REFLEXE

Definitie
• Sunt actiuni motorii, vasomotorii sau
secretorii produse prin medierea sistemului
nervos, ca raspuns la stimuli din mediul extern
sau intern (actul reflex). Substratul anatomic
este constituit de arcul reflex: receptor->cale
aferenta (centripeta)->centru->cale eferenta
(centrifuga)->efector.
 Clasificare
• Functie de arcul reflex, exista reflexe:
1. Somato-somatice (aferente si eferente
somatice)
2. Somato-viscerale (aferente
somatice,eferente vegetative)
3. Viscero-somatice (aferente
vegetative,eferente somatice)
4. Viscero-viscerale (aferente si eferente
vegetative)
 Clasificare
• Functie de substratul morfo-functional, se disting:
• I) Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde;
abr. ROT
• [Link] osteoperiostale
• III) Reflexe cutanate
• IV) Reflexele articulare
• V) Reflexele de postura
• VI) Reflexul idiomuscular
• VII) Reflexe patologice
 Reflexe osteotendinoase
• Arc reflex: fus neuromuscular, receptori Golgi -> fibre groase
proprioceptive,colaterale > neuroni somatomotori> axoni >sinapsa
neuromusculara > contractie.
• ROT
• [Link]
vIXQ
• Test Reflexes Upper Body
•  https
://[Link]/watch?v=eCrY0-m5TFU
• Lower Extremity Reflexes
• [Link]
nV-s
 Reflexul bicipital (C5-C6)
• se realizează prin percuţia tendonului muşchiului
biceps brahial la nivelul plicii cotului, antebraţul
pacientului fiind uşor flectat pe brat, cu palma în
jos, iar medicul îşi plasează policele sau indexul la
nivelul bicepsului, executând percuţia cu ciocănelul
. În urma percuţiei tendonului apare flexia
antebraţului pe braţ datorită contracţiei bicepsului.
• [Link]
 Reflexul tricipital (C6-C7)
• se realizează prin percuţia tendonului muşchiului
triceps la nivelul olecranului, pacientul având
antebraţul flectat pe braţ în unghi de 90 de grade cu
faţa palmară a mâinii orientată spre trunchi, şi
susţinută de examinator; se percută tendonul
tricepsului imediat deasupra articulaţiei cotului. În
urma percuţiei tendonului apare extensia
antebraţului pe braţ datorită contracţiei tricepsului
brahial.
• [Link]
• [Link]
 Reflexul Deltoid (C5-C6):
• percutia laterala a tendonului deltoidului (pe
fata laterala a bratului) determina abductia
bratului.
• [Link]
m5TFU
 Reflexul pectoral (C8-T1)
• percutia tendonului marelui pectoral
determina abductia si rotatia interna a
bratului.
• https://
[Link]/watch?v=I_Kf1TDQJsE
• [Link]
JsE&list=PLEGlwW0FU3hp12RULqK-W_GVPOu
GLxo1U
 Reflexul rotulian (L2-L4)
• se realizează prin percuţia tendonului rotulian în
porţiunea inferioară, pacientul fiind în decubit dorsal
cu genunchii uşor flectaţi, medicul susţine ambele
membre la nivelul spaţiului popliteu si percută
tendonul rotulei imediat dedesubt sau pacientul este
aşezat cu gambele la marginea patului, în poziţie
şezândă. În urma percuţiei tendonului apare extensia
gambei pe coapsă prin contractia cvadricepsului.
• [Link]
 Reflexul achilian (S1-S2)
• se poate efectua în 2 moduri. Cu pacientul culcat în
decubit, se pune membrul de examinat flectat pe
genunchi rotat exterior, cu piciorul flectat pe gambă
la un unghi de 90%. sau cu pacient aşezat în
genunchi pe un scaun sau pat cu picioarele flectate
la fel. Se percută tendonul lui Achile şi normal se
produce flexia plantară din articulaţia tibio-tarsiană.
• [Link]
• [Link]
 Reflexul medio-plantar (S1-S2):
• aceeasi pozitie si acelasi raspuns ca si la
reflexul anterior, insa percutia se face pe
regiunea mijlocie a plantei
Reflexul Mandibular (maseterin; trigemino-
trigeminal)
• pacientul tine gura usor intredeschisa;
percutia metonului (eventual indirecta, prin
aplicarea prealabila a unui deget la acest nivel)
determina o miscare rapida de ridicare a
mandibulei.
• [Link]
v=6IzwBuDCFmc
 Reflexe osteoperiostale
• Sunt declansate prin stimulare directa a
proprioceptorilor periostali si ososi.
Reflexul stiloradial (C5-C6) sau brahio-radial

• Pacientul în clinostatism se pune mâna pe

abdomen sau se sprijină pe coapse cu faţa
palmară în jos se realizează prin percuţia apofizei
stiloide a radiusului (la 1,5-3 cm. de articulaţia
radio-carpiană), antebraţul pacientului fiind în
uşoară flexie şi pronaţie. se urmăreşte flexia şi
mişcarea de supinaţie a mâinii
• [Link]
v=h81O_kQUjvE
Reflexul cubito-pronator (C7- C8)
• se realizează prin percuţia apofizei stiloide a
ulnei, antebraţul fiind în uşoară flexie şi
pronaţie. În urma percuţiei se obţine pronaţia
antebraţului.
• [Link]
v=jlSRSEt8nK4
 Reflexul Scapular (C7-D1)
• percutia marginii spinale a omoplatului
provoaca contractia pectoralului mare, sub- si
supraspinosului, cu adductia bratului, adesea
insotita de rotatie interna
• https://
[Link]/watch?v=6k3BB1ezgJ8
• [Link]
v=r1CYECgEnRA
 Modificari ale ROT si ale reflexelor
osteoperiostale
• in intensitate: diminuare/abolire/exagerare
• reflexe inversate/contralaterale
• reflexe pendulare
• Clonusul apare paralel cu exgerarea ROT si
consta in aparitia unor zvacniri ritmice in urma
alungirii bruste a cvadricepsului la rotula si a
tricepsului la picior.
 Reflexe cutanate
• Se produc prin stimularea receptorilor din
tegumente si mucoase.
Arc reflex polisinaptic->numar mare de
neuroni intermediari la diverse nivele
encefalice->cai aferente segmentare,fascicule
ascendente,aferente senzitive cerebrale,cai
descendente,neuron motor periferic,cale
eferenta motorie
 Reflexele cutanate abdominale ( semn
Rosenbach)
• ->excitarea tegumentelor abdominale duce la contractia
musculaturii subiacente si la deplasarea ombilicul
• =se realizează prin excitarea tegumentului de la nivel
abdominal, din afară spre înăuntru, superior, mijlociu şi
inferior, subiectul fiind în decubit dorsal, cu membrele
inferioare semiflectate pe abdomen şi musculatura
abdominală relaxată. Se obţine ca răspuns contracţia
musculaturii abdominale corespunzătoare.
• [Link]
• [Link]
 Reflexele cremasteriene (L1 – L2)
• se realizează prin excitarea tegumentelor de la
nivelul feţei supero – interne a coapsei, pacientul
fiind în decubit dorsal, cu membrele inferioare în
uşoară abducţie şi rotaţie externă. Se obţine
ridicarea testiculului de aceeaşi parte, datorită
contracţiei muşchiului cremasterian sau retractia
labiei mari vaginale si usoara contractie a fibrelor
inferioare ale muschilor abdominali.
• [Link]
 Modificarea reflexelor cutanate
• abolire->leziunile arcurilor reflexe segmentare
si leziuni piramidale
• exagerare->nevroze anxioase,intoxicatii cu
stricnina,hipertiroidism
 Reflexul cutanat plantar (L5-S1 – S2)
• se realizează prin excitarea marginii externe a
plantei cu un obiect bont, de la călcâi spre degete
pana la nivelul halucelui,. Se obţine flexia plantară a
degetelor. Patologic se poate obţine semnul
Babinski, reprezentat de extensia halucelui
(degetului mare de la picior) şi deschiderea în
evantai a celorlalte degete. El indică o leziune
piramidală.
• [Link]
• Reflexul anal extern (S1) se realizează prin excitarea cu vată a
tegumentelor perianale. Se obţine contracţia sfincterului anal extern.
• Reflex cornean (trigemino-facial): stimularea marginii laterale a corneei
declanseaza clipitul bilateral (contractia orbicularului ocular) si retractia
capului
-calea aferenta->ramura oftalmica trigemen
-calea eferenta->orbicularul pleoapelor (inervat de nervul facial)
-centru->punte
• [Link]
Reflex Conjunctival (trigemino-facial): stimularea conjunctivei globului
ocular declanseaza clipitul.
Reflex Velopalatin si faringian: atingerea palatului determina o
contractie a muschilor faringieni, insotita uneori de miscari de
deglutitie; se poate declansa reflexul de voma. Aferente: vag
(pneumogastric), eferente: vag, glosofaringian.
Reflex Palmar,fesier,diafragmatic si bulbo-cavernos
 Reflexele articulare
• A) Mayer: apasarea pe prima falanga (flectarea
ei) a degetului IV determina adductia si opozitia
policelui prin contractia muschilor omonimi
• [Link]
v=XEXXkU_6Bdw
B) Leri: flexia energica a mainii pe antebrat
determina flexia antebratului pe brat
-diminuare sau abolire->leziuni segmentare ale
arcului reflex sau leziuni piramidale
 Reflexele de postura
• prin apropierea capetelor de insertie ale unui
muschi, se obtine contractia sa.
Sunt:
A) Locale
B) Generale
 Locale
• 1. al gambierului anterior: flexia dorsala
ferma,pasiva,persistenta,a piciorului, cu eliberare brusca este
urmata in mod normal de revenire imediata. Revenirea
prelungita caracterizeaza sdr. extrapiramidal cu hipertonie
(afectiuni paleostriate)
2. al halucelui: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta a
halucelui cu eliberare brusca este urmata de revenire imediata
dupa eliberare
-parkinsonieni->pozitia se mentine si se observa tendonul
flexorului dorsal propriu al halucelui
3. al semitendinosului: flexia brusca a gambei + revenire rapida
4. al bicepsului: flexia rapida a antebratului + revenire rapida
 Generale
• se remarca in ortostatism, cu ochii inchisi. Se
imprima miscari inainte, inapoi, lateral.
-impingere spre inapoi->contractia trenului
anterior [Link] anterior
-impingere spre inainte->contractia trenului
posterior cu accentuarea tensiunii tonice a
tendonului lui Achile
 Reflexe patologice
• Semnul) Babinski (1850): excitarea fetei externe a
plantei, pana la nivelul halucelui, produce extensia
halucelui si rasfirarea degetelor II-V (semnul
evantaiului) +/- rotirea interna a piciorului cu
contractia tensorului fasciei late
• in mod normal se produce flexia degetelor (reflexul
cutanat plantar).
• indica o leziune piramidala.
[Link]
v=kOq5Np0eZ6A&t=11s
• Reflexul rotulian – pacientul fiind în decubit dorsal cu genunchii uşor flectaţi, medicul
susţine ambele membre la nivelul spaţiului popliteu ţi percută tendonul rotulei imediat
dedesupt.
• Reflexul achilian – se poate efectua în 2 moduri. Cu pacient culcat în decubit, se pune
membrul de examinat flectat pe genunchi rotat exterior, cu piciorul flectat pe gambă la
un unghi de 90%. sau cu pacient aşezat în genunchi pe un scaun sau pat cu picioarele
flectate la fel. Se percută tendonul lui Achile şi normal se produce flexia plantară din
articulaţia tibio-tarsiană.
• Reflexele abdominale – se efectuează cu un beţişor învelit în vată atingând abdomenul
deasupra şi dedesupt de ombilic, simetric, urmărind contracţia musculaturii.
• Reflexul plantar – se trasează cu o cheie o linie curbă pe faţa plantară a piciorului, de la
călcâi spre haluce
• Normal se produce flexia halucelui. In caz de leziuni ale neuronului central, în come
sau după crize comiţiale, apare extensia halucelui şi desfacerea degetelor în evantai,
semn numit Babinski