REFERAT REALIZAT DE:NISTOR CATALIN-DUMITREL

 Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru

mișcările pământului, ce constau în vibrații generate în
zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin
roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor
tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
 Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări
ale plăcilor tectonice care provoacă daune
majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec
neobservate și mișcări non-seismice pentru cele provocate
de om.
 Zona seismica circumpacifica este cea mai extinsa,
afectand tarmul vestic al Americii, arcurile Alaska-
Kurile-Arhipelagul Japonez-Insulele Mariane-Tonga si
Ryukyu-Filipine-Noua Guinee-Insulele Solomon-Noile
Hebride etc.
 Focarele cutremurelor de pamant din aceasta zona
sunt situate intre 20 si 700 km adancime, fiind plasate
in lungul planurilor Benioff de subductie a placilor
litosferice oceanice, cu lungimi de peste 1000
[Link] de pamant din aceasta zona au
intensitati cuprinse intre 7 si 9 grade
 Zona seismica din lungul muntilor tineri are o larga
extensiune, fiind legata de segmentele montane de
mare mobilitate, unde sunt localizate sisteme de falii
longitudinale si transversale, care deniveleaza
fundamentul cristalin al oceanelor.
 Cutremurele legate de vulcanism se manifesta in cele
mai multe cazuri in fazele de preeruptie si eruptie a
vulcanilor, ca urmare a tensiunilor create de gazele din
cupola subvulcanica, gaze care tind sa iasa la suprafata.
 Cutremurele legate de prabusire ( in pesteri sau
versanti ) sunt cele mai putine si cu efectele cele mai
[Link] seisme superficiale si au caracter strict
local.
 Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se
manifestă puternic și frecvent:
 centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din
cutremurele puternice globale și 90% din toată energia seismică
anuală
 brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde și munții Carpați
cu zona seismogenă Vrancea
 Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a
Oceanului Pacific, Riftul Est-African ș.a. au o activitate seismică
mai redusă.
 Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai
puternice cutremure din România își au focarul în munții
Vrancei, fiind produse de mișcări ale scoarței terestre.
 Există și zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone,
numite aseismice sunt următoarele: scutul baltic, canadian,
brazilian, african, australian, platforma rusă, Groenlandaș.a..
 O prima caracteristica a cutremurelor ar fi undele
seimice:
 Undele de volum P (unde primare sau unde de
compresiune) sunt cele mai rapide unde seismice,
ele ajung primele (prima vibratie simtita in timpul
seismelor). Undele P se pot propaga prin roci si
lichide. Ele comprima si intind in mod succes
materialul strabatut pe directia lor de propagare
(intr-un mod similar celui in care sunetul se
propaga prin aer).
 Undele de volum S (unde secundare sau de
forfecare) sunt mai lente ca undele P si sunt al doilea
tip de unda/vibratie resimtita in timpul seismului. Ele
vibreaza pamanatul in sus si in jos si in stanga si in
dreapta fata de directia de propagare. Undele S se
pot propaga doar prin mediu solid (tip roca), nu si prin
mediu lichid. Aceasta caracteristica a undelor S i-a
condus pe seismologi la concluzia ca in jurul centrului
pamantului este un material de tip lichid
o Undele de suprafață sunt de două tipuri: Love și Rayleigh. Ele au
un conținut de frecvențe mai joase decât undele de volum și sunt
considerate principalul răspunzator pentru avariile provocate de
seisme.

o Undele Love (denumite astfel dupa matematicianul englez A.E.H.

Love, care a creat modelul lor matematic in 1911). Ele sunt cele mai
rapide unde de suprafata si mica pamantul stanga-dreapta fata de
directia de propagare, producand doar o miscare orizontala
 Undele Rayleigh (denumite astfel dupa englezul John William Strutt,
Lord Rayleigh, care a intuit matematic existenta acetui tip de unde in
1885) sunt unde care misca pamantul si in sus si in jos si inainte si
inapoi in sensul de propagare, asemanator miscarii valurilor. Ele sunt
resimtite puternic in timpul seismului.
• Majoritatea cutremurelor se datorează mişcărilor plăcilor
tectonice şi se produc îndeosebi la limitele de separaţie
dintre ele (margini de plăci). În funcţie de direcţia de
deplasare şi densitatea plăcilor tectonice, marginile dintre ele
pot avea caracteristici foarte diferite, putând fi:margini
divergente - întâlnite la interacţia dintre două plăci ce se
depărtează una de cealaltă;
 margini convergente - întâlnite acolo unde două plăci intră în
coliziune;
 margini transformate - întâlnite în zonele în care plăcile
alunecă una pe lângă cealaltă (zone de subducţie);
 zone de tranziţie - regiuni de interacţie între plăci, pentru care
nu se poate defini clar tipul de mișcare a plăcilor ce le separă și
nici nu se poate delimita clar suprafaţa pe care se întinde
• Cele trei tipuri principale de mișcări ale plăcilor ce caracterizează
marginile de plăci sunt: de depărtare, de coliziune și de alunecare.
Efectele mişcărilor plăcilor sunt impresionante atunci când au loc de-
a lungul câtorva milioane de ani. Mișcările duc la formarea lanţurilor
muntoase (precum Munţii Himalaya), a foselor oceanice (precum
Groapa Marianelor), a rifturilor şi dorsalelor medii-oceanice și la
deplasarea continentelor.
 Faliile pot fi considerate subcomponente ale marginilor plăcilor
tectonice, dar și rezultat al răspunsului rocilor din crustă la
stresul din interiorul Pământului. Ele reprezintă fracturi pe un
anumit plan, care separă două blocuri ce se pot deplasa unul
față de celălalt. În momentul mișcării bruște a celor două blocuri se
produc cutremure. Un cutremur produs pe o falie poate
semnifica mișcarea sau extinderea acesteia.
 ALUNECARE DE TEREN
 Reprezintă un proces de deplasare a rocilor sau depozitelor de
pe versanți, cât și forma de relief rezultată. Mișcarea seismică
poate declanșa alunecările de teren prin destabilizarea
substratului versanților
 LICHEFIERE
 Reprezintă un fenomen prin care un anumit tip de sol saturat
sau parțial saturat cu apă își pierde, datorită vibrațiilor induse
de cutremur, proprietatea de solid și începe să „curgă“ ca un
lichid. De obicei solul nisipos sau loessoid este cel mai
vulnerabil la lichefiere. Fenomenul se produce la accelerații ale
solului mai mari de 1 m/s2.
 Alunecare de teren provocată de cutremurul Kumamoto
(Japonia, 2016) și elemente caracteristice (sursa:
[Link])
 Ilustrație grafică a fenomenului de lichefiere
 Prăbușirea unor meteoriți în oceane.
 Seisme sau alunecări submarine.
 Dislocări abrupte de roci (de exemplu alunecarea bruscă în
trecutul geologic a unei părți a insulei Réunion în ocean).
 Dislocări bruște de ghețari în oceane.
 Cutremure în mijlocul oceanelor sau a mărilor.
 Regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, trebuie să le realizăm
înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut.
 Pentru protecţie înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a
locuinţei şi în afara acesteia.
 Măsurile de protecţie a locuinţei:
 recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja: grindă, tocul uşii, birou sau masă rezistentă
etc.;
 identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;
 asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu: protecţia şi evitarea distrugerilor
la instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;
 cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;
 asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se consultă specialişti în domeniu;
 asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei
rezerve de alimente, a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor
familial;
 asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistor şi bateriile necesare.
 Măsuri de protecţie în afara locuinţei:
 cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediile
inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi
alte adrese utile;
 cunoaşterea bună a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală,
cumpărături, având în vedere pericolele care pot apărea: spargeri de geamuri,
căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.
 Măsurile ce trebuie luate în timpul producerii unui cutremur puternic,
sunt următoarele:
 păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membrii ai
familiei: copii, bătrâni, femei;
 prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza
puternică a mişcării seismice în holuri, scări etc. Nu se foloseşte în nici un
caz ascensorul;
 dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre,
care se pot sparge, să se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un
perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă sau
bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi,
obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentele etc.;
 dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de
tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri care de obicei se pot prăbuşi pe stradă;
 dacă suntem la şcoală (serviciu), nu fugim la uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări,
nu se utilizează liftul, nu alergaţi pe stradă. Deplasarea se face cu calm spre un loc deschis şi
sigur;
 dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de
repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat;
 dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se
evită clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi ne
ferim de firele de curent electric căzute;
 dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stăm pe locul nostru până se
termina mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este
indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele. În metrou păstraţi-vă calmul şi
ascultaţi recomandările personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, nu
părăsiţi vagoanele;
 dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, stadion, sală
de şedinţă etc.) nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât
cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de rând.
 După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:
 nu plecaţi imediat din locuinţă. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi
persoanele speriate şi copii;
 ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute,
să se degajeze.