TEMA 4.

SISTEMUL RESURSELOR
FINANCIARE PUBLICE

4.1. Conţinutul economic al resurselor financiare publice

4.2. Componentele resurselor financiare publice

Obiective generale:

 Cunoașterea conceptului de resurse financiare publice;

 Cunoașterea factorilor de influenţă a resurselor financiare publice;
 Identificarea modalităţilor de constituire a resurselor financiare publice reflectate în indicatorii bugetari;
 Prezentarea clasificației resurselor financiare publice şi punctele de vedere din perspectiva cărora se realizează
această clasificare;
 Analiza rolului resurselor financiare publice aflate la dispoziţia autorităţilor publice necesare realizării
obiectivelor economice şi sociale.
Concepte-cheie: resurse financiare publice, produsul intern brut, bunuri şi servicii publice, mijloace băneşti.
În mod obiectiv, autorităţile publice trebuie să furnizeze bunuri
şi servicii publice, precum şi să efectueze transferuri de
venituri în cadrul societăţii. Aceasta presupune constituirea
unor resurse financiare la dispoziţia statului.
Resursele, în general, reprezintă elemente ale bogăţiei unei
naţiuni şi constau din:

Clasificarea resurselor

•resurse financiare;
•resurse materiale;
•resurse umane;
•resurse valutare;
•resurse informaţionale.

Figura 4.1. Clasificarea resurselor

Sursa: elaborat de autori în baza [1, p.88].
Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie cu titlu nerambursabil, datorată,
conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin
sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuiază în cuantumul şi
termenul precis stabilit prin lege.
Principalele trăsături ale impozitelor sunt:
Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în
baza autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi
percepe decît dacă există legea respectivă la impozit.
Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are
caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din
categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare.
Nerambursarea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile
publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile
de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective
necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.
Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în
schimbul căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate şi direct din
partea statului, pe de altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi
valoarea serviciilor primite în schimb în viitor.
Elementele comune veniturilor bugetare sunt următoarele:
 denumirea venitului bugetar;
 contribuabilul sau subiectul impunerii;
 obiectul sau materia impozabilă;
 unitatea de evaluare;
 unitatea de impunere;
 asieta sau modul de aşezare a venitului;
 perceperea (încasarea) venitului bugetar;
 termenele de plată;
 Scutirile si înlesnirile;
 drepturile şi obligaţiile debitorilor;
 răspunderea contribuabililor;
 calificarea venitului bugetar [3, p.21].
Factorii de influenţă a resurselor financiare publice
Tendinţa actuală de creştere tot mai mare a nivelului şi evoluţia
cheltuielilor publice atrage după sine o cerere sporită de resurse
financiare publice.
Posibilitatea acoperirii cererii de resurse financiare este influenţată de
acţiunea conjugată a mai mulţi factori, printre care menţionăm:
Factorii de influenţă a resurselor financiare
publice

Factori demografici;

Factori economici;

Factori sociali;

Factori monetari;

Factori politici și militari;

Factori de natură financiară.

Figura 4.2. Factorii de influenţă a resurselor financiare publice

Sursa: elaborat de autori în baza [3, p.379].
După conţinutul economic resursele financiare publice se împart în:
 prelevări cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuţii) – care deţin cea mai mare pondere;
 resurse de trezorerie (au caracter temporar, rambursabil şi presupun un cost suplimentar, sunt un împrumut pe

termen scurt);
 împrumuturi publice (au ca scop, în principal, acoperirea deficitelor bugetare, de aceea rambursarea acestora se

face de regulă, din impozite colectate în perioadele viitoare);

 emisiune monetară (bănească) fără acoperire (deoarece conduce la inflaţie, această categorie are caracter teoretic)

– este un venit extraordinar la care se recurge în situaţii limită.

După ritmicitatea încasării se disting:
 resurse financiare publice ordinare – sunt de regulă insuficiente (de ex. venituri fiscale, nefiscale, care se încasează

cu o anumită regularitate şi acoperă nevoi curente);

 resurse financiare publice extraordinare (se apelează în situaţii excepţionale pentru a acoperi integral cheltuielile

publice, de exemplu împrumuturile publice).

După provenienţă se disting:
 resurse interne (impozite, taxe, venituri nefiscale, împrumuturi de stat interne, etc.);
 resurse externe (împrumuturi de stat externe, ajutoare nerambursabile, etc.).

După structura administrativă se disting:

 resurse ale bugetului central/federal (în funcţie de tipul de stat unitar sau federal);
 resurse ale bugetelor regiunilor, landurilor (în statele de tip federal);
 resurse ale bugetelor locale.

Prin prisma sistemului de bugete se disting:

 resurse financiare ale bugetului de stat (central);
 resurse financiare ale bugetelor locale;
 resurse financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat;
 resurse financiare ale bugetelor fondurilor speciale (respectiv: asigurări sociale de sănătate şi ajutorul de şomaj).

În Republica Moldova, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, în conformitate cu
structura sistemului bugetar, respectiv cu structura BPN.
Indicatori de analiză a resurselor financiare publice
Mijloacele folosite de stat pentru constituirea resurselor financiare publice diferă
de la o etapă la alta, în funcţie de condiţiile economice, sociale şi politice.
Analiza resurselor financiare publice serveşte la caracterizarea politicii fiscale a
unui stat în diverse perioade de timp. Deoarece elaborarea unei legislaţii fiscale
(cu toate etapele pînă la adoptare), precum şi aplicarea şi manifestarea
rezultatelor ei în practică necesită perioade mari de timp, se recomandă ca
analiza acestora să aibă în vedere perioade de timp mijlocii sau lungi.
Analiza resurselor financiare publice se realizează cu ajutorul indicatorilor
privind:
 nivelul resurselor financiare publice, care arată mărimea sau volumul

acestora;
 structura resurselor financiare publice, care reflectă provenienţa resurselor

financiare publice;
 dinamica resurselor financiare publice, care reflectă evoluţia în timp a

resurselor financiare publice.

Analiza nivelului resurselor financiare publice – se bazează pe următorii indicatori [3, p.90]:
1) volumul veniturilor publice, aflat la dispoziţia statului pe o perioadă de timp determinată – poate fi exprimat în
mărimi nominale (Vnp) sau reale (Vrp). Valorile nominale se transformă în valori reale prin împărţirea primei
categorii la indicele preţurilor (Ip1/0) din perioada curentă (1) faţă de perioada de bază (0), asigurându-se în acest fel
comparabilitatea sumelor cu anul precedent prin eliminarea inflaţiei, astfel:
 
Vrp = Vnp / Ip1/0 (4.1)
Acest tip de analiză serveşte numai pe plan naţional, iar indicatorul se exprimă în monedă naţională. El nu are putere
de comparaţie internaţională.
2) ponderea (Gvp) veniturilor publice (Vp) în produsul intern brut (PIB) – elimină influenţele distorsionante ale
inflaţiei şi permite analiza resurselor financiare publice în raport cu nivelul de dezvoltare economico-socială. Se
utilizează frecvent în comparaţii internaţionale:
 
Gvp = (Vp / PIB) x 100% (4.2)
 
3) veniturile publice medii pe un locuitor (Vp, iar N = numărul populaţiei). Pentru comparaţii internaţionale este
necesară transformarea cheltuielilor publice într-o monedă de circulaţie internaţională (dolari SUA, euro):
 
Vploc. = Vp / N (4.3)
 
Structura resurselor financiare publice (gVpi) – vizează calculul ponderii pe care o are fiecare dintre grupele de
venituri publice (Vpi) în total (Vpt). Analiza permite interpretarea politicii fiscale a statului într-o anumită perioadă
de timp. Totodată, pe seama structurii veniturilor fiscale se pot efectua comparaţii între politicile fiscale ale statelor,
avînd în vedere faptul, că de regulă, o anumită legislaţie fiscală este relativ stabilă pe o perioadă medie sau mai
mare de timp (de regulă, modificarea legislaţiei fiscale este un proces de durată şi mai dificil de realizat).
gVpi = (Vpi / Vpt) x 100% (4.4)
Dinamica resurselor financiare publice – relevă modificările care intervin în cuantumul şi structura resurselor financiare
publice de la o perioadă la alta. Indicatorii de analiză ai dinamicii derivă din indicatorii enumeraţi anterior şi se calculează
prin diferenţa valorilor corespunzătoare dintre anul curent (1) şi anul anterior (0), spre exemplu:
1) modificarea absolută a veniturilor publice (în valori nominale, sau reale folosind valorile nominale raportarea la inflaţie):
 
ΔVp(1-0) = Vp1 – Vp0 (4.5)
 
2) modificarea relativă a veniturilor publice – reprezintă indicele de creştere (IVp1/0), şi se determină prin raportarea veniturilor
publice din anul curent (Vp1) la cel din anul de bază (Vp0):
IVp1/0 = (Vp1 / Vp0) x 100% (4.6)
 
Valoarea indicelui este aceeaşi, chiar dacă se calculează pe baza datelor nominale (Vn) sau reale (Vr).
3) coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut (k) – se calculează asemănător coeficientului de
devansare a creşterii cheltuielilor publice faţă de produsul intern brut, astfel:
 
KVp/PIB = ((Vp1 / Vp0) x 100%) / ((PIB1 / PIB0) x 100%) = IVp1/0 / IPIB1/0 (4.7)
unde:
IVp1/0 – indicele creşterii veniturilor publice;
IPIB1/0 – indicele creşterii PIB.
4) elasticitatea veniturilor publice în raport cu PIB – măsoară amploarea reacţiei veniturilor la modificarea PIB. Se calculează
astfel:
 
eVp/PIB = ((ΔVp(1-0) / Vp0) x 100) / ((ΔPIB(1-0) / PIB0) x 100) (4.8)
unde:
Vp – veniturile publice în perioada de bază (0) şi cea curentă (1);
ΔVp – modificarea veniturile publice în perioada curentă faţă de cea de bază;
ΔPIB – modificarea PIB în perioada curentă faţă de cea de bază.