0% au considerat acest document util (0 voturi)
16 vizualizări21 pagini

Proiect Culturi Alternative În Agricultură: Student: Petrache Claudiu-Gabriel Grupa 1

Documentul prezintă o rotație de culturi alternative pentru zona județului Ilfov, incluzând năut, mazăre, mei, sofranel și kaki. Sunt descrise tehnologiile de cultură pentru fiecare cultură, inclusiv lucrările solului, fertilizarea, semănatul și recoltatul. De asemenea, sunt evidențiate importanța și valoarea nutritivă a fiecărei culturi.

Încărcat de

Claudiu Petrache
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
16 vizualizări21 pagini

Proiect Culturi Alternative În Agricultură: Student: Petrache Claudiu-Gabriel Grupa 1

Documentul prezintă o rotație de culturi alternative pentru zona județului Ilfov, incluzând năut, mazăre, mei, sofranel și kaki. Sunt descrise tehnologiile de cultură pentru fiecare cultură, inclusiv lucrările solului, fertilizarea, semănatul și recoltatul. De asemenea, sunt evidențiate importanța și valoarea nutritivă a fiecărei culturi.

Încărcat de

Claudiu Petrache
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI


FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
MASTERAT AGRICULTURĂ DURABILĂ

PROIECT
CULTURI ALTERNATIVE ÎN
AGRICULTURĂ

STUDENT : PETRACHE CLAUDIU-GABRIEL


GRUPA 1
DESCRIERE

Pentru realizarea acestui proiect s-a întocmit o rotaţie de culturi alternative pretabile prentru zona
judeţului Ilfov
Județul Ilfov este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe, cu o altitudine între 50
şi 120 m.
Clima este temperat continentală cu nuanță excesivă, cu veri călduroase și secetoase și ierni friguroase.
Temperatura maximă absolută (400 C) a fost înregistrată la Snagov in 1945, iar temperatura minimă
absolută (-35°C), tot la Snagov in 1942
Cantitatea medie multianuală a precipitațiilor oscilează în jurul valorii de 500 mm.
Tipul de sol cel mai des intâlnit este preluvosol dar şi soluri nisipoase de-a lungul râurilor.
PLANUL ROTAŢIEI

2021 2022 2023 2024 2025

NAUT MAZARE MEI SOFRANEL KAKI

MAZARE KAKI NAUT MEI SOFRANEL

KAKI NAUT SOFRANEL MAZARE MEI

MEI SOFRANEL KAKI NAUT MAZARE

SOFRANEL MEI MAZARE KAKI NAUT


IMPORTANŢA CULTURILOR DE NAUT

• Năutul este o cultură rezistentă la secetă şi se cultivă, în special, în zonele de stepă. În perioadele de
secetă el îşi încetează activitatea şi o reia când apar condiţii favorabile, fără a influenţa în mod
semnificativ nivelul producţiei. Este o cultură complet mecanizabilă şi prezintă avantajul că păstăile nu
se scutură la maturitate

• Năutul este bogat în proteine, săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) și în complexul
de vitamine B, având o concentrație ridicată de proteine (24%), la care se adaugă și un procent
consistent de hidrați de carbon și grăsimi.

• Năutul are o valoare alimentară deosebită, înlocuind în buna parte proteinele din carne.
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ PENTRU NĂUT

• Lucrările solului. Constau dintr-o arătură la 20-22 cm care să intre în iarnă bine mărunţită şi nivelată,
condiţie necesară însămânţării năutului primăvara devreme.

• Rotaţia. Ca plante premergătoare se folosesc cerealele păioase şi porumbul, nefiind indicate


leguminoasele.

• Fertilizarea. Constă în aplicarea a 40-60 kg/ha P2O5 care se încorporează sub brazdă şi, în cazul când
este foarte secetă şi bacterizarea seminţei cu nitragin nu dă rezultate, se aplică 30-50 kg/ha de azot în
timpul vegetaţiei, la prăşit.
• Sămânţa şi semănatul. Semănatul se execută primăvara devreme, când în sol se realizează 3-4°C, şi
nu trebuie întârziat de teamă că vor apărea temperaturi negative deoarece, în faza tânără, năutul rezistă
la -6°C. Se însămânţează cu maşina pentru prăşitoare, la 50 cm între rânduri, sau în benzi de câte 3
rânduri la 45 cm, iar între benzi la 70 cm pentru urmele roţilor tractorului. Se vor asigura 40-45 de
boabe germinabile/mp, la 46 cm adâncime, folosind 80-120 kg/ha de sămânţă. Adâncimea de semănat
este de 5-6 cm.

• Lucrările de întreţinere. Buruienile se combat prin 2-3 praşile, iar, dacă gradul de îmburuienare este
ridicat, se aplică şi erbicide. Pentru combaterea bolilor (antragnoza şi fuzarioza) şi a dăunătorilor
(musca minieră a năutului, care are 3-4 generaţii pe an)

• Recoltarea. Se execută când majoritatea păstăilor s-au îngălbenit şi boabele sunt tari, folosind
combina, iar dacă cultura s-a îmburuienat, se recoltează în două faze. În condiţii de tehnologie
corespunzătoare se pot obţine producţii de 2.000-3.000 kg/ha de boabe.
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ PENTRU
MAZĂRE
• Este cultivată în special pentru furajarea animalelor, deoarece nu are cerințe mari față de sol și poate fi
o recoltă profitabilă.

• Pentru furaj sunt folosite boabele mature, care au un conținut ridicat de proteine, calciu și vitamine.
Acestea intră în compoziția unor nutrețuri pentru animalele crescute în sistem industrial, precum pui
pentru carne, găini pentru ouat sau porci și bovine pentru îngrășat.
ROTAŢIA ŞI ARĂTURA

• Mazărea este o plantă care nu se autosuportă şi, ca atare, monocultura este exclusă şi este o excelentă
premergătoare pentru cereale păioase.

• Imediat după recoltarea plantei premergătoare se realizeaza o lucrare de dezmiriştit.

• Arătura se face la adâncimea de 25-30 cm pentru a favoriza dezvoltarea sistemului radicular.

• Mazărea prefera solurile cu textură nisipo-lutoasă sau luto-nisipoasă, permeabile și cu o bună


capacitate de reținere a apei. Cultura se va dezvolta rapid într-un sol bogat în nutrienți, spre deosebire
de solurile argiloase și acide.
SEMĂNATUL ŞI RECOLTATUL

• Semănatul se realizează în cursul lunii martie. Mazărea furajeră se seamănă cu o normă de 200-220 kg de
semințe pe hectar. Trebuie respectată o distanță între rânduri de 12,5 cm și o adâncime de semănat de 5-6
cm

• Mazărea este o plantă rezistentă la frig și poate fi însămânțată primăvara foarte devreme. Pentru a germina,
mazărea cu bob neted are nevoie de o temperatură de 1-20 C, iar cea cu bob zbârcit, de 40 -5 0 C.

• Combaterea buruienilor se realizează cu Pulsar, Corum sau Basagran; pentru boli fungicidul Dagonis iar
pentru dăunători Fastac.

• Recoltatul se desfăşoară cel mai bine când umiditatea boabelor este cuprinsă între 18-20%; sub 15%
boabele se sparg uşor, iar peste 22% treieratul se face cu dificultate. Imediat după recoltare şi înainte de
depozitare boabele de mazăre trebuie supuse operaţiunilor de condiţionare.
IMPORTANTA CULTURILOR DE KAKI

• Sunt bogate în foarte mulți nutrienți și substanțe fitochimice: vitaminele A, B (B1, B2, B3, B6, B9), C,
E, K, beta-caroten, luteină, calciu, potasiu, zinc, fier, magneziu, fosfor, sodiu, și substanțe fitochimice.

• Cultura este una foarte rezistentă la dăunători și se adaptează ușor la condițiile climatice noi. Pomii
Persimmon înfrunzesc foarte devreme primăvara și nu înfloresc decât când au frunzișul des, așa că
florile sunt mereu ferite de primul val de îngheț
• Înainte de plantare, solul trebuie pregătit printr-o arătură adâncă și bine fertilizat. Ca și distanțare, kaki
se poate pune în rânduri distanțare de la cel puțin 1,5 metri, cu 4,5 metri distanță pe rând, dar ideală
este o porționare suprafeței de 6X6 metri.
• Ca și fertilizare, kaki are nevoie de azot, dar și fosfor, potasiu sau zinc, atunci când analiza de sol
indică cantități slabe ale acestor nutrienți. Rezultate bune s-au obținut cu un amestec de 6% N, 10% P
și 3-6% K la 0,45 kg per pom/an. De regulă, fertilizarea se face primăvara – jumătate și în iulie,
cealaltă jumătate.

• Temperaturile sunt un factor limitativ, plantele necesită toamne lungi şi călduroase.

• Preferă solurile fertile, bogate în humus, bine drenate, aerate, luto-nisipoase

• Se pot câștiga și 30.000 de euro/hectar.


IMPORTANŢA CULTURILOR DE MEI

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea
furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:
=paiele de mei sunt foarte apreciate în hrana animalelor, în comparaţie cu celelalte cereale, deoarece 1 kg
de paie valorează 0,51 unităţi furajere;
=boabele de mei au o valoare nutritivă ridicată, cu un conţinut de 10-11% substanţe proteice, 3-4%
grăsimi, 8-10% celuloză;
=în hrana animalelor se folseşte sub formă de furaj verde, fân sau semifân, în nutriţia vacilor cu lapte, a
cailor, iar boabele constituie hrana de bază a multor păsări de ornament;
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ PENTRU MEI

• Lucrările solului. Terenurile îmburuienate sau cu resturi vegetale se ară, imediat după recoltarea
plantei principale, la adâncimea de 20-22 cm, cu plugurile în agregat cu grapa stelată, iar pe cele curate
se efectuează lucrări cu grapa cu discuri, în două direcţii. În ambele situaţii, patul germinativ se
pregăteşte cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa cu colţi reglabili.

• Rotaţia. Cele mai bune premergătoare sunt cele ce se recoltează devreme: cerealele de toamnă,
borceagurile de toamnă, rapiţa de toamnă, cartofii timpurii, leguminoasele anuale.

• Fertilizarea. Nu se efectuează o fertilizare directă cu îngrăşăminte fosfatice şi potasice, meiul


valorifică efectul remanent al acestor îngrăşăminte aplicate culturilor premergătoare. Înainte de
semănat se face fertilizarea cu azot, în doză de N50-80.
• Sămânţa şi semănatul. Sămânţa de mei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: puritate
de 97% şi germinaţia de 90%. Înainte de semănat, sămânţa se tratează împotriva tăciunelui cu
formalină în concentraţie de 0,3%. În cultură principală, semănatul se face când temperatura în sol este
de 10-120 C, iar în cultură succesivă cât mai devreme după eliberarea terenului şi efectuarea lucrărilor
pentru pregătirea patului germinativ (până la 20 iulie în zonele de câmpie şi până la 10 iulie în zonele
colinare). Norma de semănat este de 25-30 kg/ha, la distanţa de 12,5 cm între rânduri şi al adâncimea
de 1-2 cm.

• Lucrările de întreţinere. La începutul perioadei de vegetaţie pericolul de îmburuienare este mare,


deoarece după răsărire plantele au un ritm mai lent de creştere. Pentru combaterea buruienilor se pot
aplica aceleaşi tipuri de erbicide ca şi în cazul celorlalte cereale păioase. În zonele irigate se
recomandă aplicarea a 1-2 udări cu 400-500 m3/ha apă.
IMPORTANŢA CULTURILOR DE ŞOFRĂNEL

Se cultivă pentru obţinerea unui ulei comestibil de calitate sau pentru florile utilizate ca aromatizant,
pentru obţinerea de coloranţi, sau în industria farmaceutică.
Se poate utiliza in gradina ca planta ornamentala cultivata in gradina sau in ghiveci
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ

• La plantele de sofrănel complet dezvoltate, rădăcinile pătrund în sol până la 2-3 m adâncime si prezintă
numeroase rădăcini subţiri, orizontale. Acest sistem radicular îi confera şofrănelului capacitate de a
supravieţui in zone cu umiditate redusă.

• Semănatul se face primavara timpuriu la jumătatea lunii martie. Distanţa între rânduri de 40–50,
adâncime de cm 4–6 cm , urmata de o tavalugire usoara. Cantitatea de seminţe de 10 -15
kg/[Link] culturii de recoltare trebuie sa fie de 220 – 250 mii plante/ha.

• Germinare semintelor de sofrănel are loc la temperaturi scăzute (2-5°C).


• Excesul de precipitatii mai ales dupa inflorire, favorizeaza aparitia bolilor.

• Combaterea buruienilor Inainte de semanat cu erbicidele trifluralinul si ethafluralinul iar post emergent
Sethoxydim; buruienilor in curs de dezvoltare, prin efectuarea de lucrari mecanice si manuale

• Sofranelul ajunge la maturitate la 110-150 de zile de la plantare daca semanatul s-a făcut primăvara şi la
200 de zile de la plantare daca s-a semanat din toamna.
• Avantajul este acela ca, inflorescenta nu isi scutura semintele si ele nu sunt mancate de pasari.
Sofranelul este o cultura ce se poate recolta direct cu combina, deoarece semintele nu se sparg usor.

• Recoltarea se face in luna septembrie cu combina pentru cereale cu unele modificari

• Se obtin productii de 2000-2500 kg/ha (neirigat) si 4500kg/ha (irigat)


BIBLIOGRAFIE

• [Link]
• [Link]
rition_with_neglected_and_underutilized_species__NUS__1671_03.pdf
• L[Link]
[Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
rition_with_neglected_and_underutilized_species__NUS__1671_03.pdf

S-ar putea să vă placă și