instrulentului vestibulo-
aproximal sau oro-aproximal
 sunt folosite în detartrajul
supragingival
 Instrumentar pentru detartrajul manual

Secera simplă
are partea activă în formă de seceră, ascuțită şi activă atât pe marginea
concavă care este orientată spre mâner cât şi pe marginea convexă,
opusă

 vârful ascuțit al
instrumentului poate fi folosit
pentru fracturarea blocurilor
mari de tartru dar poate fi
insinuat şi subgingival pentru
îndepartarea tartrului

 este numit instrument

universal deoarece
acționează pe toate fețele
dinților atât supra cât şi
subgingival
 Instrumentar pentru detartrajul manual

Secera cu dublă cudură

- este instrument
pereche care prin forma sa
permite îndepărtarea tartrului
de pe fețele aproximale ale
ultimilor molari, situați cel mai
distal pe arcadă
Instrumentar pentru detartrajul manual

Săpăliga:
are partea activă în unghi
de 99-100˚ față de partea
pasivă
partea activă are o
margine ascuțită, rectilinie, în
unghi de 45˚, iar unghiurile
sunt bine exprimate

indicații :
o la îndepărtarea
tartrului de la nivelul dinților
frontali dar şi de la nivelul
dinților laterali, poziția
instrumentului fiind diferită
o pentru îndepărtarea
tartrului supra şi subgingival
o pe fețele aproximale
ce limitează zona de
edentație
 Instrumentar pentru detartrajul manual

Răzuşele  Pilele
au o singură margine tăietoare au partea activă formată din mai multe
bizotată in unghi de 45 ˚ muchii ascuțite paralele, înclinate față
de bază la un unghi de 90-105 ˚

 Pilele şi răzuşele sunt indicate pentru :

- îndepărtarea tartrului supra şi
subgingival când gingia este laxă pentru
a preveni apariția dilacerărilor
- îndepărtarea blocurilor mari de tartu
subgingival prin fracturarea sau
fragmentarea lor pentru a fi uşor scoase
cu ajutorul chiuretelor
- netezirea zonei de joncțiune smalț-
cement
- pentru îndepărtarea materialului în exces
în cazul obturațiilor
PRINCIPIILE GENERALE DE INSTRUMENTARE
ACCESIBILITATEA - POZIȚIA PACIENTULUI ȘI A OPERATORULUI

Poziția pacientului nu este adaptată la poziția Această poziție a pacientului este favorabilă, fie
medicului, orientarea cavității orale a cu vedere directă sau indirectă
pacientului este în sus și în față, ceea ce
determină o flexie excesivă
ACCESUL – POZIȚIA MEDICULUI ȘI A PACIENTULUI

Zona de tratament Medic Pacient – cap

Mandibulă – suprafețe anterioare înspre mâna non-dominantă 8-9:00 Ușor în față, cu
mentonul în jos
Maxilar - suprafețe anterioare înspre mâna non-dominantă 8-9:00 Ușor în față, cu
mentonul în sus
Mandibulă – suprafețe anterioare în depărtare de mâna non- 12:00 Ușor în față, cu
dominantă mentonul în jos
Maxilar - suprafețe anterioare în depărtare de mâna non- 12:00 Ușor în față, cu
dominantă mentonul în sus
Mandibulă – suprafețe posterioare înspre operator (vestibulare 9:00 Ușor în depărtare, cu
drepte și orale stângi) mentonul în jos
Maxilar - suprafețe posterioare înspre operator (vestibulare 9:00 Ușor în depărtare, cu
drepte și orale stângi) mentonul în sus
Mandibulă – suprafețe posterioare în depărtare de operator 10-11:00 În față, cu mentonul
(vestibulare drepte și orale stângi) în jos
Maxilar - suprafețe posterioare în depărtare de operator 10-11:00 În față, cu mentonul
(vestibulare drepte și orale stângi) în sus
 ACCESUL

Vizibilitatea
Poate fi directă sau indirectă (cu ajutorul oglinzii dentare)

Îndepărtarea țesuturilor moi

Este necesară pentru un acces bun și o bună vizibilitate. Se pot utiliza
oglinda dentară, depărtătoarele sau degetele.

Câmpul operator
Trebuie să fie menținut curat, cu un bun acces. Saliva și sângele trebuie
controlate prin aspirație, utilizarea de comprese și/sau rulouri și a sprayului
de aer-apă
 VIZIBILITATEA

 Vizibilitate și iluminare directă Vizibilitate indirectă

 VIZIBILITATEA

Iluminare indirectă cu oglinda dentară Iluminare și vizibilitate indirectă

 PRIZA INSTRUMENTULUI

Priza tip creion Priza tip creion modificată Priza palmară

 SPRIJINUL

Sprijinul intraoral (cu degetele) – utilizat pentru stabilizarea mâinii și

a instrumentului
Pentru a obține un punct de sprijin stabil, inelarul formează cu
mediusul o ”unitate de lucru” care permite un control maxim al stabilității
și sprijinului.

Punctul de sprijin este pe dinte, cu diferite situații:

-Sprijin convențional – pe dinții vecini
-Sprijin pe arcada opusă a aceluiași maxilar
-Sprijin pe arcada antagonistă
 SPRIJINUL

Sprijin convențional intraoral Sprijin pe hemiarcada contro-laterală

Sprijin pe hemiarcada opusă Sprijin intraoral deget-pe-deget

 SPRIJINUL

Sprijinul extraoral poate fi esențial pentru instrumentarea dinților posteriori

maxilari
Tipurile de sprijin cele mai utilizate sunt:
 Cu palma orientată în sus – pentru instrumentarea arcadei maxilare drepte;
mediusul și inelarul fac sprijinul cu fața dorsală pe tegumentul zonei laterale
mandibulare de aceeași parte
Cu palma orientată în jos – pentru instrumentarea arcadei maxilare stângi;
fața frontală a mediusului și inelarului se așează pe tegumentele din zona
laterală mandibulară de aceeași parte
SPRIJINUL

Sprijin extraoral palm-up Sprijin extraoral palm-down

 Sprijin cu presiune a indexului Sprijin cu presiune a policelui

 ACTIVAREA INSTRUMENTULUI
Adaptarea instrumentului = metoda prin care partea activă a
instrumentului parodontal este plasată pe suprafața dintelui

Angularea instrumentului este

necesară pentru eficiență; este vorba
de unghiul dintre lama activă și
suprafața dintelui
Pentru inserția subgingivală
unghiul este de 00
În timpul detartrajului și
surfasajului unghiul poate varia 450-
800.
Unghiul depinde de natura, poziția și cantitatea de tartru,
de procedură și status tisular
 MIȘCĂRILE DE BAZĂ
•mișcări exploratorii, de detartraj și surfasaj
•Rezultă dintr-o asociere de deplasări în sens vertical, orizontal și oblic cu
mișcările de împingere-tragere
•Mișcările exploratorii sunt lejere, ușoare – utilizate pentru sondaj și evaluare
subgingivală
•Mișcările de detartraj sunt scurte, ferme, de tracțiune pentru eliminarea tartrului
•Mișcările de surfasaj sunt mai lejere decât cele de detartraj, de tracțiune pentru
netezirea suprafeței radiculare

Mișcări verticale, orizontale și oblice

DETARTRAJUL MANUAL
DETARTRAJUL

Detartrajul= actul de eliminare a depozitelor de placă, tartru și

colorații de la nivelul suprafețelor dentare

În funcție de localizarea depozitelor de tartru: detartraj

supra/subgingival

În practică, tehnicile manuale și ultrasonice sunt complementare

 Detartrajul
manual

Activarea instrumentului

Se face prin:
-Tracțiune verticală – pentru dinții frontali și suprafețele aproximale
-Deplasare oblică – suprafețe aproximale, dinți laterali
-Deplasare orizontală – la nivelul JSC
 Detartrajul
manual

Tehnica

-Priza instrumentului – creion modificată

-Realizarea sprijinului
-Adaptarea părții active a instrumentului
-Plasarea lamei active la baza depozitului de tartru, activare cu mișcări scurte,
puternice, înspre coronar
-Instrumentare până la obținerea unei suprafețe curate
-Verificarea calității instrumentării
DETARTRAJUL MECANIZAT
 DETARTRAJUL MECANIZAT

 Instrumentarea manuală a fost singura metodă disponibilă

pentru eliminarea în siguranță a tartrului supra și subgingival
până la introducerea dispozitivelor cu ultrasunete în 1950.

 Detartroarele cu ultrasunete / sonice sunt forme mecanizate de

aparate de detartraj

 Aceste detartroare convertesc energia electrică de înaltă

frecvență (ultrasonic) sau presiunea aerului (sonic) în unde
sonore de înaltă frecvență.
 DETARTRAJUL MECANIZAT

CUM ACȚIONEAZĂ?

Vibrațiile mecanice - principalul mod de acțiune

Cavitație
Turbulență acustică
Irigare / Lavaj
 DETARTRAJUL MECANIZAT

Sonic Ultrasonic
Piezoelectric Magnetostrictiv

Frecvență < 6000 Hz 25000 - 50000 Hz

Energie Aer Electric

comprimat Quartz Lamele metalice

Mișcare a Elliptică Lineară Eliptică

insertului

Căldură ++++ ++ ++++

produsă
 DETARTRAJUL MECANIZAT
Funcțiile aparatelor mecanizate:
[Link] tartrului
[Link] plăcii bacteriene
[Link] cementului
[Link] – jet continuu de apă – previne supra-încălzirea, irigă punga
parodontală
5. Acces limitat în punga parodontală (cu inserturile vechi)
[Link] bactericid – fenomen de cavitație și turbulență acustică
Cavitația = ”formarea de microbule de gaz ca rezultat al vibrațiilor
ultrasonice”
Aceste microbule formate în jurul insertului generează unde de șoc prin
spargere ce cresc dezorganizarea și dispersia bacteriilor.
În prezența sângelui, efectul de cavitație poate declanșa un efect
trombogenic, cu reducerea hemoragiei ce se produce prin instrumentare.
 DETARTRAJUL MECANIZAT

Aparat magnetostrictiv cu inserturi

 DETARTRAJUL MECANIZAT

SISTEM PIEZOELECTRIC
 DETARTRAJUL MECANIZAT

SISTEM PIEZOELECTRIC
 DETARTRAJUL MECANIZAT

SISTEM SONIC
 DETARTRAJUL MECANIZAT

Tehnica

Poziția pacientului cât mai verticală, pentru a preveni excesul de lichid în

faringe
Protecția pacientului și a operatorului
Aplicarea aspiratorului de salivă
Adaptarea insertului la piesa de mână și fixarea lui cu ajutorul cheii
speciale
Adaptarea parametrilor de instrumentare (frecvență, flux de apă) astfel
încât intensitatea să fie eficientă și apa să formeze un nor fin de particule
 DETARTRAJUL MECANIZAT

Tehnica

Priza instrumentului – tip creion/creion modificată, cu un punct de sprijin

Partea activă se activează prin mișcări constante, cu extremitatea paralelă
cu suprafața dentară sau în unghi de maximum 150 pentru a nu leza
suprafața dentară
Se fac mișcări scurte, ușoare
Prin schimbarea inserturilor se poate trece spre un detartraj fin și ultra-fin
Activarea se face cu intermitență, pentru a permite aspirarea apei
DETARTRAJUL MECANIZAT
DETARTRAJUL MECANIZAT
DETARTRAJUL MECANIZAT
DETARTRAJUL MECANIZAT
DETARTRAJUL MECANIZAT

ADAPTAREA ÎN ZONA DE FURCAȚIE

 Avantajele și dezavantajele detartrajului mecanizat

AVANTAJE DEZAVANTAJE
Eficient pe fiecare suprafață Simț tactil redus
Efect de cavitație Eroziuni microscopice ale
Contact lejer suprafeței dentare
Nu necesită un sprijin ferm Necesită aspirație
Irigare a pungii parodontale Producerea de aerosoli
Vindecare mai rapidă
Nu necesită ascuțire a instrumentului
Timp redus
Mai puțin solicitant
 DETARTRAJUL MECANIZAT

RISCURI ALE DETARTRAJULUI MECANIZAT

 Producția de aerosoli contaminați cu sânge

 Tulburări neurologice ale mâinii cauzate de vibrații

 Pierdere auditivă

 Interferență cu stimulatoare cardiace - Modelele mai noi de

stimulatoare cardiace au o izolație bipolară din titan care protejează
unitatea de interferențe
 DETARTRAJUL MECANIZAT

CONTRAINDICAȚII

În condiții generale de sănătate

1. Boală transmisibilă: pacient cu o boală transmisibilă care poate fi

transmisă de aerosoli, cum ar fi tuberculoza.

2. Susceptibilitatea la infecție: Imunosupresie cauzată de boală sau

chimioterapie, diabet necontrolat, transplant

3. Riscul respirator:
materialul septic și microorganisme din biofilm și pungi pot fi aspirate
în plămâni
◦H / O- BPOC, astm sau fibroză chistică
◦BCV cu boală pulmonară secundară sau problemă de respirație

4. dificultăți de înghițire
 DETARTRAJUL MECANIZAT

CONTRAINDICAȚII

În condiții orale

1. Zone demineralizate

2. Suprafață dentinară expusă

3. Dinții permanenți primari și nou erupți au camere pulpare mari,

vibrațiile și căldura de la detartrorul mecanizat pot deteriora țesutul
pulpar
Eșecul detartrajului poate fi determinat de:

Un acces dificil

O adaptare incorectă a părții active pe dinte
Orientare incorectă a unghiului instrumentului
Poziție inadecvată a medicului/pacientului
Nerespectarea indicațiilor fiecărui instrument
SURFASAJUL FĂRĂ LAMBOU DE ACCES
(”ÎN CÂMP ÎNCHIS”)
INSTRUMENTARUL UTILIZAT PENTRU SURFASAJUL
RADICULAR

PRINCIPIILE GENERALE DE INSTRUMENTARE

SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL –

TEHNICĂ

ASCUȚIREA INSTRUMENTELOR
 SURFASAJUL RADICULAR

= manoperă care are ca scop obținerea unei suprafețe radiculare

netede, dure, fără toxine bacteriene
Permite reparația prin formarea epiteliului de joncțiune
Se face manual/mecanizat, sub anestezie locală, cu ajutorul
chiuretelor/mijloacelor mecanizate suplimentare
Este complementar detartrajului
Alegerea instrumentului se face în funcție de profunzimea leziunii,
dimensiunea accesului, arhitectură, poziție a dintelui pe arcadă și cantitate de
eliminat
Surfasajul se poate realiza cu și fără lamboul chirurgical
 CHIURETAJUL GINGIVAL

= procedură chirurgicală ce are ca scop eliminarea stratului superficial

de țesut moale din peretele extern al pungii parodontale, lăsând doar
straturile de țesut conjunctiv

Poate fi realizat odată cu SRP sau după

Scopul lui este de a promova obținerea de țesut conjunctiv de

atașament însă rezultatul lui este doar atașament epitelial

Nu oferă beneficii suplimentare SRP

INSTRUMENTARUL UTILIZAT PENTRU
SURFASAJUL RADICULAR
 CHIURETELE UNIVERSALE

• Design pentru adaptare la toate suprafețele dentare

(”universale”)
 CHIURETELE UNIVERSALE

Partea activă are un vârf rotunjit, două lame tăietoare și un unghi

de 900 cu1/3 terminală a tijei

90°

Toe

Face

Cutting
Edge

Lateral Back
Side
CHIURETELE UNIVERSALE

CHIURETELE UNIVERSALE [Link] #4R-4L

 B. Younger-Good #7-8, McCall’s #17-18 ȘI Indiana
University #17-18
 CHIURETELE GRACEY

Elaborate de Dr. Clayton Gracey, la începutul anilor 1940

Unghi de 70° între tijă și partea activă

Prezintă o singură margine activă, identificată ca având
poziția cea mai inferioară atunci când instrumentul este plasat
vertical
Sunt specifice pe zone și fețe dentare
Indicație: detartraj și surfasaj
Instrumente duble
CHIURETELE GRACEY

Vârf

Partea anterioară

Lama
tăietoare
Partea dorsală
Partea
laterală
DIFERENȚE CHIURETE UNIVERSALE – CHIURETE GRACEY

Chiureta universală Chiureta Gracey

Zonă O singură chiuretă Specifică pe suprafețe
pentru toate și zone de arcadă
suprafețele
Lama activă Două margini tăietoare O singură margine
tăietoare
Curbură Un singur plan de Două planuri: în sus și
curbură (în sus) lateral

Unghiul lamei 900 între lamă și tijă 700 între lamă și tijă
CHIURETELE GRACEY

• Standard
• Rigid
• After Five
• Mini Five
• Micro Mini Five
 CHIURETELE GRACEY STANDARD

• Sunt ”area specific”

• Lama oferă o angulație de lucru foarte

buna

• Set de 7 chiurete
CHIURETELE GRACEY STANDARD

Design-ul tijei este diferit pentru fiecare

chiuretă
CHIURETELE GRACEY STANDARD
 CHIURETELE GRACEY RIGIDE

• Tijă mai rigidă, cu un

diametru mai mare

• Partea activă este identică cu

Gracey standard
 CHIURETELE GRACEY AFTER-FIVE
• Pentru instrumentare pungilor profunde

• Porțiunea terminală a tijei este cu 3mm mai lungă

• Lama este cu 10% mai subțire pentru a facilita inserarea și a reduce distensia
tisulară

3mm

SRPG11/12
CHIURETELE GRACEY AFTER-FIVE

Comparație chiurete Gracey Standard – Gracey After-Five

 CHIURETELE GRACEY MINI-FIVE

• Tijă alungită și grosime a lamei similare cu Gracey After-Five

• Lamă cu 50% mai scurtă pentru facilitarea accesului în zone înguste, furcații
și șanțuri de dezvoltare

3mm

SAS1/2
Mini Five After Five Standard
 CHIURETELE GRACEY MICRO MINI-FIVE
•Lame cu 20% mai subțiri și mai scurte decât Mini Five
•Acces foarte bun în zone înguste, cu morfologie dificilă 

Comparație 
Chiurete Gracey Micro Mini Five Micro Mini Five #7-8, Mini Five #7-8,
 #1-2, #7-8, #11-12, #13-14. Standard #7-8.
 CHIURETELE GRACEY CURVETTES
Lama mai scurtă cu 50% față de Gracey Standard, cu o ușoară curbare în sus
Acces bun dar risc crescut de lezare a suprafeței radiculare, vârf aliniat cu
lama, perpendicular pe mâner,

Comparație între părțile active ale chiuretei

Gracey Curvette și Gracey Standard (linia
punctată) 1992, Appleton & Lange.)
 CHIURETELE LANGER

• 4 chiurete cu design ce permite instrumentare M și D fără a

schimba instrumentul

• Design de chiuretă universală (unghi de 900 între porțiunea

terminală a tijei și partea activă), angulație a tijei similară
cu Gracey

SL1/2 SL3/4 SL5/6 SL17/18

 CHIURETELE LANGER
Zonele de utilizare
• 1/2 Langer – Posterior Mandibular
• 3/4 Langer – Posterior Maxilar
• 5/6 Langer - Anterior
• 17/18 Langer – Posterior
CHIURETELE LANGER MODIFICATE

Standard Rigid After Five Mini Five

 CHIURETELE PENTRU FURCAȚIE QUÉTIN

Radius superficial, semilunar pentru adaptare la zona de furcație

Curbura vârfului permite și accesul în șanțuri de dezvoltare
Instrumente BL1 (buccal-lingual) (VO) și MD1 (mesial-distal) (MD) cu o lamă de
0.9mm
Instrumente BL2 și MD2 – mai late, cu o lamă de 1.3-mm

Chiuretele pentru furcație Quétin:

BL2 (mai mare) și BL1 (mai mică)
 PILE DIAMANTATE
Utilizate pentru finisare, nu au lame tăietoare
Cele mai utilizate: pentru zone VO, în furcații

 A, #1,2 (Brasseler, Savannah, GA); B, #3,4 (Brasseler). C, SDCN 7,

SDCM/D 7
CHIURETELE PENTRU INSTRUMENTARE PERI-IMPLANTARĂ

 Chiurete Implacare II A. New Barnhart

5-6 curette tips B. New Langer 1-2
curette tips

Chiurete din titan  Barnhart #5-6,

Langer #1-2 și NEB 128B-L5 Mini.
INSTRUMENTAR MECANIZAT
INSTRUMENTAR MECANIZAT
SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL

TEHNICA
-Alegerea instrumentului adecvat și identificarea părții active
-Priza tip creion modificată
-Poziționarea părții active în contact cu dintele, tija fiind paralelă cu
suprafața dentară
-Inserția extremității active subgingival în unghi de 00 (paralel cu axul
lung al dintelui), avansând spre baza pungii
-Aplicarea presiunii, cu un unghi de lucru variabil, între 450 și 800
-Mișcările sunt scurte, ferme, controlate, consecutive, cu presiune
controlată (pentru a menaja țesuturile dentare)
-Împreună cu detartrajul, se poate realiza prin secvențializare diferită
SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
INSTRUMENTARE CHIURETĂ UNIVERSALĂ
• Partea activă este corect adaptată când vârful este direcționat
interproximal iar partea terminală a tijei este paralelă cu dintele

• Pentru a elimina depozitele, lama este aplicată pe suprafața dentară iar

zona facială a părții active este înclinată pentru un unghi de 70-85°
între dinte și lamă

• Aplicarea presiunii laterale contra suprafeței de instrumentat, cu

tracțiune în contact cu dintele

70-85°
Tracțiune
Presiune laterală
SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
INSTRUMENTARE CHIURETĂ UNIVERSALĂ

Secvențializare pe zona anterioară

SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
INSTRUMENTARE CHIURETĂ UNIVERSALĂ

Secvențializare pe zona posterioară

 SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
INSTRUMENTARE CHIURETĂ GRACEY

• Partea activă este corect adaptată atunci când lama tăietoare

corect identificată este în contact cu suprafața de instrumentat iar
partea terminală a tijei este paralelă cu dintele

• Aplicare a presiunii și tracțiune înspre coronar

Tracțiune 70°

Presiune laterală
SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
INSTRUMENTARE CHIURETĂ GRACEY
SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
INSTRUMENTARE CHIURETĂ GRACEY
Indicațiile chiuretelor Gracey
SURFASAJUL RADICULAR
Tehnici pe sextanți
Sextant I – suprafață vestibulară

Sextant III – suprafață palatinală

Sextant II – suprafață vestibulară

INSTRUMENTARE CHIURETĂ GRACEY
Sextant IV

Sextant V – suprafață V (vedere directă) și L (vedere indirectă)

SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
PERIOSCOPUL
Utilizat pentru diagnosticul și tratamentul parodontal

Sistemul format din fibră optică cu diametru de 0,99mm, cu protecție

sterilă și dispozitiv ce poate iriga pentru a menține o buna vizibilitate

Edoscopul se montează la o cameră video și sursă de lumină ce produc o

imagine vizibilă pe monitor

Mărire 24x – 48x

SURFASAJUL RADICULAR FĂRĂ LAMBOU CHIRURGICAL
PERIOSCOPIE
DEBRIDAREA ULTRASONICĂ ENDOSCOPICĂ
 DEBRIDAREA ULTRASONICĂ ENDOSCOPICĂ

INDICAȚII

Terapia parodontală inițială

situsurile care nu au răspuns la debridarea nechirurgicală
tradițională;
Terapia de menținere a pacienților cu inflamații cronice sau cu
creșterea adâncimilor de sondare;
Profunzimi reziduale la pacienții care refuză terapia chirurgicală și /
sau unde operația este contraindicată din motive medicale sau
estetice;
Patologie subgingivală suspectată, cum ar fi carii, fracturi de
rădăcină, perforații,sau resorbție.
DEBRIDAREA ULTRASONICĂ ENDOSCOPICĂ

Sistem de
perioscopie
DEBRIDAREA ULTRASONICĂ ENDOSCOPICĂ
DEBRIDAREA ULTRASONICĂ ENDOSCOPICĂ
ASCUȚIREA INSTRUMENTELOR
 ASCUȚIREA INSTRUMENTELOR

Scopul instrumentelor ascuțite nu e numai de a reduce oboseala în timpul

procedurilor dar și de a preveni leziunile tisulare

Ascuțirea lamelor tăietoare se face în așa fel încât design-ul inițial al

acestora să nu sufere modificări

Ascuțirea se poate face cu pietre de ascuțit sau cu instrumente mecanizate

Sistemul Sidekick (Hu-Friedy)

 ASCUȚIREA INSTRUMENTELOR

Pietrele
Pietrele de ascuțit pot fi naturale (piatra
Arkansas) sau artificiale (ceramică, rubin
sintetic)
Suprafața pietrelor este formată din
cristale abrazive mai dure decât metalul
Pietrele pot avea diferite granulații:
-Granulație mare: pentru o ascuțire rapidă a
instrumentelor foarte uzate
-Granulație fină, pentru o ascuțire de finețe
 ASCUȚIREA INSTRUMENTELOR

Verificarea ascuțirii
Verificarea vizuală: atunci când un instrument uzat este plasat în
lumină, suprafața tocită va reflecta lumina înspre operator
O lamă ascuțită nu are suprafață care să reflecte lumina
 ASCUȚIREA INSTRUMENTELOR

Verificarea ascuțirii
Verificare tactilă: testul se face pe o baghetă de plastic, mișcând lama
activă a instrumentului. Un instrument tocit va aluneca ușor pe baghetă iar
un instrument ascuțit va forma fulgi de plastic
Referințe bibliografice

1. Harrel SK, Wilson TG Jr. Minimally invasive periodontal therapy.

Clinical techniques and visualization technology. Wiley Blackwell,
2015.
2. Mârțu S, Mocanu C. Parodontologie clinică. Editura Apollonia,
2000.
3. Martu S, Pasarin L, Ursarescu I. Propedeutique parodontale.
Editura “Gr. T. Popa”, Iasi, 2014.
4. Nield-Gehrig JS. Fundamentals of periodontal instrumentation and
advanced root instrumentation. 7th Edition. Lippincott Williams &
Wilkins, 2013.