Aplicații ale şirului lui

Fibonacci în natură
Realizat de: Semeniuc Dănuța, eleva clasei a XI-a “C”
Cumva exista reguli anume dupa care natura se
ghideaza, astfel dezvoltandu-se in moduri similare,
repetitive? Raspunsul este da. Fără reguli, nimic nu
poate sa creasca si sa evolueze. Vedem lucrul acesta
peste tot in jurul nostru. Daca nu ar respecta regulile
biologiei, un copac nu ar mai fi viu. Daca soarele nu ar
respecta legile chimiei si ale fizicii, atunci nu ar mai
arde pentru a produce lumina si caldura care sunt
esentiale pentru viata pe Pamant. Totul functioneaza
dupa reguli, legi si standarde. Seria lui Fibonacci
confirma acest fapt.
Cine este
Fibonacci
?
Nascut in anul 1170 in Pisa (Republica Pisa),
Leonardo Fibonacci (cunoscut si ca Leonardo din
Pisa, Leonardo Pisano, Leonardo Bonacci sau cel
mai adesea doar Fibonacci) a fost un matematician
italian considerat de opinia generala drept “cel mai
inzestrat matematician din Occidentul Evului
Mediu”.
Ce este șirul lui
Fibonacci?
● Prin cartea sa, Liber Abaci, Fibonacci a introdus in cultura occidentala un sir de numere, unde fiecare
numar din sir era suma a doua numere anterioare. Acest sir nu a fost insa descoperit de catre
Fibonacci, matematicienii indieni fiind familiarizati cu acesta inca din secolul al 6-lea. Sirul incepe
astfel: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, etc. In cartea sa Fibonacci a folosit
acest sir pentru a explica rata ipotetica de inmultire a iepurilor.
● De ce este atat de important acest sir? Pentru ca pe masura ce se avanseaza in sir, fractia dintre doua
numere consecutive este tot mai aproape de Numarul de aur (cunoscut si ca Sectiunea de aur,
Raportul de aur sau Proportia de aur) care are valoarea aproximativa de 1.618033.
● Corelatia suprema, sau fractia dintre doua numere consecutive Fibonacci, a fost folosita in arta
Renascentista foarte mult, pentru ca aceasta facea ca opera sa fie placuta celui care o privea.
● Artistii tineau cont de Spirala lui Fibonacci (o reprezentare grafica a Sirului lui Fibonacci) si in
functie de ea isi asezau elementele si punctele de interes dintr-o pictura, de exemplu.
● Numarul de aur este foarte important pentru ca reprezinta proportia ideala, cea care confera stabilitate
si eficienta structurilor. Acest numar poate reprezenta modul in care se dezvolta la nivel celular o
planta, felul in care cresc petalele unei flori sau relatia fortelor gravitationale dintre corpurile din
Univers.
Cum găsim șirul lui Fibonacci în natură?
 Acest raport determina modul in care se organizeaza natura in mod firesc, de la nivel
microscopic pana la elemente naturale mari, precum padurile. Practic, de foarte multe ori, viata
se dezvolta din punct de vedere structural folosindu-se de Numarul de aur, sau Sirul lui
[Link] nu inseamna ca absolut totul din natura se ghideaza dupa sirul lui Fibonacci,
insa intalnim aceste elemente foarte des. Pare a fi un mod eficient si practic pentru natura de a
se organiza din punct de vedere structural, ori de cate ori are [Link] din sirul lui
Fibonacci se intalnesc in modul in care sunt distribuite semintele in miezul fructelor, in
numarul de petale pe care le are o floare, in felul in care sunt asezate crengile unor plante, in
modul in care creste cochilia unui melc si exemplele pot continua. Sirul lui Fibonacci se
intalneste in cele mai mici dintre obiecte si fiinte, dar si in cele mai mari dintre ele. Acest sir
este o bijuterie a matematicii care pare sa se aplice atat la scara mica, cat si la scara mare.
Majoritatea plantelor isi distribuie celulele noi pe care le construiesc respectand aceasta regula.
Forma pe care o au galaxiile este o spirala Fibonacci. Peste tot in jurul nostru intalnim aceasta
regula. Sirul lui Fibonacci se intalneste foarte des in natura, in lumea vie, iar faptul ca oamenii
gasesc atat de multa logica si frumusete in felul in care natura isi picteaza operele prin acest sir
ne aminteste ca noi nu doar mergem in natura ca sa o admiram. Noi suntem natura, suntem
parte componenta a acesteia. Nu este doar placut sa mergem in natura, ci este si sanatos si
necesar sa facem lucrul acesta.
1

Exemple stranii din natură

ale Proporției de Aur 
01
Fibonacci în
petalele florilor
 Petalele florilor
Numarul petalelor la o floare urmeaza
consistent Sirul lui Fibonacci. Exemple
faimoase includ crinul, care are trei petale,
piciorul-cocosului, care are cinci, cicoarea cu
21, margareta cu 34, si asa mai
[Link] apare in petale datorita
aranjamentului ideal de impachetare, asa cum
este selectat de procesele darwiniene; fiecare
petala este plasata la 0,618034 din
circumferinta (dintr-un cerc de 360°), permitand
cea mai buna expunere la lumina soarelui si la
alti factori.
 02
Fibonacci în
semințe

12
 Capetele (maciuliile) cu seminte

● Capatul unei flori este supus si el proceselor fibonacciene. In mod tipic, semintele sunt
produse in centrul florii si apoi migreaza catre exterior, pentru a umple tot spatiul. Floarea-
soarelui furnizeaza un exemplu excelent al acestor modele spiralate.
● In unele cazuri, capetele cu seminte sunt atat de strans inghesuite, incat numarul total poate fi
destul de mare – pana la 144 si chiar mai mare. Si cand aceste spirale sunt numarate, totalul
tinde sa se potriveasca unui numar Fibonacci. Interesant, un numar puternic irational este
necesar pentru a optimiza umplerea unui spatiu (adica un numar care nu este bine reprezentat
printr-o fractie). phi se potriveste destul de bine sarcinii.
 03
Fibonacci
în conifere
 Conurile de pin/brad

In mod similar, semintele de pe un con sunt aranjate intr-un

tipar in spirala. Fiecare con consta intr-o pereche de spirale,
fiecare rasucindu-se spre in sus si in directii opuse. Numarul
de pasi se va potrivi aproape intotdeauna unei perechi de
numere Fibonacci consecutive. De exemplu, un con 3-5 este
unul pe care spiralele se vor reintalni in spate dupa trei pasi pe
spirala stanga si 5 pasi pe cea dreapta.
 Fibonacci în
ramurile copacilor

04
 Ramurile copacilor

Sirul lui Fibonacci mai poate fi vazut in modul in care

se formeaza sau se ramifica ramurile copacilor. Un
trunchi principal va creste pana produce o ramura,
care creeaza doua puncte de crestere. Apoi, una dintre
noile tulpini se va ramifica in doua, in timp ce cealalta
ramane latenta. Acest model de ramificare este repetat
pentru fiecare dintre noile tulpini. Un bun exemplu
este coada-soricelului (Achillea ptarmica). Sistemele
radacinilor si chiar si algele prezinta acest model.
“Învățănd matematica, înveți să
gândești.”
—Grigore Moisil