Dud

(Morus)
  Regn: Plantea
 Increngatura: Magnoliophyta
 Clasa: Magnoliophyta
 Ordin: Rosales
 Familie: Moraceae
 Gen: Morus
 Denumiri populare: agud, fragar, mure de copac, cirici
 Doua specii de dud:
›cu fructe albe : Morus Alba
›cu fructe negre: Morus Nigra
 Dudul este un gen de 10-16 specii de foiase care cresc in
regiunile temperate sau subtropicale din Asia, Africa,
Europa, America de Nord
 Denumirea de Morus provine de la cuvantul latin “mora”
(intarziere) datorita aparitie tarzii a mugurilor
 La noi este raspandit in toata tara, mai ales in regiunile de
campie si dealuri joase
Descriere
 Arbore inalt 12-15m
 Tulpina dreapta, gri, ramificata de inaltime mica cu coroana rara
 Frunze subtiri ovale sau eliptice cu baza rotunda sau neregulat
serata
 Frunzele pot fi divizate in 3-5 lobi inegali sau nedivizate
 Planta dioica pentru 5-6 exemplare de femele se planteaza un
mascul
 Florile sunt unisexuate, de culoare alba
 Fructele sunt alcatuite din numeroase drupe false crescute pe
axul inflorescentei
 Fructe zemoase si carnoase albe sau negre
 Fructele se coc in luna august
 Infloreste in luna mai-iunie
Dudul alb
 Originar din China si Japonia
 Fructele sunt de culoare alba
 Este mai rezistent la frig
 Frunzele sunt folosite ca hrana pentru viermii de matase
Dudul negru
 Originar din Persia
 Fructele sunt inchide la culoare,
aproape negre
 Fructele au o aroma mai bogata, fiind
mult mai dulci
 Poate creste pana la 100-300 de ani
 Numar mare de cromozomi 154 de
perechi
Substante active
 Frunzele contin glucide, lipide, proteine, tanin, vitamine
(acid ascorbic, acid folic), compusi volatili (butilamina,
aldehide, cetone), pigmenti (clorofila, beta-caroten),
arginina si substante minerale
 Fructele au un continut bogat in glucide dar contin si
vitamina C, riboflavina, tiamina, niacina si caroten
Organe utilizate
 Frunzele care se recolteaza in mai-iunie fara petiol
 Fructele mature proaspete
 Scoarta
Indicatii terapeutice
Uz intern
 Scoarta - boli de ficat, scorbut, icter, laxativ, diabet, constipatie
(sub forma de infuzie sau decoct)
 Frunzele – diaree (sub forma de infuzie sau decoct)
 Fructele – enterite cronice, gastrita, ulcer, viermi intestinali
(sub forma de infuzie), consumul ca atare al fructelor, tinctura,
suc din fructe
Uz extern
 Stomatite, afte, amigdalita sub forma de infuzie sau spalaturi
locale
Modalitati de utilizare
 Infuzie de frunze: o lingura de frunze
de dud alb/negru la 250 ml apa
clocotita
 Tinctura din frunze de dud
 Decoct din crengute de dud
 Decoct din coaja radacinii
 Tinctura din muguri de dud
 Fructele proaspete
Mitul altoirii vitei de vie pe dud
 In timpul romanilor se foloseau duzii ca spalieri de sustinere
pentru butucii de vita de vie, datorita faptului ca acestia treceau
trunchiul vitei de vie prin trunchiul duzilor, pentru o mai buna
sustinere a greutatii roadelor. Descoperirile stiintifice arata ca
nu se prindea la propriu vita de vie in dud nici ca ar fi existat
vre-o calitate superioara a strugurilor in urma utilizarii acestei
metode. Dudul este un pom ce poate fi tuns si tinut la o anumita
inaltine favorabila, are lemnul bun pentru crearea anumitor
obiecte si creste rapid ajutand si la sustinerea solului impotriva
eroziunii. Toate aceste calitati au dus la utilizarea duzilor la
scara larga ca spalieri in vechime,de aceea in ziua de azi aparut
ideea ca vita de vie s-ar putea altoi pe dud.
Bibliografie
 [Link]
 [Link]
a-care-te-surprinde-in-multe-moduri/

[Link]

[Link]
m=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjFqqT_j4fbAhWPb1AKH
R3xCQMQ_AUICigB&biw=1536&bih=71