Recuperarea dupa

Accidente Vasculare Cerebrale

(AVC)
AVC - definitie
- dezvoltarea rapidă de semne clinice neurologice
- aferente unei leziuni cerebrale focale sau difuze
- care corespunde teritoriului vascular aferent unei artere cerebrale
- Cu durata mai mare de > 24 ore
- putând conduce la deces(Benga 2006)
AVC genereaza obiective semnificative de recuperare

• Daca semnele si simptomele neurologice cu mecanism de producere

similar se mentin mai putin de 24 de ore rezulta un accidentul
ischemic tranzitor (AIT).
Nota: Conform definirii mentionate AIT nu genereaza obiective
semnificative de recuperare.

Dr. Cristina Daia

Epidemiologie
AVC este:
• principala cauza de dizablitate pe plan mondial
• principala cauza de epilepsie la varstnici
• principala cauza de mortalitate la noi in tara (3%) si respectiv a doua
cauza de mortalitate pe plan mondial (6%), dupa bolile cardio-vasculare
(articol)
• doua cauza de aparitie a dementei (prima este senilitatea)
• cauza frecventa de depresie

Dr. Cristina Daia

Clasificare

AVC in SUA
• 80-85 % ischemice
• 10-15 % hemoragice.

In Romania proportia este urmatoare

• 70% AVC ichemice
• 30% AVC hemoragice

Dr. Cristina Daia

 AVC hemoragice (AVC H)
sunt cauzate de:
1) Hipertensiune arteriala (in medie 80% din cazuri)
2) Alte cauze (20%):
malformatii arterio-venoase (MAV)
 status trombofilic (deficit de proteina C, S, sindrom cu anticorpi
antifosfolipidici, s.a), Anticoagulare orala defectuoasa (sintrom)
ciroza hepatica, vasculite, neoplazii s.a

Dr. Cristina Daia

AVC H sunt cauzate de:

 TCC:
- Hematom epidural
- Hematom subdural (HSD)
- Hemoragia subarahnoidiană (HSA) (cauzată si de de ruperea unui anevrism
sau a MAV )
- Hemoragie intracerebrală: hematom intraparenchimatos (HIP) şi/sau
hemoragie intraventriculară (cauzat si de ruperii unui anevrism sau a MAV
cerebrale)

Dr. Cristina Daia

 AVC ischemice (AVC I)
sunt cauzate de:
Boli cardiace cu potenţial emboligen:
fibrilaţia atrială,
infarctul miocardic,
boli valvulare (in special mitrala si aortica),
boli congenitale cardiace
HTA
Boli ale vaselor mari - ateroscleroza (de obicei asociată cu
hipertensiunea arterială), disecţia arterială, displazia fibromusculară
Boli ale vaselor mici : panarterita nodoasă
Boli hematologice: deficit de factori ai coagulării

Dr. Cristina Daia

 Aspecte clinice

• cefalee violentă,
• vărsături (hipertensiune intracraniana)
• sindrom meningian,
• deficite motorii,
• semne neurologice focale
• convulsii
• afazie
• tulburări de sensibilitate,
• tulburări de coordonare, ataxie,
• afectarea nervilor cranieni,
• tulburarea stării de conştienţă, coma

Dr. Cristina Daia

 Vascularizatia
creierului
AoACC stg + AS (subclavie) stga
 TBC (ACC dr + AS dr)
(ACC = ACE + ACI)
ACarotidaInterna = ACA ( a cerebrala
ant)+ACM +a oftalmica + a
comunicanta post
ACerebralaA: lob F (medial, orbital, bazal), nc caudat, brat ant capsula
interna putamen (Heubner)
ACerebralaM: lob F (lat), lob P, lob T, ggl bazali (ncl lenticular), cps int
brat post
AS = a vb bazilara = aa cerebeloase ACP dr si stg (Mez)
ACerebralaP: lob T (inf), lob O,Talamus, Mezencefal, plexuri coroide
ACA stg  a comunicanta ant  ACA dr
ACI  a comunicanta post  a vb bazilara
A vb bazilara stg  a [Link]  a vb bazilara dr
Cristina Daia
ACM – la origine
Hemiplegie CL
P F C CL
H H CL
Hemihipoestezie (inclusiv hemifata) CL

+
• Afazie globala (emisf dominant)
• Neglijarea hemispatiulul CL (emisf non dominant)

Dr. Cristina Daia

ACM – ramura ascendenta
controlateral
Hemipareza faciobrahiala
PFC
Hemihipoestezie (inclusiv hemifata)
+
• Afazie predominant expresiva (emisf dominant)
• Neglijarea hemispatiulul CL (emisf non dominant)

Ramura ascendenta portiunea terminala determina sindromul

Gertsman: agnozie digitala, confuzie stanga dreapta, acalculie, agrafie

Dr. Cristina Daia

ACM – ramura descendenta

• HH cl
• Afazie predominant receptiva (emisf dominant)
• Apraxie de contructie (emisf non dominant)

Dr. Cristina Daia

ACA – la origine

• Hemipareza controlaterala
• cu elem distonice
• Dezinhibare
• Reflexe primitive de agatare
• Tulburare cognitiva tulburare de sensibilitate epicritica
• Apraxia mersului
• Dubla ocluzie ACA: paraplegie

Dr. Cristina Daia

 ACA – ramura suferficiala
• Hemipareza controlaterala predominant crurala
• Dezinhibare
• Reflexe primitive
• Tulburare cognitiva
• Tulb de sensibilitate corticala (epicritica)
• Apraxia mersului

ACA – ramura profunda Heubner

Hemipareza facio-brahiala cu elemente
distonice Dr. Cristina Daia
ACP – ramura superficiala
•HHCL
ACP – ramura profunda talamica
Sindromul talamic (Dejerinne –Roussy)
hemihipoestezie CL, durere neuropata la niv
hemicorpului, ataxie (tulp de sensib prof)
ACP – ramura penetranta Mez
Sindromul Weber:
1. Hemipaeza CL egal distribuita;
2. Pareza III ipsilat
3. Tremor (afectarea ncl rosu)
Dr. Cristina Daia
Artera cerebeloasa superioara
• Ataxie cerebeloasa ipsilat
• Dizartrie
• Hemihipoestezie termo-algica CL (tract spino-talamic, TST)
• Grata, varsaturi

Artera cerebeloasa ant-infer

Sdr pontin lateral inf (Marie Foix)
Hemiataxie ipsi
Hemipareza CL
Hemihipoestezie termo-algica CL (TST)
Dr. Cristina Daia
 Artera cerebeloasa post-infer
PICA
Sdr bulbar lateral (Sdr Wallenberg)
Hemipareza CL
Hemihipoestezie termo-algica CL (TST)
Hemihipoestezie termo-algica fata ipsi (nc V)
Ataxie ipsi
Nistagmus, vertij, grata (nc VIII vestibular)
Disfagie (nc ambiguu)
Horner (ff simpatice descendente)
Sughit
Dr. Cristina Daia
Trunchi de a bazilara –rr pontine
Sdr locked-in (sdr pontin ventral bilateral): tetraplegie,
biplegie faciala (nc VII), oculomotricitate orizotala
abolita (nc abducens), anartrie

Trunchi de a bazilara –rr penetrante

Sdr pontin paramedian superior (Raymond):
hemipareza CL si diplopie ipsi (n abducens)

Tr de a bazilara –rr penetrante si

circumferentiale scurte
Sdr pontin paramedian (Millard - Gubler):
hemipareza CL si diplopie ipsi (n abducens) + PFP
ipsi Dr. Cristina Daia
A vertebrala- rr penetrante bulbare
Sdr bulbar medial (Dejerine): hemipareza CL, hemihipoestezie
profunda CL (afect lemnisc medial) + hemiatrofia si devierea limbii ipsi
(XII ipsi)

A vertebrala- rr circumferentiale bulbare

Sdr bulbar lateral (Sdr Wallenberg)
 Hemipareza CL, Hemihipoestezie termo-algica CL (TST)
 Hemihipoestezie termo-algica fata ipsi (nc V), Ataxie ipsi
 Nistagmus, vertij, greta (nc VIII vestibular) Disfagie (nc
ambiguu) Horner (ff simpatice descendente) sughit

Dr. Cristina Daia

Paraclinic
Diagnosticul imagistic presupune CT cranian de urgenta (clasa I, nivel A)
AVC H
RMN secventa de difuzie (clasa I, nivel AVC I

• RMN (clasa a II a, nivel A)

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
 AVC Acut 0 – 4 zile: neurologie

Pacientul ajunge in
sectia de recuperare
cu AVC in stadiile:
• Subacut: 5–14 zile,
• Postacut 14 - 21 zile
• Subcronic 3 sapt – 3 luni
• Cronic: > 3 luni

Dr. Cristina Daia

Examen clinic local

• orientare auto și allopsihic (MMSE)

• Tulburari de limbaj:
- Afazie Expresiva Motorie/ dizartrie,
- Afazie Receptiva Senzoriala / parafazie, disfazie
• Examenul nervilor cranieni:
(PFC, HH, disfagie, nistagmus)

Dr. Cristina Daia

Probe de pareză:
evalueză deficitul motor global al membrelor ( MS și MI)

• • Proba bratelor intinse:” semnul mâinii escavate” pentru MS

• • Proba Barre (decubit ventral, coapsele extinse, ambele gambe
flectate la 90 grade, cade cea paretica) pt MI
• • Proba Mingazzini (decubit dorsal, coapsele flectate pe bazin la 90
de grade, gambele ridicate si flectate la 90, cade piciorul paretic
primul) pt MI
• • Proba Vasilescu ( decubit dorsal, trage/intinde membrele rapid,
membrul paretic ramane in urma) pt MI

Dr. Cristina Daia

Forța musculară

In funcție de forta musculară se cuantifică deficitul motor punctual

al unui segment de membru (mână, braț, umăr, sold, genunchi,
gleznă) poate fi:
• Plegie= forță musculară zero
• Pareză= forță musculară ≥1

• Forta musulara MRC

- MS: umăr, cot, pumn
- MI: sold, genunchi, glezna

Dr. Cristina Daia

Sau mai corect completăm cu răbdare scala FMS ( forței musculare
segmentare astfel):
 

• Membre superioare:
• C5 (m. biceps brahial): stanga , dreapta
• C6 (m. extensor al pumnului): stanga , dreapta
• C7 (m. triceps brachial): stanga , dreapta
• C8 (m. flexor profund al degetelor): stanga , dreapta
• T1 ([Link] deget mic): stanga , dreapta
• 
• Membrele inferioare:
• L2 (m. iliopsoas): stanga , dreapta
• L3 (m. cvadriceps): stanga , dreapta
• L4 (m. tibial anterior): stanga , dreapta
• L5 (m. lung extensor al halucelui): stanga , dreapta
• S1 (m. triceps sural): stanga 0, dreapta
• 

Dr. Cristina Daia

Examen clinic local funcțional
• Control motor (CM)
Controlul motor (CM) = evaluarea funcțională a miscării la un anumit
segment articular (umăr, cot, mână, șold, genunchi, gleznă)
În funcție de localizarea segmentului articular evaluat CM poate fi:
• Proximal (P) și se referă la umăr pentru membrul superior (MS) și la
șold pentru membrul inferior (MI)
• Intermediar (I) și se referă la cot pentru membrul superior (MS) și la
genunchi pentru membrul inferior (MI)
• Distal (D) și se referă la mână pentru membrul superior (MS) și la
gleznă-picior pentru membrul inferior (MI)

Dr. Cristina Daia

Examen clinic local
În funcție de gravitate (forță mm) CM poate fi:
• Abolit/ absent = forța musculară a mușchilor principali care deserveste
cuplul/ cuplurile de mișcări articulare este zero
• Prezent (schitat sau normal)

Dr. Cristina Daia

Funcțional:
Deficit motor global
Deficit motor global = evaluarea funcțională a mișcării gobale a
unui membru (superior, inferior)

Deficitul motor global al unui membru se cuantifică pe baza

controlului motor (CM) - proximal (P) , intermediar (I), distal (D)
al acelui membru

Dr. Cristina Daia

 In funcție de severitate defictul motor al unui membru (MS, MI)
poate fi:
• Deficitul motor este sever brahial sau/și crural dacă există cel puțin
un segment plegic ( la nivel P, I, D, CM absent la cel puțin la un singur
nivel)
• Deficitul motor este moderat brahial sau/și crural dacă există cel
puțin schiță de CM la toate nivele sau CM este moderat
• Deficitul motor este frust/usor brahial sau/și crural dacă pacientul
are un CM prezent la toate nivele P, I, D la MS , respectiv MI, adică
are deficit de abilitate la MS sau de coordonare, control și echilibru la
MI

Dr. Cristina Daia

Examen clinic local

• ROT /, RCP indiferent sau in E (B)

- Diaschizis 0 – 8 saptamani ROT  , RCP indiferent
- S NMC (dupa diaschizis) ROT , Babinski
• Tonus muscular
- Hipotonie in diaschizis
- Hipertonie: Sapasticitate Ashorth S NMC

Dr. Cristina Daia

 Scala Ashworth modificată resitematizată

• 0 = fără spasticitate
• 1 = spasticitate discretă (creşterea uşoara a tonusului muscular
manifestată prin senzaţie de rezistenţă la mobilizarea segmentului
respectiv pe ultima parte (3/4) a cursei de mișcare
• 1+ = spasticitate uşoară (creşterea tonusului muscular, manifestată prin
senzaţie rezistenţă la mobilizarea segmentului, de la 1/2 cursei de
mișcare
• 2 = spasticitate moderată (creşterea tonusului muscular, manifestată prin
senzaţie rezistenţă la mobilizarea segmentului, de la începutul 1/4 cursei
de mișcare
• 3 = spasticitate severă (creşterea considerabilă a tonusului muscular pe
toată durata cursei de miscare)
• 4 = spasticitate marcată (mişcarea pasivă e imposibilă pe cel puțin o parte
din cursa de mișcare)

Dr. Cristina Daia

Examen clinic local

• tulburari de sensibilitate:
- Superficiala: tactila, dureroasa si termica
- Profunda: mioartrokinetica (kinestezica) si vibratorie
- Sintetica:
1. Inatentie senzitiva (perceptia de stimuli aplicati simultan),
2. Simtul dermolexic (alexia : litere corp)
3. Astereognozie (obiecte puse in mana),
4. Atopognozia (asomatognozia identific teritoriul cutanat, unde?)
5. Sensibilitatea discriminativa (2 stimuli apropiati 0,5-1 cm pulpa degetelor, max 3- 6 cm
coapse
6. Adaptarea senzitiva (obisnuinta, acomodarea pana la lipsa de perceptie a unui excitant care
persista 2 min)

• FIM la internare

Dr. Cristina Daia

Diagnostic functional

X.Y, 52 ani, Bucuresti: 27.01.2014-10.02.2014

- APP:
Fibrilatie atriala paroxistica.
BCIN – ICC NYHA II. Stenoza aortica medie. Insuficienta mitrala
usoara.
Guta.
Dislipidemie mixta. Malnutritie protein-calorica usoara.
Adenom de prostata.

Dr. Cristina Daia

Diagnostic functional
Examen local
- pacient orientat auto si allo-psihic MMSE=28/30
- fara semne de iritatie meningeala,
- Nn cranieni: Pareza Facialade tip Central (PFC) stga
- membru superior stg (MS) si membrele inferioare (MI) control motor
prezent la nivel proximal (P),intermediar (I) ,distal (D);
- Forta mm 4/5 PID MS si MI
- Tonus muscular spasticitate : MS stg, 1+ Ash; MI stg, 2 Ash
- ROT vii pe p stga, Babinki pozitiv stga
- tulburari de sensibilitate: hipoestezie superficala si inatentie
senzitiva, MI si MS stg
- FIM la internare 52

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia
Diagnostic functional

Hemipareza stanga discret spastica, cu defcit motor

frust brahial și crural. post AVC ischemic, cardioembolic
in teritoriul ACM dr. (08.06.2013).
Fibrilatie atriala paroxistica.
BCIN – ICC NYHA II. Stenoza aortica medie. Insuficienta
mitrala usoara.
Guta.
Dislipidemie mixta. Malnutritie protein-calorica usoara.
Dementa mixta.
Adenom de prostata.

Dr. Cristina Daia

AVC – faza acuta 0-4 zile
Sectie neurologie
• Este recomandabil/optim ca pacientii cu AVC recent instalat sa fie
tratati intr-o unitate de urgente neuro vasculare (clasa I, nivel A);
• Intr-o unitate de urgente neuro vasculare echipa de recuperare va fi
condusa de medicul specialist neurolog
• Intr-o unitate de urgente neuro vasculare elementele de recuperare
se limiteaza la ingrijiri recuperatorii/ nursing de reabilitare (IR/NR)
(clasa I, nivel A).
• Fizioterapia in sensul „clasic al termenului” (execeptand IR/NR) nu
are indicatie a se desfasura intr-o unitate de urgente neuro vasculare
(clasa I, nivel A)

Dr. Cristina Daia

Ingrijirilor recuperatorii/nursing de reabilitare
(ÎR/NR)
ÎR/NR conţin elemente de nursing general (italic), intricate cu unele de
tip fizical-kinetic-recuperator. Exemple:
1. asistarea, dacă este cazul, a alimentaţiei (nutriţie pe sondă nazo-
gastrică);
2. schimbarea poziţiei în pat pentru pentru prevenirea escarelor:
întoarceri în pat (din 2 în 2 ore, dacă pacientul nu are saltea
antiescară, respectiv la 4-6 daca are ), inspecţia permanentă a
tegumentelor pacientului
3. asociată cu posturări antideclive (combaterea TVP stazei veno-
limfatice şi a tromboembolismului venos prin fenomene de stază
circulatorie loco-regională)

Dr. Cristina Daia

Ingrijirilor recuperatorii/nursing de reabilitare
(ÎR/NR)
• Retractie mm-lig severa tendon achileanan, aponevroza
plantara
4. Posturări anticipative (împotriva unor deposturări previzibile
– specifica hemiplegiilor din AVC)
5. mobilizări pasive ale membrelor (kinetoterapeut): KT la pat
- pentru ameliorarea nutriţiei tisulare
- intreţinerea troficităţii şi supleţii entezo-articulare
- pentru prevenţia tromboembolismului venos

Dr. Cristina Daia

Ingrijirilor recuperatorii/nursing de reabilitare
(ÎR/NR)

6. manevre de asistare a drenajului bronsic: posturi de drenaj

bronsic
7. asistarea (de regulă necesară) a evacuării emonstoriilor (SUF)

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Intr-o unitate de recuperare neurologica echipa de recuperare va fi
condusa de medicul specialist recuperare medicina fizica si
balneologie (clasa I, nivel A)
• Echipa de recuperare existenta intr-o clinica de recuperare
neurologica cuprinde:
1. (fizio)kinetoterapeut,
2. asistent specialist balneofizioterapie,
3. logoped,
4. ergoterapeut,
5. asistente medicale specializate in recuperarea neurologica,
6. eventual apartinatorul (insotitor, familie)

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Intensitatea si durata programului kinetic in AVC postacut, nu pot fi
standardizate; ele se eşalonează de catre medicul specialist recuperare
medicina fizica si balneologie în raport cu statusul psiho-cognitiv si
disfunctional respectiv, evoluţia pacientului.

• Programul de recuperare este cu atât mai eficient cu cât se începe mai

precoce (clasa I nivel A). Astfel, gradul de progresie recuperatorie este
maximal în prima perioada (primele 5 zile  săptămâni pana la 3 luni).

• La pacientul hemiplegic, potenţialul de recuperare potenţialul de

recuperare este scazut daca programul de recuperare este inceput
după 6 luni şi cu efecte minime (uneori nule de la caz la caz) după 1 an.
•  in schimb programul de recuperare cu debut precoce si sustinut
permite castig functiobal progresiv si dupa 4-5 ani de la AVC

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
OBIECTIVE STADIUL I
1. Echilibrarea clinico-biologica/ amelioararea functiilor vitale
(respiratorie, cardio-vasculara, deglutitie, s.a)
2. Ameliorarea statusului psiho-cognitiv, inclusiv de comunicare/
interactie cu pacientul
3. Redarea unei functionalitati minimale
4. Terapia afectiunilor asociate si prevenirea complicatiilor imediate
aferente

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare

Programul de recuperare neurologica este centrat pe

imbunatatirea
- statusul psiho-cognitiv si
- disfunctional al pacientului,

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Mentinerea echilibrului /reechilibrarea hido-electrolitice, respectiv a
starii biotrofice generale a pacientului, inclusiv managementul
deglutitiei
• Se va tine cont de aportul a minim 1500 ml lichid/zi, per os sau intravenos; in caz de
tulburari de deglutitie sau/si status psiho-cognitiv care impiedica cooperarea - preferabil
solutii tip Ringer sau ser fiziologic 0,9%, corelat cu nivelul tensiunii arteriale
• tipul initial/ evolutiv al difagiei permite reluarea adaptata a alimentatiei (cu
preponderenta solide, lichide sau semisolide) si stabilirea raporului hidratare po/ iv; se
apreciaza ca 33% din pacientii cu AVC au la internare disfagie orofaringiana (Mann et al, 1999)
crescand astfel riscul de malanutritie (care se constituie intr-un factor de prognostic
prost, pe termen lung); in unele cazuri este necesara alimentatie pe sonda nazo-gastrica,
sau mai rar, gastrostoma endoscopica percutana (Dennis et al., 2005)
• monitorizarea atenta a Na+, K+, Ca2+ si suplimentarea p.o. sau iv, adaptat

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Managementul respiratiei
• Monitorizarea satuaratiei oxigenului si
oxigenoterapie pe masca in caz de Sat O2< 96%
• Urmarirea, prevenirea si tratarea complicatiilor: in stari febrile obiectivarea posibilei
pneumoniei (de staza sau/si de aspiratie si/ sau suprainfectie) si tratament antibiotic,
antipiretic,mucolitic, bronhodilatator, s.a., adecvat
• Asistarea evacuarii secretiilor in cazul tulburaruilor de drenaj
bronsic: medicatie mucolitica, kinetoterapie respiratorie
(antrenarea, asistarea tusei – posturi de drenaj bronsic),
inhaloterapie/ aerosoloteraoie

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Managementul cardiovascular
• In caz de AVC H, obiectivat RMN, stadiul methemoglobinic, se recomanda ca valorile TA
sa nu fie scazute sub 150/90 mmHg; modularea TA se va face lent utilizand diuretic sau
inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei, astfel ca la remiterea completa a
leziunilor hemoragice, obiectivata RMN, TA sa se apropie constant de valori in jurul a
130/ 80 mmHg;
• In caz de AVC I, tendinta este ca la 10-20 de zile post eveniment cerebrovascular sa
apara valori ale TA spontan mici (sub valorile standard 120/ 80 mmHg); se recomanda a
monitoriza TA care va reveni spontan, in decurs de 2 saptamani pana la 3 luni la valorile
initiale de aceea tratamentul antihipertensiv va fi introdus progresiv si adaptat
momentului tensional

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Managementul cardiovascular
• Pacientii cu indicatie de tratament anticoagulant oral, cu AVC H - consecinta a
administrarii inadecvate de anticoagulante - vor beneficia, in functie de caz, de terapia
cu heparine fractionate pe perioada initierii programului de recuperare iar
oportunitatea reluarii/ schimbari tratamentului profilactic anticoagulant sau
antiagregant se va lua in colaborare cu medicul cardiolog
• Pacientii aflati pe anticoagulante orale pentru status trombofil (vasculite, sindrom
anticorpi antifosfolipidici, deficit de proteina S, proteina C, AT III, s.a),vor fi urmariti in
ceea ce priveste eficienta tratamentului anticoagulant in colaborare cu medicul
hematolog si cardiolog

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Monitorizarea glicemiei
• Dupa un eveniment cerebrovascular tendinta glicemiei este sa cresca la valori de minim
100 - 140 mg/dl, valori care se normalizeaza in general la 2-6 saptamani de la AVC; se
recomanda dieta antidiabetica in acesta perioada daca valorile depasesc 120 mg/ dl;
daca valorile depasesc 140 mg/dl este indicat tratament antidiabetic (tratament
intensificat cu insulina sau antidiabetic oral, in functie de starea pacientului)

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Managementul psiho-cognitiv +++
• Toti pacienti cu injurii cerebrale prezinta asa numita oboseala
neurologica, parametru in functie de care se va modula intensitatea
programului de recuperare
• Tratamentul cu vitamine, suplimente nutritionale sau/si
imunomodulatoare blande, neurotrope (vitamine din complexul B,
acid tioctic/ alfa-lipoic,piritinol, etc), antioxidanti (coenzima Q10,
biomelatonina, vitamine: A, C, E (triovit), etc), substante complexe
etichetate ca neurobiotrofice (cerebrolysin, actovegin), sunt indicate
a fi introduse gradual in AVC I; (Ladurner, )

neuroprotectia modulata gradual

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Managementul psiho-cognitiv
• Ritmul somn-veghe bazal este perturbat mai ales in cazul pacientilor cu AVC H (produsii
de metebolizarehematici au efect iritativ); se recomanda refacerea cu prudenta a acestui
echilibru utilizand melatonina;
• Agitatia psiho-motorie este caracteristica
pacientilor cu AVC H; neuroleptice;
antiepileptice eutimizante
• sindromului de hipertensiune intracraniana (HIC) hidrocefalie sau a unui
grad de edem cerebral

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Managementul psiho-cognitiv
• Leucoraioza, zonele de glioza obiectivate CT, angopatia amiloida prezenta in 30% din
cazul pacientilor cu AVC peste 65 de ani sunt factori predictivi pentru dementa de tip
vascular sau mixt;
• depresia este in acelasi timp o manifestare precoce in sindromul dementiv; evaluarea
MMSE la admisie si respectiv control (inclusiv CT pentru imaginea diagnostica de atrofie
corticala) permite identificarea si tratarea precoce a posibilelor cazuri de dementa
• In timp se ajunge la deterioarae cogniva, regresie  stare de
constienta redusa  exitus

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Sectie recuperare
• Monitorizarea profilului lipidic
• Managementul urinar, al colonului
• Managementul durerii, inclusiv neuropate
• Profilaxia/ tratamentul complicatiilor:

-Resagerarea, reinfarctarea
-Profilaxia trombozei venoase profunde (TVP),
-Bronho-Pneumonia Profilaxia crizelor comitiale
-Profilaxia/ tratarea tulburarilor trofice cutanate (escare)
-Tulburarile de echilibru
-Profilaxia infectiei de tract urinar inferior (vezi mai sus)
-Spasticitatea

Dr. Cristina Daia

AVC - Subacut: 5–14 zile
Managementul kinetic

Obiective sunt:
• 1. Reeducarea functiilor cardio-respiratorie, digestiva, reno-urinara
(IR/NR)
• 2. Mentinerea mobilitatii articulare (atat la nivelul segmentelor
afectate cat si a celor sanatoase)
• 3. Prevenirea posturilor vicioase
• 4. Ameliorarea constientei asupra schemei corporale (inclusiv
constientizarea incrucisarii liniei mediane a corpului cu membrele
afectate)
• 5. Refacerea controluilui motor asupra trunchiului si a centurilor
(pacient la marginea patului si in fotoliu)
• 6. Ameliorarea tonusului muscular.

Dr. Cristina Daia

Mijloace KT

• Posturari
• Mobilizari pasive la pat
• Antrenare sezut alungit  scurtat
• Transferuri pe fotoliul rulant
• Logopedia poate fi inceputa imediat - de simpla stabilire a contactului
verbal cu pacientul - cu progresie graduala, cu evitarea oboselii
acestuia, inca de la inceputul programului de recuperare (clasa I nivel
A);

Dr. Cristina Daia

Posturari

Dr. Cristina Daia

Mobilizari pasive la pat

Dr. Cristina Daia

Mobilizari autopasive la pat

Dr. Cristina Daia

Antrenarea transferurilor

Dr. Cristina Daia

 • Tranferul in fotoliul rulant si
trafsportul la sala de Kt

Dr. Cristina Daia

In etapa a II-a (Stadiul mediu) subacut Obiective
KT:

1. Relaxarea generala si locala (la nivelul segmentelor afectate).

2. Combaterea spasticitatii prin facilitarea activitatii antagonistilor si
inhibarea activitatii agonistilor spastici.
3. Combaterea atitudinilor vicioase
4. Refacerea mobilitatii articulare
5. Refacerea controlului motor proximal si promovarea controlului motor
al articulatiilor intermediare (cot, genunchi) al membrelor.
6. Reeducarea transferurilor si antrenarea fiecarei faze de mers prin
promovarea unor scheme complexe de miscare.
7 Reeducarea verticalizarii si a echilibrului
8. Reeducarea sensibilitatii
9. Corectarea deficitului cardiorespirator
10. Alcatuirea unui program de TO adecvat pacientului

Dr. Cristina Daia

Mijloace

1)Pregatim trenul superior si inferior

La pat: Diagonalele Kabat
La sala:
- Mobilizari pasivo- active, activo-pasive, scripetoterapie
- Bicicleta Motomed
2) Ridicam pacientul la spalier
3) Antrenam mersul intre bare paralele

Dr. Cristina Daia

Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
Dr. Cristina Daia
Ridicarea la spalier

Dr. Cristina Daia

Mers la bare paralele

Dr. Cristina Daia

Mers la bare paralele

Dr. Cristina Daia

In stadiul III de refacere (avansat) obiective kinetoterapiei sunt:
1. Cobaterea spsticității
2. Refacerea controlului motor distal (excentric) al membrelor
3. Promovarea abilitatii: prehensiunea (in scopul de utiliza cat mai
bine mana in activitatile gestuale zilnice).
4. Antrenarea mersului (faze de mers)
3. Ameliorarea vitezei de excutie si automatismului miscarilor
4. Reeducarea sensibilitatii
5. Alcatuirea unui program de terapie ocupationala adecvat
pacientului

Dr. Cristina Daia

Mijloace KT

• - antrenarea mersului cu baston tetrapod  tripod unipod tinut in

mana sanatoasa
• Ergoterapie: abilitatea mainii in cabinetul de ergoterapie

Dr. Cristina Daia

Mers cu baston tetrapod

Dr. Cristina Daia

Fizioterapia

se aplica in conditii de siguranta la 3 luni de la producerea AVC (clasa I

nivel A).
• Se poate folosi intraga gama de fizioterapie: curenti diadinamici,
curent galvanic, bai galvanice, electrostimulari cu curent exponential,
TENS, curent interferential de medie frecventa, ultrasunet, unde
scurte, Diapulse, LASER, magnetodiaflux, Schochwave, Deep
oscillation
 

Dr. Cristina Daia