JEAN-JACQUES
ROUSSEAU
1712 - 1778
"…Cel mai reprezentativ autor al ideii unei
morale şi pedagogice fundamentate pe caractere
naturale este filosoful de expresie franceză
Jean-Jacques Rousseau (1712-1778)."
(Nicolae iuga, Din istoria marilor idei etice și
pedagogice – Compendiu, 2015, p. 119)
EDUCAȚIA INTELECTUALĂ
„Lucrarea fundamentală în care se structurează
ideile sale pedagogice este intitulată "Emil sau Despre
Educație". ... Sunt prefigurate aici, într-o modalitate
ascendentă, laturile educției descrise în conformitate cu
treptele de vârstă ale copilului; până la 2 ani, accentul este
pus pe îngrijirea și educația fizică, între 2 și 12 ani are loc
educația simțurilor prin contactul direct cu natura, de la 12
la 15 ani primează educația intelectuală, iar de la 15 ani
până la vârsta majoră accentul este pus pe educația morală.
„
(Constantin Cucoș, Istoria Pedagogiei, 2001, pg. 156)
„Citirea este flagelul copilăriei și aproape singura
ocupație pe care știm să le-o dăm. Abia la doisprezece ani va
ști Emil ce este o carte. Se va zice că trebuie să știe cel puțin
a citi. Așa este : să știe citi atunci când citirea îi este
folositoare; până atunci ea nu-i servește decât să-l
plictisească.„
(Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre Educație, 1973,
p. 96)
„Adept al educației negative, Rousseau consideră că rolul educatorului este de a-l păzi și apăra pe
copil de influențele externe venite din partea societății. El face o impresionantă pledoarie pentru
întoarcerea la natură, la resursele funciare ale existenței, nealterate de intervenția oamenilor... „Educația
negativă se concentrează asupra acțiunii de excludere a tot ce poate stânjeni dezvoltarea naturală a
copilului.„
(Constantin Cucoș, Istoria Pedagogiei, 2001, pg. 156-157)
„...Rousseau reia ideea lui Hobbes asupra omului în stare naturală pre-socială, dar susţine, încă şi
mai convingător decât Hobbes, că omul nu este rău de la natură, ci dimpotrivă că el este bun de la
natură, iar societatea umană este cea care îl perverteşte şi îl înrăieşte."
(Nicolae Iuga, Din istoria marilor idei etice și pedagogice - Compendiu, 2015, p.120)
„Totul este bun când iese din mâinile Creatorului; totul degenerează în mâinile omului.„
(Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre Educație, pg. 7)
„Cea dintâi educație trebuie să fie, așadar, pur negativă. Ea constă nu în a transmite virtutea sau
adevărul, ci în a păzi inima de viciu și spiritul de eroare.”
(Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre Educație, 1973, pg. 70)
„Nu dați elevului vostru nici un fel de lecție
verbală; el trebuie să învețe numai prin
experiență; nu-i dați nici un fel de pedeapsă,
căci el nu știe ce înseamnă a greși; nu-l puneți
niciodată să vă ceară iertare, căci el nu vă
“Învățarea pleacă de la principiul poate ofensa. "
că ființa umană posedă în ea însăși (Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre
Educație, 1973, pg. 68-69)
înțelepciunea.
„Singura obișnuință pe care trebuie s-o înlesnim
Educația caută să favorizeze copilului e aceea de a nu dobândi nici una; ...
Pregătiți-l din timp pentru a fi stăpânul
dezvoltarea omului complet.„ propriilor forțe, lăsând corpului obișnuința
naturală, punându-l în stare de a fi
(Constantin Cucoș, Istoria
întotdeauna stăpân pe sine și de a-și îndeplini
Pedagogiei, 2001 pg. 155) voința în orice, de îndată ce va avea-o„
(Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre
educație, 1973, pg. 39)
„Educația cuprinsă între 12 și 15 ani este
centrată pe formarea intelectuală, pe „Pentru că avem nevoie absolută de cărți, este un
instrucția propriu-zisă. Împins de o care, dupî părerea mea, ne oferă cel mai reușit
curiozitate interioară, Emil este
predispus să învețe carte. Nu sunt tratat de educație naturală.. Aceasta va fi prima
indicate anumite manuale. Singura carte pe care o va citi Emil al meu; el va alcătui
carte recomandată este Robinson
multă vreme întreaga lui bibliotecă și va ocupa în ea
Crusoe, deoarece aceasta face apologia
unui trai în natură și a autonomiei pentru totdeauna un loc de cinste. Ea va constitui
individului, capabil să se descurce
textul față de care toate convorbirile noastre despre
singur în viață. „
științele naturii nu vor servi decât drept comentarii.
„Nu trebuie predată nici gramatica, nici
istoria. Se vor oferi cunoștințe de Ea va servi în progresul nostru drept probă pentru
astronomie, fizică, georgrafie, chimie, dezvoltarea judecății și, cât timp nu ne vom stica
se vor organiza călătorii și se vor face
vizite în ateliere, în prăvălii, lucrându-se gustul, lectura sa ne va face plăcere. Care este
la modul propriu.„ această carte minunată? O fi Aristotel? O fi Pliniu?
(Constantin Cucoș, Istoria Pedagogiei,
Nu! Este Robinson Crusoe„
2001, Pg. 158)
(Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre
educație, 1973, p. 165-166)
„El învață numai în conformitate cu ceea ce vede,
aude și pipăie, ținând cont de interesul imediat.
Preceptorul are obligația de a trezi în elev nevoia
“Profesorul constituie polul secundar în
unei activități înainte de a o impune.
relația pedagogică. El trebuie să fie în serviciul
(Constantin Cucoș, Istoria Pedagogiei, 2001, Pg. 158)
elevului. Cunoașterea se naște firesc de la copil.”
(Constantin Cucoș, Istoria Pedagogiei,
„Voind să-l formezi pe omul naturii, nu e vorba
2001,pg. 155) pentru aceasta să faci din el un sălbatic și să-l
arunci în fundul pădurilor, ci numai ca, prins de
„Tineri institutor, îți recomand o artă grea: vârtejul social, să nu se lase târât nici de pasiuni,
aceea de a conduce fără reguli și de a face totul nici de opinia oamenilor; să vadă cu ochii săi, să
fără să faci nimic. “ simtă cu inima sa, să nu-l guverneze nici o
autoritate, afară de propria sa rațiune.„
(Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre
(Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre educație,
Educație, 1973, pg. 99)
1973, pg. 240)
„De altfel Emil trebuie pregătit în perspectiva unei meserii, aceasta fiind una destul de
domestică, precum tâmplăria.„
(Constantin cucoș, Istoria pedagogiei, 2001, pg. 158)
„Luând în considerație toate acestea, aș ține cel mai mult ca meseria pe
gustul elevului meu să fie cea de tâmplar. E curată, e folositoare și se poate
exercita în casă; ține de ajuns corpul în mișcare; cere muncitorului iscusință
și pregătire; apoi, în forma obiectelor determinată de utilitate, eleganța și
gustul nu sunt excluse."
(Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre educație, 1973, p. 183)
BIBLIOGRAFIE
1. Nicolae Iuga, Din istoria marilor idei etice și pedagogice -
Compendiu, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015;
2. Constantin Cucoș, Istoria Pedagogiei, Editura Polirom, Iași, 2001;
3. Jean Jacques Rousseau, Emil sau Despre Educație, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.