Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” – București

Facultatea de Medicină

Catedra de Anatomie
 Canalul inghinal
în regiunea inghinală peretele abdominal este
traversat de către funiculul spermatic (la
bărbat) sau [Link] al uterului (la femeie),
printr-un traiect intraparietal musculo-
conjunctiv numit canal inghinal.
Face legătura între cavitatea peritoneală și
pubis
are o lungime de 4 - 5 cm şi are direcţie
oblică, spre infero-medial, aproximativ
paralelă cu cea a lig. inghinal, fiind situat
superior de acesta.
Îi descriem 4 pereţi (anterior, posterior,
superior şi inferior) şi 2 orificii (orificiul
inghinal superficial şi orificiul inghinal
profund)
PEREȚII CANALULUI INGHINAL
Peretele anterior  porţiunea inferomedială a aponevrozei [Link] extern care se inseră
dinspre lateral spre medial pe:
1. Buza externă a crestei iliace, in jumătatea ei anterioară
2. SIAS (spina iliaca antero-superioara)
3. Pe ligamentul inghinal în partea laterală unde are aspect de cordon
4. Pe fascia lata si fascia iliacă - la marginea medială a fasciei iliace (sau a iliopsoasului)
pornesc fibre care împreună cu fibre din [Link] merg și se inseră pe eminența
iliopectinee formând ARCUL ILIOPECTINEU ce separă lacuna neuromusculară de cea
vasculară.
5. Pe lig. inghinal în partea medială unde are aspect de jgheab
6. Pe ligamentul pectineal Cooper. Aceste fibre trec anterior apoi medial de vasele
femurale formând LIGAMENTUL LACUNAR GIMBERNAT. Acesta are forma triunghiulară
placând unghiul medial al lacunei vasculare. [Link] Cooper este o condensare
fibroasă așezată pe creasta pectineală și pe marginea post-sup a ramurii iliopubiene.
7. Urmatorul contingent de fibre va trece de partea opusă liniei mediane până pe
tuberculul pubic și creasta pubisului formând LIGAMENTUL REFLEX COLLES numit și
stâlpul posterior al orificiului inghinal superficial (adică fibre din aponevroza [Link] din
dreapta vor trece la stânga întărind posterior orificiul inghinal superficial stâng!).
8. Pe tuberculul pubic de aceeași parte - formând stâlpul lateral al orificiului inghinal
superficial.
9. Pe pubis si pe simfiza pubiană - ultimele fibre, cel mai medial situate vor forma stâlpul
medial al orificiului inghinal superficial.
PEREȚII CANALULUI INGHINAL
Peretele superior al canalului inghinal  marginile inferioare ale mm.
oblic intern şi transvers.
 Fibre mediale din [Link] intern și transvers abdominal formează
tendonul conjunct.

Peretele inferior al canalului inghinal îl formează lig. inghinal.

 Lig inghinal reprezintă condensarea fibrelor inferioare ale aponevrozei
[Link] extern abdominal;
 se întinde între spina iliacă antero-superioară şi tuberculul pubic
 [Link] are forma unui jgheab cu concavitatea superior; pe buza
posterioară a acestuia se inseră fascia transversalis, iar buza
anterioară se continuă cu aponevroza [Link] extern
 În concavitate (in ½ medială) se sprijină: funiculul spermatic la bărbat
și [Link] al uterului la femeie.
 trece peste marginea anterioară a coxalului, delimitând un spațiu.
Acesta reprezintă o comunicare între regiunea pelviană și regiunea
anterioară a coapsei (mai exact cu trigonul femural situat la baza
coapsei). Acest spațiu este împărțit de arcul iliopectineu in 2 subspații
numite LACUNE - VASCULARĂ (medial) și NEUROMUSCULARĂ
(lateral).
Peretele posterior al canalului inghinal - fascia
transversalis întărită de ligamente + tendoane
 cel mai slab perete al canalului inghinal, ceea ce
determină producerea la nivelul lui a herniilor
inghinale
 fascia transversalis este întărită de structuri
fibroconjunctive dinspre medial spre lateral:
1. [Link] (Colles)
 grup de fibre conjunctive care trec postero-inferior
de funiculul spermatic ([Link] al uterului)
 provine din aponevroza [Link] extern contralateral
şi se inseră la nivelul tuberculului pubic, crestei
pubiene şi buzei posterioare a [Link], la nivelul
extremitătii lui mediale
2. tendonul conjunct (falx inguinalis aponeurotica) >>
format de fibre conjunctive desprinse din aponevrozele
anterioare ale [Link] intern și transvers abdominal
 se inseră pe tuberculul pubic şi extremitatea medială
a crestei pectineale
3. lig. lui Henle > constituit din fibre care se întind de la
marginea laterală a tecii [Link] abdominal (linia arcuată)
la [Link]
 are formă triunghiulară, cu baza fixată pe lig. pectineal cu
care se contopeşte
 marginea medială fuzionează cu teaca dreptului
abdominal, marginea laterală este curbă şi liberă
4. lateral >> [Link] Hesselbach > format de fibre
ale fasciei transversalis, întinse de la linia arcuată la buza
posterioară a [Link] şi partea laterală a [Link]
 profund de el are traiect [Link]ă inferioară (ram al
[Link] externe)

Trigonul inghinal Hesselbach

Delimitat între:
 Medial: marginea laterală a tecii [Link] abdominal
 Superior: marginile inferioare ale [Link] abdominal
și oblic intern/vasele epigastrice inferioare
 Inferior: [Link]
ORIFICIILE CANALULUI INGHINAL
Orificiul inghinal superficial
• situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic, subcutanat >>
tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru palparea orificiului
inghinal superficial
• are formă ovalară, alungită, cu axul mare paralel cu fibrele aponevrozei
oblicului extern
• pe laturi este mărginit de condensări ale fibrelor aponevrozei oblicului
extern
 stâlpul lateral (crus lateralis)
 stâlpul medial ( crus medialis)
 între cei doi stâlpi se arcuiesc fibre aponevrotice denumite fibre
intercrurale; acestea solidarizează stâlpii delimitând supero-lateral
orificiul inghinal superficial
 fibrele intercrurale sunt partea slabă a orificiului superficial;
aceste fibre cedează uşor la presiunea sacului herniar
 la acest nivel aponevroza [Link] extern se continuă în jurul
elementelor funiculului spermatic ca fascie spermatică externă
 posterior, orificiul inghinal superficial este întărit de fibre conjunctive
provenite din aponevroza m. oblic extern contralateral; acestea
formează stâlpul posterior (crus posterior, [Link] al lui Colles)
ORIFICIILE CANALULUI INGHINAL
Orificiul inghinal profund

 se găseşte preperitoneal, la nivelul fasciei transversalis care se

continuă la acest nivel cu fascia spermatică internă;

 la nivelul marginii mediale a orificiului inghinal profund fascia

transversalis este întărită de către [Link]; pe faţa
posterioară a acestui ligament au traiect vasele epigastrice
inferioare

 orificiul inghinal profund este situat la aproximativ 3 cm

superior de mijlocul [Link], la jumătatea distanţei dintre
spina iliacă antero-superioară şi tuberculul pubic

 corespunde fosetei inghinale laterale a peritoneului parietal

 prin acest orificiu se produc herniile inghinale oblice externe

CONȚINUTUL CANALULUI INGHINAL
La bărbat conține funiculul spermatic format din:
 Canalul deferent – situat postero-medial
 Artera deferențială (ramură din [Link]ă inferioară), artera
testiculară (ramură din aorta abdominală) și artera
cremasterică
 Grupul anterior de vene format din plex pampiniform, venele
testiculară și epididimară. Grupul venelor situate posterior
de ductul deferent: venele deferențiale și cremasterice
 Ramura genitală a nervului genitofemural (inervează
[Link])
 Fibre nervoase simpatice și viscero-aferente
 Vase limfatice
 Ligamentul peritoneo-vaginal situat posterior de artera
testiculară și anterior de ductul deferent
La femeie
 Ligamentul rotund al uterului
 Ramura genitală a nervului genitofemural
 Vase limfatice
 Ramuri din artera epigastrică inferioară
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI
Între marginea anterioară a coxalului și [Link], se
delimitează un spațiu care e împărțit de arcul iliopectineu într-o
lacună vasculară situată medial și o lacună neuro-musculară
situată lateral.

LACUNA VASCULARĂ este delimitată:

 Medial – marginea laterală a [Link] Gimbernat
 Anterior – [Link]
 Lateral – arcul iliopectineu
 Posterior – lig. Pectineal Cooper și marginea anterioară a
coxalului
Este traversată medial de vena femurală și lateral de artera
femurală, anterior de care se află ramura femurală a nervului
genito-femural.
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI
LACUNA VASCULARĂ
Medial de vena femurală, la nivelul lacunei vasculare se găseşte
inelul femural, delimitat:
 Anterior - de ligamentul inghinal
 Medial - de marginea laterală a ligamentului lacunar
Gimbernat
 Lateral - de v. femurală
 Posterior - de ligamentul pectineal Cooper
Inelul femural este închis de septul femural, dependinţă a fasciei
transversalis şi constituie o zonă slabă a peretelui pelvin.
Pe septul femural se găseşte nodulul limfatic inginal profund
(Cloquet-Rosenmuller).
În trigonul femural, inelul femural se continuă cu canalul
femural, străbătut de vasele eferente ale ggl limfatici inghinali
superficiali.
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI

În trigonul femural, inelul femural se continuă cu canalul femural,

străbătut de vasele eferente ale ggl limfatici inghinali superficiali.
În situaţii de creştere a presiunii intraabdominale, prin inelul femural se
pot produce hernii femurale, al căror sac herniar este reprezentat de
fascia transversalis.

Herniile femurale se angajează în canalul femural cu lungime de 4 cm la

bărbat şi 3 la femeie şi care prezintă:
- bază, reprezentată de inelul femural
- vârf, reprezentat de hiatusul v safene mari, prin care herniile
femurale se pot exterioriza, devenind subcutanate
- perete anterior, reprezentat de fascia cribroasă (fascia lata la
nivelul trigonului femural) 1. canal femural 2. inel femural 3. lig lacunar
- perete postero-lateral, reprezentat de vena femurală 4. fascia lata (cornul sup al marginii falciforme)
- perete postero-medial, reprezentat de fascia m. pectineu. 5. ggl inghinali prof 6. teaca vaselor femurale
7. fosa ovală 8. teaca vaselor femurale 9. r
femurală a n genitofemural 10. lig inghinal 11.
fascie iliopsoas 12. n femural și vasele iliace
externe
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI

LACUNA NEURO-MUSCULARĂ este delimitată:

 Medial – arcul iliopectineu
 Anterior – [Link]
 Posterior –marginea anterioară a coxalului
Este traversată de:
 mușchiul iliopsoas,
 nervul femural (situat medial de mușchiul
iliopsoas și latteral de artera femurală),
 nervul femuro-cutanat lateral în unghiul
supero-extern.
LIGAMENTELE OMBILICALE SI FOSETELE INGHINALE

La nivelul peretelui posterior al canalului inghinal, în

tesutul preperitoneal converg spre ombilic următoarele
formaţiuni:
 uraca - bandă fibroasă mediană rezultată din
obliterarea ductului alantoidian; ia numele de
[Link] median şi se întinde între inelul fibros
ombilical şi vezica urinară
 porţiunile fibrozate ale arterelor ombilicale > devin
[Link] mediale. Sunt situate lateral, de o parte şi
de alta a uracăi
 vasele epigastrice inferioare
 impropriu mai sunt denumite [Link] laterale.
 Sunt situate lateral de precedentele.
 Corespund marginilor mediale ale orificiilor inghinale profunde
[Link] întinse între ombilic şi pelvis determină
formarea, spre cavitatea peritoneală, a unor cute
peritoneale care se numesc plici ombilicale
LIGAMENTELE OMBILICALE SI FOSETELE INGHINALE

 plica ombilicală mediană ridicată de uracă 
 plicile ombilicale mediale ridicate de lig. ombilicale
mediale
 plicile ombilicale laterale > produse de vasele
epigastrice inferioare

Peritoneul parietal anterior formează între plicile

ombilicale o serie de depresiuni peritoneale numite
fosete inghinale, depresiuni care corespund peretelui
posterior al canalului inghinal >> la nivelul fosetelor
inghinale începe evaginarea structurilor parietale în
cursul producerii herniilor inghinale
LIGAMENTELE OMBILICALE SI FOSETELE INGHINALE
FOSETELE INGHINALE sunt:
foseta mediană (supravezicală)
 cuprinsă între uracă şi [Link] medial
 pe aici se produce evaginarea parietală în cursul
herniilor inghinale oblice interne
foseta inghinală medială
 cuprinsă între [Link] medial şi vasele
epigastrice inferioare
 pe aici se produc hernii inghinale directe (sunt hernii
de slăbiciune a peretelui abdominal)
 Sacul herniar se află medial de vasele epigastrice
inferioare, la nivelul trigonului Hesselbach
foseta inghinală laterală
 lateral de vasele epigastrice inferioare
 înapoia orificiului inghinal profund
 la acest nivel se produc herniile inghinale oblice
externe, cele mai frecvente și apar mai des la bărbați
• Spre deosebire de herniile inghinale, o hernie
femurală trece prin canalul femural cătrea partea
antero-medială a coapsei și se observă inferior față
de plica determinată de ligamentul inghinal
• Herniile femurale sunt în general dobândite și apar
mai frecvent la femei deoarece au pelvisul mai lat
decât al bărbaților.
 Hernia
femurală
1. m iliopsoas și fascia sa 11. lig lacunar
2. n femural 12. hiatus safen
3. vasele iliace ext 13. hernie femurală
4. arcul iliopectineu 14. v safenă mare
5. AEI 15. canal femural
6. ansă intestinală 16. vase femurale
7. ”corona mortis” 17. lig inghinal
8. inel femural 18. m croitor
9. tubercul pubic 19. lacuna neuro-
10. simfiza pubiană musculară

Corona mortis - Este o anastomoză între artera obturatorie și

ramura obturatoare din artera epigastrica inferioară. Poate fi
lezată în cursul intervenției de reparare a herniei inghinale și
conduce la sângerare difuză.
Bibliografie:
Pereții trunchiului și membrele, Conf. Univ. Dr. G. Lupu, Ed. Universitară
Carol Davila, București, 2010
Anatomia Omului, Pereții trunchiului, Viorel Ranga, Ed. Cerma, București
Atlas of human anatomy, Frank H. Netter, MD, 6th Ed., Elsevier
[Link]
[Link]
gle,_external_view.png