100% au considerat acest document util (1 vot)
188 vizualizări62 pagini

Prisma

Documentul prezintă definiții și proprietăți ale prismelor, inclusiv formule de calcul pentru arie și volum. Sunt prezentate tipuri specifice de prisme, cum ar fi paralelipipedul dreptunghic, cubul și prisma triunghiulară regulată. De asemenea, sunt prezentate unele probleme de calcul pentru a exemplifica utilizarea formulelor.

Încărcat de

Matveev Liliana
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (1 vot)
188 vizualizări62 pagini

Prisma

Documentul prezintă definiții și proprietăți ale prismelor, inclusiv formule de calcul pentru arie și volum. Sunt prezentate tipuri specifice de prisme, cum ar fi paralelipipedul dreptunghic, cubul și prisma triunghiulară regulată. De asemenea, sunt prezentate unele probleme de calcul pentru a exemplifica utilizarea formulelor.

Încărcat de

Matveev Liliana
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

 Definiţii, notaţii

 Prisme particulare
 Realizarea desenelor
 Formule de calcul
 Probleme
Fie un poligon oarecare (poligon director) în planul α.

Dacă o dreaptă d (dreaptă directoare, generatoare) se


deplasează paralelă cu ea însăşi pe toate laturile
poligonului director, obţinem o suprafaţă de prismă.

Dacă această suprafaţă se


secţionează cu un plan β,
paralel cu planul α, atunci se
obţine o prismă. β

În funcţie de numărul laturilor


poligonului director, prisma poate fi
de trei, patru, …, n laturi.
α
Dacă dreapta directoare este
perpendiculară pe planul
poligonului director, atunci
vorbim despre o prismă
dreaptă.
În caz contrar, despre prismă oblică.
H
A’ C’
G
E
B’
F

D
A C
C
A
B
B
C’
D’

A’ B’
Vârfuri
Baze
Muchii ale bazelor
Feţe laterale D C
Muchii laterale

Diagonale ale feţelor B


A
ale bazelor
Dacă numărul
ale prismei laturilor bazei ≥ 3

Înălţimea prismei: distanţa dintre bazele prismei, în cazul prismei


drepte coincide cu lungimea muchiei laterale.
Dacă baza prismei este un poligon regulat ( triunghi echilateral,
pătrat, hexagon regulat, etc) atunci prisma se numeşte prismă
regulată.
Feţele laterale ale prismei regulate sunt dreptunghiuri congruente.
! !Dacă baza prismei drepte este un dreptunghi, atunci prisma
NU este regulată! !
Dacă toate feţele prismei sunt paralelograme, atunci se
numeşte paralelipiped.
Dacă toate feţele sunt dreptunghiuri, atunci este un
paralelipiped dreptunghic.
paralelipiped dreptunghic = paralelipiped drept

Dacă toate muchiile prismei sunt congruente (toate feţele


pătrate), atunci vorbim despre un cub.
Paralelipiped dreptunghic
Cub
Prismă triunghiulară (regulată) dreaptă
Prismă hexagonală regulată dreaptă
Paralelipiped dreptunghic
Cub
D’ C’

A’ B’

D C

A B
A’ C’

B’

A C

B
E’ D’

C’
F’
A’ B’

E D

C
F

A B
All= arie laterală=suma ariilor feţelor
laterale

At= arie totală = Al + ariile bazelor


At = Al + 2Abază
V = volum= Abază . înălţime
Formule particulare

Al = Pbază· înălţime (pentru orice prismă dreaptă)

Paralelipiped Al = 2ac+2bc
dreptunghic: At = 2ab+2ac+2bc a= lungime
b = lăţime
V= abc c =înălţime
d =diagonala prismei
d2 = a2+b2+c2

Cub: Al= 4a2


At = 6a2
V = a3 a =muchia cubului
d2 = 3a2
Probleme ce se rezolvă (şi) fără desen

Probleme a căror rezolvare necesită desen

Probleme propuse
1. Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sunt de
7cm, 4cm, 8cm. Calculaţi aria laterală şi volumul. R1

2. Volumul unui cub este de 125 cm3. Calculaţi aria


R2
totală a cubului.

3. O prismă triunghiulară regulată are muchia bazei de 4cm,


R3
înălţimea de 8 cm. Determinaţi aria laterală şi volumul ei.

4. Suma dimensiunilor unui paralelipiped dreptunghic


este de 24 cm, lungimea diagonalei de 18 cm. Calculaţi R4
aria totală a paralelipipedului.

5. O prismă hexagonală regulată are muchia bazei de 2cm,


R5
iar feţele laterale sunt pătrate. Calculaţi aria laterală şi
volumul prismei.

Probleme
R1 Avem a  7cm, b  8cm, c  4cm

Al  2ac  2bc
V  abc
Deci: 
Al  2   7  8  4  2 15  4  120 cm 2

V  7  8  4  224  cm3 
R2
Avem V  125cm 3

V  a  125  a  5  a  a  5cm
3 3 3 3

deci At  6  a 2 
 At  6  52  6  25  150 cm 2 
R3
Prisma este regulată, deci are ca bază un triunghi echilateral
Fie a=4 cm lungimea laturii bazei, h=8 cm înălţimea prismei.

Al  Pbaza  h Al  3  4  8  96 cm 2  
V  Abaza  h

a2 3
 4 3  cm 2 
16 3
Abaza  Abaza 
4 4

V  4 3  8  32 3 cm 3 
R5
Deoarece feţele prismei sunt pătrate, înălţimea
corespunde cu muchia bazei: a=h=2 cm.

Al  Pbaza  h
V  Abaza  h


Al  6  2  2  24 cm 2 
V  6
a2 3
h V  6
4 3
4

 2  12 3 cm3 
4
1. Fie ABCDA’B’C’D’ un [Link] M mijlocul lui A’D’, iar P mijlocul lui AB. Dacă
R1
MP= cm,4 calculaţi
3 muchia şi volumul cubului.

2. Fie ABCDEF o prismă dreaptă, având baza ABC triunghi dreptunghic.


Înălţimea prismei este congruentă cu ipotenuza bazei, ([AD]≡[AC]) şi
AB=12cm, BC=9cm. Calculaţi: R2
a) Aria totală şi volumul prismei;
b) Aria triunghiului EBM, unde M este mijlocul AC.

3. Fie ABCDA’B’C’D’ o prismă patrulateră regulată cu muchia bazei AB=2 cm.


Dacă aria triunghiului A’BC este de 4 cm2, calculaţi: R3
a) Volumul prismei,
b) sinusul unghiului format de diagonala prismei cu planul bazei.

4. Fie ABCA’B’C’ o prismă triunghulară regulată. Se ştie că distanţa dintre


R4
centrele a două feţe laterale este de 4 cm, şi aria laterală de 96 3cm2.
Calculaţi:
a) Înălţimea prismei
b) Volumul prismei
c) Măsura unghiului format de planele (A’BC) şi (ABC).

Probleme
D’
R1 C’ Fie triunghiul dreptunghic MOP. ( O mijlocul
M
lui AD)
A’ B’
Notăm muchia cubului cu a .
atunci MO  a
D a 2
O C OP  , l.m. în ABD
2
MOP : m O   90  MO 2  OP 2  MP 2
A P B 2
a 2
a 2  
2

  4 3
  2

 
V  a3 a 
2 2a 2
 16  3
4
6a 2
 
V  4 2  64  2 2  128 2  cm3 
3
4
 48

4  48
a2 
6
a  32
2

a  16  2
a  4 2cm
R4

avem a  b  c  24
d  18  d 2  324  a 2  b 2  c 2  324

dar  a  b  c  2  a 2  b 2  c 2  2ab  2ac  2bc


At
deci 24  324  At
2

576  324  At
At  576  324  252  cm 2 

a ) ABC : m B   90  AC 2  AB 2  BC 2
R2  
AC 2  122  9 2
deci AC  15cm  AD

D F Pbaza  AB  BC  AC AB  BC
Abaza 
Pbaza  9  12  15  36  cm  2
12  9
E
Abaza 
2

 54 cm 2 
At  Al  2 Abaza
At  Pbaza  h  2 Abaza At  648cm 2
M
A C
V  Abaza  h V  810cm3

AC 15
B b) M  AC ,  AM    MC   BM    cm 
2 2
EB   ABC  , BM   ABC   EB  BM
EB  BM
AEBM 
2
225 2
AEBM  cm
4
D’ C’
R3 a) Ce fel de triunghi este triunghiul A’BC?
A’ B’
A' A   ABC   t 3 
  A' B  BC  m( A' BC )  90
AB  BC 

A' B  BC A' B  2
AA' BC  4  A' B  4cm
2 2
D C

A B A' AB : m( A)  90  A' A2  AB 2  A' B 2


A' A2  4  16  A' A  2 3cm  m
V  Abaza  h  V  2 2  2 3  8 3 cm3 
b) A' A   ABC   pr ABC  A' C  AC
sin  A' C ,  ABC    sin  A' CA
A' AC : m( A)  90 

A' A  2 3cm  A' C 2  A' A2  AC 2

AC  2 2cm  A' C  2 5cm  sin  A' CA 
A' A 2 3
 
15
A' C 2 5 5
C’ B’
R4 a) Notăm cu O’ şi O centrele feţelor (A’ACC’)
şi (A’ABB’).
A’
Deoarece diagonalele dreptunghiului se înjumătăţesc
OO’ este linie mijlocie în triunghiul A’CB.
O’ O BC
OO'   BC  2OO'  BC  8cm
2
E Al
C B 96 3
Al  Pbaza  h  h  h  4 3  cm 
Pbaza 38
b) V  Abaza  h

  V  16 3  4 3  64  3  192  cm3 
A a 2 3 82 3
Abaza    16 3 cm 2
4 4

A' A   ABC   t 3  A' BC    ABC   BC 


c)   A' E  BC 
AE  BC  A' E  BC     A' BC  ,  ABC     A' EA
AE  BC 

m A  90 

A' AC : a 3   m A' EA  45
A' A  AE   4 3
2 

S-ar putea să vă placă și