Capacitatea de a zbura
Este o însuşire care le-a permis insectelor să se
răspândească şi să cucerească noi teritorii.
Metamorfoza
Este una dintre cele mai fascinante caracteristici
ale insectelor. Acestea trec prin mai multe stadii
de viaţă, larvele fiind mult diferite de adulţi, ceea
ce le dă posibilitatea de a exploata alte resurse
de hrană.
Adaptabilitatea
Insectele sunt un grup cu o mare plasticitate, evoluând
rapid si adaptându-se la schimbări, la noi situaţii şi
oportunităţi. Insectele fitofage mănâncă un număr mare
de plante; alte insecte se hrănesc cu animale, vertebrate
sau nevertebrate, moarte sau vii, iar o gramadă de
insecte mănâncă alimente „de-ale noastre“, inclusiv
hrana prelucrată termic (gătita), haine, pene, mumii,
sânge, dopuri de pluta, hârtie, balegar… ce mai,
aproape orice!
ŞCOALA NR.3, HUŞI [Link] IULIANA VALENTINA 2
Insectele nu au schelet, corpul lor
este divizat în trei părţi:
• capul
• toracele
• abdomenul
Au şase picioare, antene, adeseori
aripi.
Ele depun, toate, ouă.
Iată insectele!
FLUTURELE
•Fluturele are corpul bombat sau
alungit si catifelat;
•Se hraneste cu nectar cules din flori
viu colorate;
•Are o gama larga de culori.
cuprins
FLUTURELE
Fluturii sunt de remarcat pentru ciclul lor de
viaţă neobişnuit, cu un stadiu larvar de
omidă, un stadiu inactiv de pupă şi o
metamorfoză spectaculoasă într-o formă
familiară de adult cu aripi colorate.
FLUTURELE
GREIERELE
•Insecta cea mai gala-
gioasa si mai muzicala
•Are 2 perechi de aripi
si 3 perechi de
Picioare.
•Masoara 2,5cm.
cuprins
GREIERELE
Greierele
Ştiaţi că…
• ...greierele reuseste sa cante frecandu-si
aripile una de alta. Cu cat aerul este mai
cald cu atat numarul cri-cri-urilor este mai
mare. Puteti masura temperatura aerului
numarand cate cri-cri-uri auziti in 15
secunde. Adaugati 39 la acest numar si
rezultatul va arata cat de cald este aerul
unei seri de vara, in grade Farenheit.
Lăcusta
LĂCUSTA
Lacusta vânează în timpul nopţii greierii care dorm. Printre lacuste
exista unele specii care se autodevorează. Insensibile la durere, ele
încep prin a-şi mânca picioarele din faţă, apoi partea posterioara a
corpului. Acest lucru nu-l fac din lipsa de hrana. Este una dintre cele
mai lacome insecte, devorând zilnic o cantitate de hrana egala cu
greutatea sa; lăcusta adulta cantareste 2-3 grame, iar lungimea ei nu
depaseste 50 mm.
Fluturele poate avea milioane de culori
Ştiaţi că…
• La o specie americană din familia Cicadelidae,
stadiul larvar poate dura chiar şi 17 ani. în acest
timp larva trăieşte sub pământ şi se hrăneşte cu
seva arborilor extrasă din rădăcini. Stadiul de
insectă înaripată însă, durează doar câteva
săptămâni.
Pentru a se proteja, unii fluturi au invatat sa
zboare ca alte insecte pe care inamicii lor nu le
mananca in mod normal. Unele specii de
fluturi nu traiesc decat cateva zile.
MUSCA
MUSCA
Musca trăieşte oriunde trăieşte omul, acolo unde există hrană şi deşeuri.
Binecunoscuta muscă domestică însoţeşte omul din vremuri imemoriale. Şi
tot de atunci este periculoasă, din cauză că poate transmite boli, de cele mai
multe ori de natura digestivă. La o primă vedere se poate spune că o muscă
nu este deloc folositoare, însa există şi argumente în favoarea acestei insecte.
Fără ea, cadavrele animalelor nu ar mai fi consumate.
Musca țețe dă somn.
CĂLUGĂRIŢA
Atât adulţii, cât şi larvele, sunt prădători
specializaţi, consumând doar anumite specii de
insecte. Calugariţei îi este caracteristic
canibalismul (în majoritatea cazurilor, dupa
fecundare, femela devorează masculul). Media de
viaţă a unei calugărite este de 2 ani, în
captivitate. Cele din libertate de obicei mor iarna.
BUBURUZA
•Insecta mica,ovala,cu
doua antene si sase
picioare;
•Traieste in livezi,
campuri si gradini!
•Are un colorit deosebit.
cuprins
BUBURUZA
BUBURUZA
Deşi, în general, buburuzele sunt cunoscute ca fiind roşii cu puncte
negre, cele aproximativ 5000 de specii se diferenţiază printr-o varietate de
combinaţii de culori. Unele sunt portocalii sau galbene cu puncte negre.
Altele sunt negre cu puncte roşii. Există şi buburuze fără puncte, iar unele
au dungi sau pătrăţele cum sunt cele de pe tabla de şah. Ciclul de viaţă al
multor specii nu durează mai mult de un an. Iarna, exemplarele adulte
hibernează în locuri uscate, ferite.
• Este cea mai bună prietenă a
Buburuza grădinarului.
• Ea apără plantele din grădină
mâncând nenumărate omizi şi
viermi.
• Adultul si larva se hranesc cu
paduchi de plante.O buburuza
consuma zilnic 250-300 paduchi de
plante.
• Daca este atacata buburuza se apara
printr-o "sangerare reflexa", aceasta
elimina "sange" la nivelul
articulatiilor segmentelor
picioarelor,acesta avand un miros
urat ce tine furnicile si pasarile la
distanta.
Ca să se apere de duşmani, gărgăriţa
elimină din picioare o substanţă
uleioasă urât mirositoare care ţine
prădătorii departe. De asemenea,
această insectă se preface că e
moartă pentru a nu fi mâncată de
păsări.
ALBINA
ALBINA
•Sunt sociabile
si traiesc in
comunitati mari.
•Au un rol foarte
important in viata
plantelor favorizand
polenizarea.
• Produc miere.
cuprins
ALBINA
Se pot întâlni pe toate continentele, cu
excepţia Antarcticii; numărul speciilor
cunoscute este de aproximativ 20.000, dar,
probabil, foarte multe aşteaptă încă să fie
descoperite.
VIESPELE
Ouăle sunt depuse primăvara de o matcă ce trăieşte
un an, larvele fiind hrănite cu insecte fărămiţate de
viespile adulte. Ele se hrănesc cu nectar, polen,
sucuri de plante, insecte şi larvele acestora. Spre
deosebire de albină, acul cu venin al viespilor nu
rămâne în ţesutul unde a fost injectat veninul.
Albina de miere
• - Acolo unde sunt flori sunt intotdeauna si albinele de miere, fapt
ce le face cunoscute in toata tara.
- Acul albinelor de miere produce un venin ceea ce inseamna ca
daca te inteapa loc se umfla, ustura si provoaca mancarimi.
- Dupa ce inteapa albina lasa acul, iar acesta pompeaza in
continuare venin in corpul victimei chiar daca albina a plecat.
- Celulele facute de albina de miere are un spatiu de stocare
maxim printr-un efort minim.
- Dupa ce inteapa si lasa acul albina moare.
- Mici carlige asigura fixarea acului in piele.
- Albina isi aduna polenul de pe corp in niste saci situati pe
picioare.
- Glandele albinelor de miere secreta ciara cu care aceasta
construieste celulele fagurelui.
-Albinele pot fi folosite pentru a detecta minele terestre.
- Albinele nu vad culoarea rosie dar in schimb ele vad razele
ultraviolete care sunt invizibile pentru noi.
-Se estimeaza ca intr-un an o colonie de albine poate produce intre
180 si 225 kg de miere.
Viespea
comuna
• Stiati ca:
- Unele viespi mai sunt denumite si "viespi-cuc"
deoarece isi lasa ouale in alt cuib.
- Viespea comuna se deferentiaza de celelalte datorita
desenului asemanator unei ancore de pe spate.
- Intr-un cuib pot trai si 20000 de exemplare.
- Viespile nu roiesc, matca inca nefecundata pleaca sa
se imperecheze si pentru a dormi somnul de iarna, iar
primavara formeaza o noua colonie.
- Matca=albină femelă mai mare decât albinele
lucrătoare, care depune ouă; regină, mamă foloseste
mandibula pentru a smulge din copaci si garduri aschii
Insectele beţişor
• - Este una din Insectele maestre in camuflaj.
- Corpul lor seamana cu o crenguta sau cu o frunza, doar ca
putin mai diferit decat ramificatiile sau frunzele plantei pe care o
consuma.
- Unele specii de insecte betisor scapa foarte repede de
atacatori scuipandu-le in fata ultima cina.
- Anumite specii de insecte betisor nu au masculi in libertate,
acestia fiind tinuti si crescuti in laboratoare si conform
statisticilor unui mascul ii revin circa 4 000 de femele.
- Daca isi rupe un picior ii creste altul la loc.
- Daca acesta naparleste des isi pierde aceasta capacitate.
- Cea mai mare insecta din lume din aceasta specie are 33cm.
.- In pozitia de atac insecta betisor uriasa isi recurbeaza capatul
abdomenului, imitand acul veninos al scorpionului.
PURICELE
Puricele este o insecta cu o speranţă de viaţă de la 6
la 12 luni. In această perioadă, o pereche de purici
poate produce milioane de pui. Puricii au
supravieţuit milioane de ani în medii dintre cele mai
diferite. Unele specii pot efectua salturi cu o
amplitudine de la 38 la 96 cm.
FURNICA
•Este o insecta mica si foarte
harnica.
•Nu are schelet si nici sange.
•Traiesc in colonii deosebit de
bine organizate.
cuprins
FURNICA
FURNICA
Furnica este o insecta mică. Ea trăieşte pe
Pamant de peste 100 de milioane de ani şi este
specia care a reusit să se adapteze cel mai bine
la mediul schimbator. Locuiesc în muşuroaie
Furnica
Furnicile nu dorm niciodată, aşa cum dormim noi, oamenii.
Ele au o perioada de odihna, un fel de hibernare temporara, in
timpul căreia isi scad temperatura corpului si isi reduc rata
metabolismului pentru a reduce consumul de energie. Aceasta
perioada de hibernare temporara poate fi extinsa pe perioade
mult mai mari, cum ar fi de exemplu, in timpul iernii sau pe
perioade de seceta.
S-a mai observat ca in zorii zilei, furnicile se întind asemenea
oamenilor, pentru a se dezmorţi.
Se crede ca doar vieţuitoarele cu o intensa activitate nervoasa
au nevoie sa doarmă, furnicile nefiind in aceasta categorie. Pe
pamant sunt mai mult de 4 milioane de milioane de furnici. O
colonie de furnici include mai mult de 20 de milioane de
furnici. Furnicile simt mirosul prin antenele lor.
Ştiaţi că…
• Furnica poate sa impinga o greutate de
30 de ori mai mare decat a ei si sa ridice
o greutate mai mare de 50 de ori decat
propria greutate.
Furnicile traiesc in colonii, conduse de
regina.
Regina traieste in jur de 10 - 20 ani iar
furnicile muncitoare in jur de 1 - 5 ani.
Majoritatea speciilor de furnici sunt
feroce, duc razboaie, unele luand chiar
prizonieri, furnici din specii mai mici,
pe care le pun la munca in coloniile lor.
Unele specii invadeaza cuiburile
speciilor mai mici si le fura ouale. Dupa
ce furnicile astfel capturate ies din oua,
ele sunt puse la munca in cadrul
coloniei.
• Dintre toate vietuitoarele furnica are
poate cel mai mare creier in proportie
cu corpul sau.
O colonie este condusă de o singură furnică numită
regină, sarcina acesteia fiind de a face ouă. Astfel ea
este aparată de toate celelalte femele. Hrana este
adusă de celelalte furnici şi este împărţită cu ceilalţi
membri ai coloniei.
Ouăle depuse de regină, sunt şterse în fiecare zi de
furnicile muncitoare pentru a nu se depune pământul
pe ele, pentru ca mai apoi să se transforme în larve,
din care vor iesi viitoarele furnici. O colonie de furnici
trăieste atât cât trăieşte regina furnică. Atunci când
regina moare, ceilalti membri ai coloniei se despart,
asteptând să moară.
Unele specii de furnici muşcă.
• Muşcătura poate fi
dureroasă şi uneori
chiar periculoasă.
TANTARUL
cuprins
TANTAR
ŢÂNŢARUL
În timp ce masculii se mulţumesc să se hranească
cu nectar de plante şi apa si sa trândăvească,
femelele au nevoie de sânge pentru a-şi procura
proteinele indispensabile maturizării aparatului
reproductiv şi producerii de ouă.
LIBELULA
LIBELULA
Aceste insecte sunt prădători, consumând alte
insecte precum ţânţari, muşte, albine, furnici şi
fluturi. De obicei, sunt găsite în preajma surselor de
apă, lacuri, bălţi şi mlaştini, pentru ca larvele,
cunoscute sub numele de nimfe sunt acvatice.
• Stiati ca:
- Ochiul libelulei este format din mai mult de 30 mii
ochi simpli.
- In Orient aceste libelule si larvele lor sunt consumate
de oameni.
- Spre deosebire de alte insecte libelula imperiala bate
pe rand din aripile anterioare si posterioare si nu
impreuna, iar acest lucru ii permite sa zboare mult mai
repede.
- Libelulele mari chiar si atunci cand nu zboara tin
aripide desfacute.
Cărăbuşul
CARABUSUL
• Carabusul este o insecta raspandita in toata
Europa, la noi populand regiunile cu terenuri
nisipoase.
Carabusii pradatori se recunosc usor dupa
corpul lor zvelt, coloratura neagra cu luciu
metalic; exemplarele tinere sunt de un maroniu
inchis.
• Picioarele sunt subtiri si lungi, bune de alergat
pe sol si pe trunchiurile de copac, fiindca aripile
lor zburatoare nu sunt foarte dezvoltate.
Lungimea corpului variaza intre 19-26 mm.
Ziua, stau ascunsi peste tot unde e racoare,
soarele putandu-le supraridica temperatura
corpului, ceea ce ar duce la uscarea lor. Ziua
dorm, noaptea la treaba.
PAIANJENUL
•Are opt ochi.
•Construieste o panza mai
rezistenta si mai subtire
decat firul de matase naturala
in care isi prinde prada!
cuprins
LICURICIUL
• Licuriciul este o insectă nu foarte răspândită,
însă extrem de interesantă datorită luminii pe
care o produce. Cel mai mare număr de licurici
se găseşte în sudul Angliei, Scoţia, Nouă
Zeelandă, Tasmania şi Australia.
În cele mai multe cazuri, aceste insecte trăiesc în
zone cu iarbă scurtă, în garduri vii, peşteri, locuri
cu umiditate ridicată, trunchiuri de copaci
putrezite, etc.
• In lume sunt numeroase specii de licurici, însă
In lume sunt numeroase specii de licurici, însă majoritatea sunt asemănători cărăbuşului. Dupa 2-3
majoritatea sunt asemănători cărăbuşului. După săptămâni din oul de licurici, iese o larva ce va trăi
2-3 saptamani din oul de licurici, iese o larvă ce aproximativ 2 ani de zile.
va trăi aproximativ 2 ani de zile.
După această lungă perioadă, larva intră în cucon
După această lungă perioadă, larva întră în unde stă cam 12-14 zile, pentru ca mai apoi să devină
cucon unde stă cam 12-14 zile, pentru că mai un licurici adult. Licuricii au organele în abdomen,
apoi să devină un licurici adult. Licuricii au iar acestea conţin substanţe care produc lumină.
organele în abdomen, iar acestea conţin Această lumină este produsă de larve şi de femele .
substanţe care produc lumina. Această lumină
este produsă de larve si de femele . Infăţişarea licuriciul diferă în funcţie de etapă a vietii
Infăţişarea licuriciul diferă în funcţie de etapă a şi de sex. Ca larvă are o culoare maronie cu puncte
vieţii şi de sex. Ca larvă are o culoare maronie cu laterale galben-rozalii, ca mascul are o nuanţă
puncte laterale galben-rozalii, ca mascul are o maronie şi pe alocuri piele rozalie, iar ca mascul are
nuanţă maronie şi pe alocuri piele rozalie, iar ca culoarea neagră şi apărătoarea de la cap
mascul are culoarea neagră şi apărătoarea de la transparentă. Licuricii nu depăşesc lungimea de 15
cap transparentă. Licuricii nu depăşesc lungimea mm.
de 15 mm.
ŞCOALA NR.3, HUŞI [Link] IULIANA VALENTINA 48
Pentru o viaţă sănătoasă, consumaţi viermi şi insecte.
Nu este o glumă dezgustătoare, ci sfatul dat de
nutriţioniştii din Costa Rica.
• Specialiştii susţin că aceste vietăţi conţin suficiente proteine,
pentru o dietă echilibrată.
Mulţi consideră insectele prăjite şi sărate o gustare ciudată, ba
chiar dezgustătoare. Ei sunt contrazişi de nutriţioniştii din Costa
Rica. Ei spun că, pe lângă faptul că sunt delicioşi, viermii,
lăcustele şi gândacii reprezintă o sursă de hrană ieftină şi
îmbelşugată.
În Costa Rica se desfăşoară Săptămâna Degustărilor. Cu
această ocazie, tinerii biologi şi specialişti încearcă să atragă
un număr cât mai mare de adepţi ai unei diete netradiţionale,
dar benefică pentru sănătate. În lume există peste 1.000 de
specii de insecte, care, pregătite cu un strop de imaginaţie, pot
deveni adevărate delicatese.
În multe culturi, în special din Africa, America de Sud şi Asia,
insectele sunt o importantă sursă de proteine.
Viaţa într-un balon
– cum respiră
insectele sub apă
• Sute de specii de insecte îşi petrec mai mult timp sub apă decât la suprafaţă, deoarce acest
mediu fertil reprezintă o sursa inepuizabilă de hrană. Cercetătorii s-au întrebat cum reuşesc
acestea să îşi petrecă o perioadă îndelungată sub apă, iar în urma unor observaţii detaliate
au reuşit să descifreze misterul.
• Datorită carcasei rezistente la apă, în momentul în care insecta se scufundă, reuşeşte să
prindă un strat foarte subtire de aer, care se depozitează sub forma unei bule la suprafaţa
corpului. Aceste balonaşe nu numai că înmagazinează o rezervă finită de oxigen, dar
permite insectelor să-l absorbă î continuare din apă, prin urmare acestea au mai mult timp
pentru procurarea hranei.
• “Unele insecte s-au adaptat la viaţa sub apă utilizand acest balonaş cu funcţia unui plămân
extern.”, declară John Bush, profesor de matematici aplicate şi coautor al studiului.
Mulţumită acestor bule de aer, insectele pot sta în apă pentru un timp îndelungat şi se pot
scufunda până la 30 de metri adâncime, dacă acolo vor găsi hrană. Unele specii, cum ar fi
Neoplea striola, nativa din zona New England, Statele Unite ale Americii, hibernează sub apă
pe tot parcursul iernii.
ŞCOALA NR.3, HUŞI [Link] IULIANA VALENTINA 50
IMPORTANTA
INSECTELOR :
Contribuie la circuitul materiei in natura
Polenizarea plantelor
Sursa de materie prima pentru obtinerea
unor medicamente
Industriala( ex. fluturele de matase)
Alimentara ( albinele )
Importanta negativa, prin raspandirea unor
boli, la plante,animale si om.
GHICITORI
Din flori,plicuri de albina
dulceata
Strange de cu
Dimineata! buburuza
furnica
Printre petale de floare,
Zboara aripi galbioare!
fluturele
Mica,dar voinica, tantarul
In spate ridica
Sacul cu povara,
Sa-l duca la moara! furnica
TEST DE EVALUARE
CERINTE
1. Numeste insecta care canta!
[Link] insecta care face miere!
[Link] insecta cea mai harnica!