Scribd
Încărcați
14 vizualizări23 pagini

Multvar 2

Documentul prezintă noțiunea fundamentală de mulțime din matematică. Mulțimea este definită ca o colecție de elemente de același fel, iar elementele unei mulțimi pot fi orice entități. Sunt prezentate modurile de reprezentare a unei mulțimi, relația de apartenență și includerea mulțimilor.

Încărcat de

Natalia Covalschi
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
14 vizualizări23 pagini

Multvar 2

Documentul prezintă noțiunea fundamentală de mulțime din matematică. Mulțimea este definită ca o colecție de elemente de același fel, iar elementele unei mulțimi pot fi orice entități. Sunt prezentate modurile de reprezentare a unei mulțimi, relația de apartenență și includerea mulțimilor.

Încărcat de

Natalia Covalschi
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

R\Q

R
Q Z N

N= { 0;1;2;3;…}
Z = {…;-3; -2; -1; 0; +1; +2; +3; … }
Realizator:
Profesor IOAN AIACOBOAIE
Şcoala “Emil Racoviţă”- Oneşti
MULŢIMI
Sinonime pentru mulţime :

grupă, grup, grupare,colecţie, grămadă ,asociaţie, echipă, familie ,


etc.
►Spre deosebire de alte noţiuni cunoscute , care se pot defini,
noţiunea de mulţime nu are definiţie. De aceea spunem că mulţimea
este o noţiune primară , în sensul că nu există alte noţiuni mai simple,
cu ajutorul cărora să o putem defini.

►Mulţimea este o noţiune fundamentală a matematicii şi nu numai


a matematicii .

☺Pentru a înţelege ce este o mulţime vom da câteva exemple :


Mulţimea membrilor unei familii
Mulţimea elevilor unei clase
Mulţimea pieselor jocului de şah
Mulţimea palmierilor din acest loc
Mulţimea exemplarelor unei colonii de Flamingo
Mulţimea păpuşilor de la un teatru de
marionete
Mulţimea măştilor ce vor fi purtate în noaptea de
Halloween
Mulţimea autoturismelor dintr-o parcare
Mulţimea firelor de nisip din deşertul
Sahara
Mulţimea corpurilor geometrice
► Mulţimile din exemplele de mai sus sunt mulţimi materiale,
concrete ,uşor de recunoscut şi de descris !

►Putem ,totuşi să “ construim “ şi nenumărate mulţimi


convenţionale, ale căror conţinuturi pot fi simboluri , fenomene,
etc. ca de exemplu :

●Mulţimea cifrelor din sistemul zecimal de reprezentare


a numerelor;

●Mulţimea numerelor naturale;

●Mulţimea fenomenelor atmosferice;

●Mulţimea literelor din alfabetul latin ;


●Mulţimea zeilor din mitologia greacă ;

●Etc.
►O mulţime este compusă din aşa numitele elemente

Elementele unei mulţimi sunt entităţi de acelaşi fel ,nu


amestecate . Astffel, elementele mulţimii numerelor
naturale sunt numai numere naturale, elementele
mulţimii elevilor din clasă sunt numai elevi, etc.

►Mulţimile se notează cu literele mari ale alfabetului latin , iar


elementele mulţimilor,( atunci când nu ne interesează natura lor),
se notează cu litere mici din alfabet ,puse între paranteze acolade.
Astfel , o reprezentare generală a unei mulţimi este, de exemplu:

A= {a; b; c; d;... }
Relaţia de apartenenţă
►Faptul că un anume element face parte dintr-o mulţime se scrie cu
ajutorul semnului relaţiei de apartenenţă : “Є”(aparţine)
De exemplu, pentru a exprima matematic faptul că elementul
a face parte din mulţimea A ,vom scrie:
aЄA (elementul a aparţine mulţimii A)

Din contra, dacă un element nu face parte dintr-o mulţime,


vom scrie:
x Є A (x nu aparţine mulţimii A)
Numărul de elemente dintr-o mulţime, A, se numeşte
cardinalul acelei mulţimi şi notăm “card
Exemplu Dacă A”aritmetice de ordinul I”
A = “mulţimea operaţiilor

atunci, card A= 2
O clasificare a mulţimilor după numărul elementelor

finite Exemplu: “Mulţimea degetelor de la o mână”

Mulţimi

infinite Exemplu: “Mulţimea numerelor naturale ,N”


Mulţimile care nu conţin nici un element se numesc mulţimi vide.
Exemplu: Mulţimea numerelor naturale impare care se împart exact la 2

Mulţimea vidă se notează cu litera din alfabetul grec, Ø;


card Ø = 0
Important! Într- o mulţime, un element apare scris doar o singură
dată!
Exemplu Mulţimea cifrelor care compun numărul 45 748 357 , este
C= {3; 4; 5; 7; 8}
Moduri de reprezentare a unei mulţimi

Vom ilustra diverse moduri de reprezentare a unei mulţimi printr-un


exemplu :

Fie A mulţimea numerelor naturale pare cuprinse între 3 şi 13


1 Reprezentarea mulţimii prin enumerarea elementelor

(Se pun între paranteze acolade toate elementele mulţimii ).

În acest mod de reprezentare mulţimea de mai sus apare scrisă


(reprezentată) ,sub forma:

A= { 5; 7; 9; 11}.
2 Prin specificarea proprietăţii caracteristice tuturor
elementelor mulţimii.

►După cum s-a mai spus, elementele unei mulţimi nu sunt asociate
întâmplător, ci, după un criteriu bine stabilit. Toate elementele unei
mulţimi au o aceeaşi proprietate caracteristică, cu ajutorul căreia le
putem deosebi de elementele altor mulţimi.
●În cazul de faţă, dacă considerăm un element oarecare, “x” , va trebui
să exprimăm faptul că acesta este număr par, (deci are forma 2n) şi
faptul că este cuprins între 3 şi 11 . Aceeaşi mulţime are reprezentarea:

A= {x / x ЄN ,x=2n,nЄN, 3 < x < 11}


3 Reprezentarea unei mulţimi cu ajutorul unei diagrame .
(desen)
Într-un contur se trec toate elementele mulţimii :

5
11
7 A
9

! Pentru mulţimile finite, cu un număr rezonabil,(mic), de elemente


vom folosi modurile de reprezentare1 sau 3!
Mulţimile infinite se reprezintă în modul 2 (cu ajutorul
proprietăţii caracteristice).
Incluziunea mulţimilor
Fie A mulţimea numerelor naturale impare ,mai mici decât 10;
A= {1; 3; 5; 7; 9 }
Fie B mulţimea numerelor naturale mai mici decît 11;
B={ 0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 10;}
Observăm că toate elementele mulţimii A aparţin mulţimii B. Spunem
că A este inclusă în B .
Definiţie Spunem că mulţimea A este inclusă în B dacă toate
elementele lui A aparţin lui B.
Vom nota: A B şi citim:”mulţimea A este inclusă în
mulţimea B”

Aceeaşi relaţie se poate scrie şi astfel: BA


şi citim :”B include A”

Spunem că A este o submulţime sau parte a lui B.


Ilustrarea relaţiei de incluziune cu ajurorul diagramelor
Deoarece B conţine şi elemente în
1 7 A 6
B plus faţă de A avem o incluziune
2 3 5 9 8 strictă
4 10 0 (A inclusă strict în B);

A B
Un alt fel de incluziune
Fie mulţimile:
M={xЄN/ x=2k;kЄN*; x<7} => M= {2; 4; 6;}
N={y/ y este cifră în numărul 624} => N={6; 2; 4;}
Deoarece M nu conţine nici un element în plus faţă de N avem o incluziune
nestrictă şi vom scrie, de această dată : MN
Observăm în acelaşi timp că şi N este => M = N
inclusă nestrict în M. NM
În această situaţie, spunem că mulţimile sunt egale.

Două mulţimi egale conţin aceleaşi elemente! Nu contează ordinea


elementelor!
Exerciţii
1. Reprezentaţi în fiecare din cele trei moduri de reprezentare mulţimea:
►A :Mulţimea numerelor naturale impare mai mici sau cel mult egale cu 21.
2. a)Asiguraţi -vă, mai întâi , că aţi înţeles sensurile cuvintelor ce vor fi
folosite în exerciţiile de mai jos, eventual, consultând DICŢIONARUL LIMBII
ROMÂNE .
b)Scrieţi între acolade elementele mulţimilor următoare:
►B: mulţimea literelor care alcătuiesc cuvântul “ortografie”
►C: mulţimea literelor care alcătuiesc cuvântul “cartografiere”
►D: mulţimea literelor care compun cuvîntul “geografie
c)Stabiliţi valorile logice de adevăr ale afirmaţiilor :
► B C; ► C D; ►D B
U
U

U
3. Scrieţi cu ajutorul elementelor mulţimile:
►M -mulţimea literelor din cuvântul “cartof ”
►N – mulţimea literelor din cuvântul “factor “
●Să se arate că M=N
Profesor
IOAN AIACOBOAIE
ONEȘTI Iulie,august,2009

projean2002”@[Link]

Common questions

Dezvoltat cu IA

Finite sets have a limited number of elements, such as the set of natural numbers less than 11: B = {0, 1, 2, ..., 10}. Infinite sets, conversely, contain an unlimited number of elements, exemplified by the set of all natural numbers, N = {0, 1, 2,...}. The difference lies in the limitless nature of infinite sets compared to the bounded nature of finite sets .

Diagrams visually represent sets as enclosed shapes that make it easier to see relationships such as subset inclusion. For instance, in a Venn diagram showing sets A and B where A ⊆ B, A is drawn inside B. If A = {1, 3, 5, 7, 9} and B = {0, 1, 2, 3, ..., 10}, A's full inclusion within B can be clearly demonstrated in a diagram, reinforcing understanding of set inclusion .

Two sets are considered equal if they contain exactly the same elements, regardless of the order of those elements or duplication. If N = {6, 2, 4} and M = {2, 4, 6}, then N equals M because both sets have the same elements .

A set A is included in another set B if every element of A is also an element of B. This is expressed by writing A ⊆ B, meaning A is a subset or part of B. The relationship can also be noted as B ⊇ A, indicating that B includes A .

A set in mathematics is considered a primary notion because it does not have a formal definition using simpler concepts. Instead, it is understood as a collection of distinct objects, considered as an object in its own right. This foundational concept is crucial in mathematics as it underpins more complex structures and concepts .

Sets can be represented in three main methods: by enumerating elements, by specifying a characteristic property, and using a diagram. Enumeration involves listing all elements within curly braces, specifying properties defines the set by a common characteristic (like even numbers), and diagrams visually show elements within a boundary .

A void or empty set is a set that contains no elements. The cardinality of a void set is zero and is denoted by Ø. It represents the concept of nothingness within set theory .

Inclusion can demonstrate equality when two sets include each other; i.e., A ⊆ B and B ⊆ A. In such a case, A and B must contain the same elements, thus are equal sets. For instance, if M = {2, 4, 6} and N = {6, 2, 4}, then M ⊆ N and N ⊆ M, proving that M = N .

Cardinality refers to the number of elements in a set. For finite sets, it is a countable number indicating how many distinct elements are present. For infinite sets, as with natural numbers, cardinality denotes an unbounded size, often expressed in terms of aleph numbers in higher set theory. Cardinality allows comparison between sets based on size or quantity of their elements .

The characteristic property defines a set by stating a condition that all its members satisfy, such as being even for numbers in a set. This differs from enumeration, which lists each element explicitly, and diagram representation, which is a visual form. The characteristic method is especially useful for representing infinite sets succinctly, while enumeration and diagrams are preferable for finite sets .

S-ar putea să vă placă și