Curs 9

•CONVERTORUL A/D CU
TRANSFORMARE TENSIUNE-
FRECVENTA
•TEHNICI DE CONVERSIE A/D RAPIDE
•CONVERTORUL A/D DE TIP SIGMA-
DELTA
 Convertorul A/D cu transformare
tensiune -frecventa

Generator de
impulsuri de Programator
curent constant

C
_
Convertor
Comp
_ +
V IN tensiune-
curent
A  VREF
+ Nr.
V0
 V REF
_
Legendă: Comp
Nr- Numărătorl +

Fig.1. Schema bloc a convertorului A/D cu transformare tensiune-

frecventa
 Convertorul A/D cu transformare
tensiune -frecventa

V0

V REF

t
tD
te
Fig.2. Formele de unda ce descriu functionarea schemei bloc
 Convertorul A/D cu transformare
tensiune -frecventa

 Avem: 1
t
V
V0    idt  IN  t
C0 RC

 Durata dintelui de ferastru td se obtine astfel:

VIN
V0 (t D )   t D  VREF
 Rezulta: RC

tD 
VREF
 RC T  t D  te
V IN
Se obtine:
1 1 V IN
f   
T t D  t e V REF  RC  V IN t e
 Convertorul A/D cu transformare
tensiune -frecventa

 Punem conditia(pentru a obtine o dependenta liniara):

 V IN t e << VREF  RC
 Se obtine:
V IN   f  RC  V REF
 Aceasta este ecuatia de baza ce descrie functionarea acestui convertor
 Principala problema a cestui convertor este legata de conversia unor
semnale apropiate de zero
 In acest caz frecventa ar trebui sa fie zero, dar apare influenta
curentului de offset
 Acuratetea acestui convertor este limitata de precizia evacuarii sarcinii
acumulate in condensator
 Convertorul A/D cu transformare
tensiune -frecventa

Caracteristici:
 Poate fi utilizat pentru masurarea locala a marimilor
analogice cu transmiterea digitala a rezultatului
 Transmiterea la distanta a rezultatului conversiei este
foarte simpla
 Aceasta deoarece se transmite frecventa unor impulsuri
cu ajutorul a doua fire si fara sa fie necesara sincronizarea
acestora
 Izolarea galvanica se face foarte usor cu un optocuplor
 Dezavantaje:
 Viteza de conversie scazuta
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa

 Avantaje:

 Datorita integrarii semnalului de intrare avem o comportare buna

in prezenta zgomotelor
 Deoarece digitizarea se face prin numarare utilizand etaloane de
timp, se obtine o liniaritate diferentiala foarte buna (<0,01%)
 O caracteristica monotona
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa

 Eliminarea efectului curentilor de offset:

 Se introduce un curent I fix provenit de la un generator
de curent de referinta
 Valoarea acestui curent se alege mai mare decat valoarea
maxima a curentului de intrare astfel incat variatia
procentuala a curentilor de offset sa fie neglijabila
 Prin introducerea curentului I se rezolva si problema
conversiei semnalelor bipolare
 Valoarea lui I se poate elimina scriind de doua ori ecuatia
de baza pentru doua valori ale curentului de intrare
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa

 Avem: I IN 1  I 0   f 1CV REF

I IN 2  I 0   f 2 CVREF

 Scazand cele doua relatii avem:

I IN 1  I IN 2  CV REF ( f 1  f 2 )
I IN 1  0
 Punem avem:
I IN 2  CVREF ( f 0  f 2 ) (*)
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa
 Relatia (*) arata ca:
 Marimea semnalului analogic de intrare va fi direct
proportionala cu diferenta celor doua frecvente f 0
si f unde:
2

 f 0 este frecventa de oscilatie libera ce se obtine cand intrarea se

conecteaza la masa
 f 2 este frecventa ce se obtine cand la intrare se conecteaza
semnalul de intrare
 Prin alegerea corespunzatoare a coeficientului de
proportionalitate dat de marimile C,V si T valoarea finala
REF
REF

din numarator, ce realizeaza digitizarea diferentei celor

doua frecvente, va constitui reprezentarea numerica a
semnalului de intrare I IN 2
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa

 Digitizarea diferentei dintre cele doua frecvente se face cu

ajutorul unui numarator reversibil astfel:
 In etapa I, avand durata constantaTREF numaratorul numara in sens
direct impulsuri cu frecventa f0
 In etapa II, avand aceeasi durata, numaratorul numara in sens
invers impulsuri cu frecventa f 2

 In fig.3 este reprezentat ciclul de functionare al

convertorului cu transformare tensiune-frecventa
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa

VIN 1  0

VIN 2  0

t
tT
TREF TREF

Fig.3. Principiul de functionare al convertorului A/D cu transformare tensiune-

frecventa
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa

 Functionarea convertorului:
 In etapa I, cu durata fixaTREF intrarea convertorului este pusa la masa
si numaratorul numara in sens direct impulsurile cu frecventa f 0
 In etapa II, avand aceeasi durata, la intrarea convertorului se aplica
tensiunea de intrare iar numaratorul numara in sens descrescator.
Avem doua situatii:
 Cand tensiunea de intrare V IN este pozitiva, frecventa f 2 va fi mai
mica decat frecventa de oscilatie libera f si ca urmare
0

numaratorul nu va ajunge in 0.
 Cand tensiunea de intrare va fi negativa, frecventa f 2 va fi mai
mare decat frecventa f 0 si numaratorul va trece prin zero
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa

 In acest caz, avem doua situatii:

 Numaratorul continua sa numere descrescator: in acest caz numarul
inscris in numarator la sfarsitul conversiei va reprezenta rezultatul
conversiei exprimat in cod complement fata de doi
 In cazul in care in momentul trecerii prin zero se inverseaza sensul
de numarare, numarul inscris in numarator reprezinta codul semn-
modul, unde informatia de semn este data de trecerea numaratorului
prin zero.
 Obs. Etapa a IIa va trebui sa inceapa dupa un anumit timp t T
dupa aplicarea tensiunii la intrarea convertorului pentru ca
procesele tranzitorii sa se poata stinge.
 Convertor A/D cu transformare
tensiune-frecventa

 Problema reglajului de zero este solutionata in mod

automat prin insusi principiul de lucru al acestui convertor
 La intrarea convertorului se introduce un amplificator in
configuratie de repetor pentru a mari impedanta de intrare
 Acest tip de convertor este folosit in:
 multimetrele numerice
 Conversia unor semnale lent variabile
 Sistemele de conversie A/D distribuite
 Convertoare A/D rapide

Tipuri:
 Convertorul de tip paralel
 Convertoare ce combina metoda de conversie paralela cu alte
procedee
Convertorul de tip paralel este cel mai rapid dar si
cel mai costisitor
Este folosit pentru rezolutii mici
Pentru rezolutii mai mari se foloseste al doilea tip
de convertor rapid
 Convertorul de tip paralel-serie-paralel

 Acest convertor rapid ofera o solutie pentru reducerea

numarului de convertoare combinand un convertor de tip
paralel cu un convertor de tip serie
 Acest convertor pe 8 biti este format din:
 Doua convertoare A/D de tip paralel
 Un convertor DA
 Un circuit de scadere

 Se observa ca acest convertor este format din doua

convertoare A/D de tip paralel conectate in serie
Convertorul de tip paralel-serie-paralel

Linie de întârziere

+
CAN1 paralel
(4 biţi) CAN2 paralel
V IN CNA

(4 biţi)
_

D4  D7
D0  D3

Fig.4. Schema bloc a unui convertor paralel-serie-paralel

 Convertorul A/D de tip paralel-serie-
paralel
 Primul convertor A/D realizeaza o conversie A/D grosiera
folosind 2 4 nivele de cuantificare
 Pentru a putea obtine cei mai putin semnificativi biti, se
scade din semnalul de intrare semnalul de referinta
corespunzator canalului grosier atribuit semnalului de
intrare.
 Nivelul de referinta se obtine prin aplicarea codului format
din cei mai semnificativi biti la intrarea unui convertor D/A
pe 4 biti
 Diferenta dintre semnalul de intrare si nivelul de referinta
se converteste apoi folosind al doilea convertor A/D de tip
paralel
 Convertorul A/D de tip paralel-serie-
paralel

 Timpul de conversie:
TC  TCAN 1  TCNA  TCS  TCAN 2

 Timpul de conversie al convertoarelor A/D:

 Timpul de stabilire al comparatoarelor
 Timpul de propagare prin logica combinationala a circuitului
codificator
 Ponderea cea mai mare o au timpii introdusi de convertorul D/A si
circuitul de scadere
 Pentru a micsora acesti timpi se adopta modul de lucru in curent
 Viteza de lucru a circuitului de scadere va fi sensibil inrautatita de
aparitia supraincarcarii acestui circuit
 Convertorul A/D de tip paralel-serie-
paralel
 Acest fenomen de supraincarcare poate sa apara foarte usor datorita faptului ca
se opereaza cu semnale avand valori cu un ordin de marime mai mare decat
aceasta diferenta

 Cand cele doua semnale nu se aplica sincron apare fenomenul de

supracomanda ce duce in saturatie amplificatorul operational al circuitului de
scadere

 Aceasta situatie, cand cele doua semnale nu se aplica simultan, poate aparea
cand intarzierea liniei de intarziere nu este aleasa corect
 Deoarece amplificatorul a fost proiectat sa lucreze cu semnale mici timpul de
revenire din saturatie este relativ mare
 De remarcat ca timpul de revenire si slew-rate-ul amplificatorului nu sunt
legate direct de produsul amplificare-banda la semnal mic
 Convertorul A/D de tip paralel-serie-
paralel

 Timpul de conversie poate fi micsorat folosind principiul

pipeline
 Acest convertor poate fi transformat intr-o structura
pipeline
 Pentru a transforma acest convertor intr-o structura
pipeline este necesar sa se introduca cate un registru
pipeline intre primul convertor A/D si convertorul D/A si
intre circuitul de scadere si cel de-al doilea convertor A/D
 Convertorul este descompus in trei sectiuni cvasi-
independente ce pot lucra in paralel dar asupra unor date
diferite, in maniera pipeline
 Convertorul A/D de tip paralel-serie-
paralel

 Maniera de lucru pipeline:

 In prima sectiune se realizeaza conversia A/D a
esantionului k+1
 In a doua sectiune se obtine semnalul diferenta pentru
esantionul k
 In ultima sectiune se realizeaza conversia A/D a semnalui
diferenta a esantionului k-1
 Timpul de conversie va fi dat de valoarea maxima a duratei
celor trei faze la care trebuie adaugat timpul de memorare a
datelor in cele doua registre pipeline
 Convertorul A/D de tip paralel-serie-
paralel

Timpul de conversie in regim pipeline:

TCp  TM 1  TCNA  TCS  TM 2

O varianta imbunatatita se obtine prin eliminarea

circuitului de scadere
In acest caz, semnalul diferenta se poate obtine
prin urmatorul artificiu
Schema bloc a acestui convertor este data in fig.5
 Convertorul A/D de tip paralel-serie-
paralel

V IN _
A
+
Linii de întârziere

Start  V REF
Start V REF Start
V0
CAN CNA CAN
paralel paralel paralel
(4 biţi) (4 biţi) (4 biţi)

 V REF D4  D7 I REF
D0  D3

 Fig.5. Schema bloc a convertorului paralel-serie-paralel fara circuit de scadere

 Convertorul A/D de tip paralel-serie-
paralel

Scaderea semnalului de referinta din semnalul de

intrare se obtine prin urmatorul artificiu:

 Se aplica semnalul de intrare intarziat la un capat al

divizorului de tensiune al convertorului A/D iar la celalat
capat se aplica un curent de referinta
 La intrarea celui de-al doilea convertor A/D se aplica
semnalul de la iesirea convertorului D/A
 Convertorul A/D de tip sigma-delta
 Aceste convertoare se folosesc in:
 Aplicatiile de inalta rezolutie
 De joasa frecventa sau de banda ingusta
 Ele tind sa inlocuiasca convertoarele A/D cu integrare
 Se folosesc mai ales in aplicatiile in care convertoarele sunt
integrate pe acelasi chip cu functiile de procesare digitala a
semnalelor
 Impunerea acestor convertoare in aplicatiile comerciale a
fost determinata de dezvoltarile spectaculoase a tehnologiei
VLSI
 Convertorul A/D de tip sigma-delta
 Convertoarele sigma-delta au inlocuit cerintele ridicate din domeniul
analogic cu cele din domeniul digital
 Se elimina cerinta unei imperecheri riguroase a componentelor si cea a
ajustarii parametrilor cu ajutorul laserului cu:
 Cresterea cerintelor in domeniul filtrarii digitale a semnalelor si
 Cresterea cerintelor legate de cresterea vitezei de lucru datorita
supraesantionarii

 Circuitele de interfata A/D au devenit compatibile cu tehnologia VLSI

digitala
 Se poate integra pe acelasi chip atat partea analogica cat si cea digitala
 Aproape 90% din suprafata chip-ului este ocupata de partea digitala
usurand integrarea monolitica a partii analogice cu cea digitala
 Convertorul A/D de tip sigma-delta

Avantaje:
 Rezolutie ridicata
 Liniaritate ridicata
 Fiabilitate ridicata
 Stabilitate ridicata
 Cost redus
 Reducerea cerintelor pentru filtru anti-aliasing
 Convertorul A/D de tip sigma-delta
 Premisele ce au dus la impunerea acestora:
 Dezvoltarile tehnologiei VLSI
 Progresele procesarii digitale a semnalelor
 Cerintele pentru filtru antialiasing se reduc mult in acest caz.
 In cazul convertoarelor clasice functionand la frecventa Nyquist cerintele pentru filtru
antialiasing erau greu de realizat necesitand un filtru cu un numar mare de poli.
 In cazul convertoarelor sigma-delta lucrand la o frecventa mult mai mare cerintele impuse
filtrului antialiasing se reduc mult putand fi indeplinite cu un filtru cu un singur pol.
 Convertoarele sigma-delta nu necesita un circuit sample and hold
 Rezolutia ridicata se obtine cu un convertor cu rezolutie joasa (adesea de un bit) folosind
avantajele oferite de:
 Rata ridicata a supraesantionarii
 Functia de modificare a spectrului zgomotului (noise shaping) a modulatorului sigma-delta
 Decimarea ce permite reducerea frecventei la iesirea convertorului
 Filtrarea digitala
 Convertorul A/D de tip sigma-delta
Cerintele impuse pentru blocurile convertorului
A/D sigma-delta sunt oarecum opuse celor impuse
convertoarelor A/D clasice
Liniaritatea diferentiala si integrala deosebita a
acestor convertoare se datoreaza liniaritatii ridicate
a convertorului A/D si D/A pe un bit din schema
convertorului sigma-delta
In cazul acesta nu este necesara nici o ajustare a
parametrilor cu ajutorul laserului ca in cazul
convertoarelor clasice
 Convertorul A/D de tip sigma-delta
Conceptele cheie:
 Supraesantionarea
 Modificarea formei spectrului zgomotului (noise shaping),
folosind modulatorul sigma-delta
 Filtrarea digitala
 decimarea