Scribd
Încărcați
393 vizualizări4 pagini

Posibilității Combinatorii Ale Verbului

Documentul prezintă posibilitățile combinatorii ale verbului și funcțiile sintactice pe care le poate îndeplini, precum și tipurile de complemente și circumstanțiale care intră în componența grupului verbal. De asemenea, explică definiția și modurile de exprimare a circumstanțialului de cauză.

Încărcat de

Mihaela Petreciuc
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
393 vizualizări4 pagini

Posibilității Combinatorii Ale Verbului

Documentul prezintă posibilitățile combinatorii ale verbului și funcțiile sintactice pe care le poate îndeplini, precum și tipurile de complemente și circumstanțiale care intră în componența grupului verbal. De asemenea, explică definiția și modurile de exprimare a circumstanțialului de cauză.

Încărcat de

Mihaela Petreciuc
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Posibilității combinatorii ale verbului

!Verbul ocupă doar poziția de centru al grupului verbal atunci când are categoria


modului.
El poate îndeplini funcția sintactică de:
[Link] verbal, când este exprimat prin verb predicativ;
Mama pleacă în parc.
[Link] nominal, când un verb copulativ se asociază cu un nume predicativ.
Mama este frumoasă.—nume predicativ
Obs.În calitate de centru, verbul la mod personal se poate combina cu:numele
predicativ, care constituie o poziție sintactică distinctă în cadrul predicatului
nominal și intră într-o relație ternară cu verbul copulativ și cu subiectul, cărora
li se subordonează;
[Link] (exprimat sau neexprimat), care se află într-o relație de
interdependență cu predicatul;
[Link] tipuri de complement, care se subordonează verbului și intră în
alcătuirea grupului verbal:
› complementul direct: Am văzut un film extraordinar ieri.
› complementul prepozițional: A apelat la voluntari.
› complementul indirect: Preotul s-a adresat sătenilor.
diferite tipuri de circumstanțiale, care intră în componența
grupului verbal:
› circumstanțialul de loc: A intrat în biserică.
› circumstanțialul de timp: Vine sâmbăta viitoare pe la noi.
› circumstanțialul de mod: Ea îi ajută cu prietenie pe toți
colegii săi.
Formele verbale nepersonale la infinitiv, supin și gerunziu
pot îndeplini diferite funcții sintactice, dintre care cele mai
frecvente sunt:
Ex.
-atributul verbal (dorința de a reuși, porumb de fiert,
lacrimi șiroind);
-complementul direct (Am terminat de învățat.);
-complementul prepozițional (M-am plictisit de citit. )
Pt a doua oră.
Circumstanțialul de cauză
! [Link]țialul de cauză este un subordonat facultativ al unui verb și arată cauza unei
acțiuni sau a apariției unei însușiri.
Întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?.
Circumstanțialul de cauză poate fi exprimat prin:
-substantiv- A plâns de emoție.
-pronume - Să nu te superi pentru mine!
-numeral în acuzativ, cu prepozițiile de, din, pentru, după: Să nu te superi din cauza celor
trei.
-adjectiv precedat de prepoziție: De zgârcit, nu le-a dat copiilor nimic.
-verb la gerunziu: Nelucrând tema, ai luat notă mică.
De obicei, circumstanțialul de cauză se află după elementul de care depinde: Cântă de
bucurie.
Când este exprimat prin adjectiv precedat de prepoziție sau prin verb la gerunziu,
circumstanțialul de cauză (împreună cu determinatele sale) plasat în fața cuvântului de
care depinde este urmat obligatoriu de virgulă:
 De invidios, nu l-a felicitat. 

S-ar putea să vă placă și