LP 2 anul I semestrul I

EMBRIOGENEZA

Etapele embriogenezei
 Segmentarea
 Formarea blastocistului
 Gastrulatia
 Neurulatia

La sfarsitul saptamanii 8 embrionul ia

infatisare
general umana .
 I. SEGMENTAREA
 Zigot  Morula
 Incepe la 30 h de la fecundatie; dureaza 3 zile
 Este totala si subegala
 Are loc in tuba uterina prin mitoze repetate
 Morula – formata din 16 blastomere (micromere,
macromere) invelite de zona pelucida. Patrunde
in cavitatea uterina.
 La final morula nu este mai mare decat zigotul
initial
!!!
 I. SEGMENTAREA

30 h 50 h ziua 3

2 blastomere 4 blastomere 12-16 blastomere

II. FORMAREA BLASTOCIST
 Morula  Blastocist
 Morula patrunde in cav uterina
­ Dispare zona pelucida (z5)
­ Se formeaza blastocelul
 Blastomerele
­ Micromere ( la exter ) = TROFOBLASTUL
­ Macromere ( la inter ) = EMBRIOBLASTUL (la
polul opus blastocelului)
 II. FORMAREA BLASTOCIST

Blastocist de 4 zile Blastocist de 5 zile

BLASTOCIST UNILAMINAR
 II. FORMAREA BLASTOCIST

 Dispare zona pelucida – Z5;

 Blastocistul se alipeste de endometru si incepe

sa-l erodeze – Z6  INCEPE IMPLANTAREA.
 II. FORMAREA BLASTOCIST

Contactul cu endometrul Implantarea superficiala si

Incepe implantatia Z6 diferentierea
trofoblastului
 Saptamana
2
 Trofoblastul
  Sincitiotrofoblast
  Citotrofoblast

 Embrioblastul
  Ectoblast
  Endoblast

 Mezodermul
extraembrionar
  Splahnopleural
  Somatopleural

 2 cavitati
  Cav amniotica
  Cav vitelina
 Z8
 diferentierea trofoblastului si embrioblastului
 Apare cav. Amniotica (amnioblaste din ectoblast)
 Z9
 Stadiul lacunar (in sincitioT)
 Mb. Exocelomica Heuser (tapeteaza sacul vitelin)
 Z11-13
 Reactie deciduala
 Retea lacunara + capilare materne sinusoide 
circulatia uteroplacentara
 Vilozitati I
 Mezoderm extraembrionar  CELOM
EXTRAEMBRIONAR (cav corionica) exc = pedicul
de fixatie
­ Somatopleural
­ Splahnopleural
 II. FORMAREA BLASTOCIST
Z9 blast ocis t complet implantat
embrioblastul didermic BLASTOCIST
BILAMINAR
II. FORMAREA BLASTOCIST
aparitia mezodermului extraembrionar s i
a celomului extraembrionar
Z11-12
 A p l i c a ti i practi ce
 SincitioT  βhCG  diagnostic sarcina
 Implantare normala  perete anter/poster
 Sarcina ectopica – 95% tubara (ampula),
cav abdominala (fund de sac Douglas),
ovar, col uterin
 Mola hidatiforma – trofoblast fara
embrion. Fecundarea unui ovocit fara
nucleu  celule diploide cu genom
exclusiv patern
 Mola invaziva  coriocarcinom.
 A p l i c a ti i practi ce
 Gonadotropina corionica umana (hCG)-glicoproteina
produsa de sincitiotrofoblast, care va stimula productia
de progesteron de catre corpul galben.

 Determinarea hCG sta la baza testului de sarcina. Se

poate determina in sange incepand cu ziua a-8-a si in
urina incepand cu ziua a-10-a.

 Niveluri scazute ale acestei glicoproteine pot sa indice o

sarcina ectopica sau iminenta de avort spontan.

 Nivelurile crescute se intalnesc in sarcini multiple, mola

hidatiforma sau coriocarcinom.
 I I I . GASTRULATIA
 Reprezinta formarea mezodermului intraembrionar = a
3-a foita embrionara

 Incepe cu formarea liniei primitive  sant primitiv, ce

are la extremitatea sa nodul primitiv HENSEN centrat de
foseta primitiva

 Invaginarea ectoblastica la niv N.P  Notocordul

– Induce formarea tubului neural
– Reprezinta primul schelet axial al corpului

 Invaginarea ectoblastica la niv L.P Mezoderm

intraembrionar
I I I . GASTRULATIA
 III. GASTRULATIA
mezodermul intraembrionar (paraaxial=somitic;
intermediar=nefrogen; lateral)
 III. GASTRULATIA
 S4 somitele se despart de mezodermul nefrogen
si se diferentiaza in:
  DERMATOMIOTOAME (dorso-lateral)
– DERMATOAME (dermul si tesutul subcutanat al partii
dorso- laterale a trunchiului)
– MIOTOAME (musculatura striata dorsala si antero-laterala
a trunchiului)
  SCLEROTOAME (ventro-medial)
– Coloana vertebrala
– Coaste
– Stern
– Pahimeninge
Trofoblastul in S3
 Inceputul S3  vilozitati I
– CitoT
– SincitioT
 Vilozitati II
– CitoT
– SincitioT
– Mezoderm extraEB somatopleural
 Vilozitati III = Placentare
definitive
– CitoT
– SincitioT
– Vase sangvine  sistem capilar vilos
 I V . NEURULATIA
 Procesul de formare a tubului neural si a
crestelor neurale
 Este indusa de notocord
 La niv ectodermului apare Placa Neurala 
Sant Neural  Tub Neural (inchis complet in
z27)
 Jonctiunile neuroectodermale se vor
individulaiza si vor forma crestele neurale ale
caror celule genereaza diferite tipuri celulare
I V . NEURULATIA
I V . NEURULATIA
 Derivate embrionare
ECTODERM ENDODERM MEZODERM
•SNC, SNP, SNV • Epiteliul digestiv si • Tesut conjunctiv,
• Epiteliul senzorial al respirator cartilaginos, osos
organelor de simt • Muschi netezi si
• Epiderm si derivatele sale • Parenchim tiroida, striati
(par, unghii, gl sebacee, paratiroida, timus, ficat, • Vase sanguine,
sudoripare, parotide, pancreas limfatice
mamare) • Cord
•Adenohipofiza • Epiteliul vezicii urinare, • Rinichi
•Smaltul dentar uretra, o parte din vagin, • Glande genitale
•Proctodeum antrului urechii, cavitatii • Seroase (pericard, pleura,
timpanice, tubei auditive peritoneu)
CRESTE NEURALE • CSR
• Ggl nn cranieni, periferici, • Gl. Submandibulara, • dentina, cement
vegetativi sublinguala
• Cel SCHWANN,
melanocite, cel C
•MSR, pia mater, arahnoida
• Parti moi si dure ale arcuri
branhiale
•Conj, oase fata si cap
 ANEXE EMBRIONARE
 Reprezinta formatiuni temporare,
destinate sa protejeze si sa hraneasca
embrionul, apoi fatul in timpul vietii i.u.
 In ordinea aparitiei lor:
  AMNION
  VEZICULA
Vor fi incorporate embrionului
OMBILICALA
  ALANTOIDA
  CORION
  CORDON OMBILICAL
 I . Amnionul
 Mb amniotica dublata de mezoderm
extraEB somatopleural

 Avasculara, transparenta, prinsa de marginile

discului EB

 Se reflecta pe cordon ombilical si se continua pe fata

profunda a corionului  mb amniocorionica

 L3 –dispare celomul extaEB inlocuit de o mare cav

amniotica
Evoluti a amnion
 Lichidu l amnioti c
 Creste lent  S37 incepe sa
scada
 S10  30 ml
 S20  350 ml
 S37  1000 ml

 Rol
 Schimbari pozitie, miscari libere
 Protectie mecanica
 Dezv simetrica
 Temp ct fat
 Dilatarea colului uterin
 I I . Vezicula ombilicala
 Apare in Z9  max S3  degenereaza S5

 ROL
 Este dublat de mezoderm extraembrionar
splahnopleural in grosimea caruia vor aprea primordiile
elementelor figurate ale sangelui si ale vaselor sangvine
extraembrionare
 S3 - Din endodermul sau se formeaza celulele
germinale primordiale ce devin ovo-/spermatogonii
 S4 - Din tavanul sau ia nastere mezenteronul
(intestin mijlociu)
I I . Vezicula ombilicala
 I I I . ALANTOIDA
 Apare in S3 , ca un diverticul endodermal in
grosimea pedicului de sustinere

 P. extraembrionara - degenereaza in L2
 P. intraembrionara
  participa la formarea vezicii urinare
  restul devine URACA = cordon fibros ce leaga ombilicul de vezica.
 ROL
  Formarea vaselor de sange ombilicale
  Centru formator al elementelor figurate (S3-S5)
 I V . Cordon ombilical
 Este invelit de amnion si contine:
­ Gelatina WHARTON (mezenchimala)
­ 2 artere ombilicale (CO2)
­ 1 vena ombilicala (O2)
­ Canal vitelin (rest al veziculei viteline)
­ Rest canal alantoidian
 La nastere = 50-60 cm, diam 1-2 cm
­ Daca <  pericol de smulgere la nastere
­ Daca >  circulare de cordon (membre, torace,
gat, esarfa)
 V. Corionul
 Alcatuit
  Sincitiotrofoblast
  Citotrofoblast
  Mezoderm extraembrionar
somatopleural

 L3 – diferentiere pe regiuni
  Decidua bazala corion vilos
  Decidua capsulara  corion neted ‫البتوب‬
 Eritroblastoza feta l a
(izoimunizarea RH)
 Ag D (Ag Rh) pe membrana eritrocitelor abs./prez (RH neg./RH
poz.)

 Mama este Rh negativ iar fatul este Rh pozitiv

 Poate stimula sistemul imun al mamei sa sintetizeze anticorpi

antiRh si poate declansa un raspuns imun impotriva eritrocitelor
fetale (procesul [Link])

 Raspunsul imun apare cand eritrocitele fetale patrund in

circulatia materna in momentul [Link] fi afectata
urmatoarea sarcina cu fat Rh pozitiv.
 Tratamentul :
 Se administreaza anticorpi anti Rh mamei, la cca 72 de ore dupa nastere,
pentru a preveni raspunsul imun al acesteia.
 Fatul afectat poate primi transfuzii intaruterine sau postnatal.
Trimestrele sarcinii si calcularea
DPN
 DPN=data probabila a nasterii
 38 S de la conceptie/40 S de la prima zi a
ultimei menstruatii
 Trimestrul I
 S10 de la conceptie/S12 de la prima zi a
ult. menstruatii
 Trimestrul II
 S24 de la conceptie/S26 de la prima zi a
ult. menstruatii
 Trimestrul III
  S38 de la conceptie/S40 de la prima zi a ult.
menstruatii
 Teste clinice uzuale pentru
determinarea malformatiilor
congenitale

 dublul test

 triplul test

 amniocenteza
 Dublul te st

• trimestrul I de sarcina test de screening prenatal

de
 Determina markeri serici care au utilitate in
estimarea riscului de aberatii cromozomiale
 Dublul test:
  Include determinarea markerilor serici PAPP-A
(proteina plasmatica asociata sarcinii) si free beta-
HCG (fractiunea beta a gonadotropinei corionice
umane)
  Permite estimarea riscului de sindrom Down si de
trisomie 18
 Dublul te st
 PAPP-A este o glicoproteina derivata din placenta, care
va fi eliberata in sangele matern.

 Nivelurile PAPP-A cresc odata cu varsta gestationala.

Scaderea concentratiei PAPP-A este asociata cu anomalii
cromozomiale ale fatului.

 Determinarea PAPP-A impreuna cu free-hCG in trimestrul

I de sarcina (saptamanile 10-12) detecteaza sindromul
Down in aproximativ 63% din cazuri.

 Daca la cei 2 paramaetrii se adauga marimea

translucentei nucale, rata de detectie a sindromului Down
creste la 86%.
 Tr i p l u l te st
 Screeningul prenatal de trimestrul II
 Se bazeaza pe determinarea a trei marker
serici din sangele matern:
  Alfa-fetoproteina, principal proteina
din sange in primele stadii de
dezvoltare ale fatului
  Gonadotropina corionica umana (HCG)
  Estriolul neconjugat
Tr i p l u l te st
 Testul se efectueaza in saptamanile 15-20 de sarcina

 Rezultatul testul este influentat si de o serie de alti factori

(varsta gestationala, greutatea gravidei, sarcina gemelara,
diabet gestational si altii)

 Rezultatele testului sunt predictive

 Testul markerilor serici identifica intr-un procent de 75-80%

defectele de tub neural ale fatului (spina bifida, anencefalia) si
60% a sindromului Down, la gravidele cu varste mai mici de 35
de ani

 La gravidele mai in varsta de 35 de ani (grup cu risc crescut)

testul identifica intr-un procent de 75% defectele de tub neural
 Amniocenteza
 Recoltarea de lichid amniotic din jurul fatului printr-un ac
introdus prin peretele abdominal

 Se face dupa 16 saptamani

 Se foloseste cel mai frecvent in diagnosticul anomaliilor

cromozomiale (sindromul Down), dar poate fi utila si in
diagnosticul infectiilor fetale sau a unor anomalii genetice
specifice

 Se recolteaza lichid din jurul fatului care contine celule fetale,

iar aceste celule sunt analizate genetic.

 Riscurile asociate procedurii sunt: pierderea sarcinii ( sub

1%), infectia uterului (foarte rar), sangerarea, durerea.