Liceul Tehnologic "GEORGE BIBESCU"CRAIOVA
PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE DERTIFICARE A CALIFICARII
PROFESIONALE DE NIVEL 3
CALIFICAREA TEHNICIAN MECATRONIST
Profesor indrumator:
Saliu Viorel
CRAIOVA 2014
Absolvent:
Vlad Claudiu Dorel
TEMA PROIECTULUI:
PROGRAMAREA AUTOMATELOR
PROGRAMABILE
CUPRINS
CAP1. Automate [Link] si
caracteristici
CAP2. Comparatia automat programabil-alte
sisteme de
conducere
CAP.3 PRINCIPII DE REALIZARE A PROGRAMELOR
DE CONDUCERE A PROCESELOR CU AUTOMATE
PROGRAMABILE
CAP1. Automate
[Link] si
caracteristici
Prelucrarea informatiilor intr-un sistem cu relee sau
tranzistoare este determinata de conexiunile existente intre
elementele ce prelucreaza [Link] aplicatie cere ca
proiectantul sa selecteze o combinatie unica de elemente de
prelucrare a semnalelor, relee sau circuite tranzistorizate (de
exemplu ciruite numerice integrate) si sa le conecteze intrun
mod particular, pentru a se obtine functia [Link] consecinta,
exista putine asemanari intre diferite aplicatii, ceea ce conduce
la cresterea costului [Link] ulterioare realizarii
sistemului nu se pot face in scurt timp si la cost redus.
Clasificarea automatelor
programabile
[1].Dupa primul criteriu, automatele programabile se pot clasifica in
doua categorii:
A) AP la nivel de instructiune;
B) AP algoritmice.
In functie de dimensiunea unitatilor aritmetico-logice
[Link] cu prelucrare de bit sau scalare, pentru care magistrala de date are capacitatea de un bit, iar
prelucrarile( in principal logice) se efectueaza asupra unor operanti binari de un bit.
[Link] cu prelucrare de cuvant sau vectoriale,care extind gama de prelucrari la calcule
aritmetice asupra unor operanzi de 8,16 sau 32 de biti.
[Link] mixte(sau biprocesor), care contin doua unitati aritmetico-logice ce pot lucra
respectiv asupra unor operanzi de 1 bit sau asupra unor operanzi de 8,16 sau 32 de biti.
Al doilea criteriu:
In functie de nivelurile de programare,se pot distinge
doua tipuri de automate programabile algoritmice:
cu un singur nivel de programare,
cu doua niveluri de programare.
Referitor la suportul fizic de implementare a
secventiatorului cat si a unitatii aritmetico-logice,se pot
distinge [1]:
AP cu microprocesor,
AP crealizate cu componente discrete.
CAP2. Comparatia automat programabilalte sisteme de conducere
Automatul programabil a fost initial conceput de un grup de
ingineri de la General Motors in 1968, pentru care automatul
programabil trebuia sa fie:
usor de programat si reprogramat, de preferat in proces, pentru a
modifica secventa sa de operatii;
usor de intretinut si reparat, de preferat utilizand module <<plugin>> ;
mai fiabil in mediul industrial;mai mic decat echipamentul cu relee;
competitiv ca si cost, in raport cu logica cablata sau logica cu relee
ce se utiliza atunci.
.Limitele automatelor programabile disponibile se extind de la unitati mici, incorporand 20 de I/E
digitale si 500 de cuvinte instructiune, pana la sisteme modulare, cu module functionale ce se
pot adauga, de exemplu pentru:
intrari/iesiri analogice;
control PID;
controlul pozitiei unui numar de axe;
comunicatii;
display grafic;
I/E aditionale;
memorie aditionala etc.
Abordarea modulara permite extinderea sau actualizarea ( "upgrade") sistemului de control cu
costuri si perturbatii minime.
Automatele programabile se dezvolta defapt in acelasi pas cu microcalculatoarele, cu o atentie
particulara asupra automatelor programabile mici, controlului numeric/de pozitionare si retelelor
de comunicatii
Terminologie
Exista cativa termeni diferiti utilizati pentru a descrie
automatele programabile, in literatura de specialitate
de limba engleza:
PC-"programablle controller"=controler programabil
(origine: Marea Britanie);
PLC-"programablle logic controller"=controler logic
programabil (origine: americana);
PBS-"programablle binary system"=sistem binar
programabil (origine: suedeza).
Automate programabile cu
procesare de bit
"Automatele programabile cu procesare de bit
indeplinesc sarcini de conducere proprii echipamentelor
de comanda discreta a proceselor industriale si au o
functionare binara, permitand detectarea schimbarilor
de stare a unor semnale furnizate de elemente de tip:
butoane cu mentinere,cu revenire, comutatoare
basculante, limitatoare de cursa, detectoare diferite si
prelucreaza -in principal logic informatiile furnizate de
aceste elemente in vederea emisiei de semnale de
iesire ce comanda elemente de tip: comutatoare, relee,
electroventile, ambreiaje, elemente de semnalizare etc"
(definitie data de [Link] in [1]).
CAP.3 PRINCIPII DE REALIZARE A PROGRAMELOR DE
CONDUCERE A PROCESELOR CU AUTOMATE PROGRAMABILE
In acest capitol sunt prezentate principalele metode
sau principii de realizare a programelor de conducere a
proceselor utilizand automate programabile.
Termenii echivalenti (metodelor enumerate mai sus)
in limba engleza, intalniti in literatura de specialitate
sunt;
"flow chart" pentru diagrama de stari;
"function chart" pentru diagrama Grafcet;
"ladder diagram"
Apoi alocandu-se variabile de intrare, de iesire, de memorie, de numarare, de
contorizare etc. corespunzator semnalelor procesului, se poate trece la realizarea
programului de [Link] poate cuprinde cateva sectiuni:
a) aspecte (caracteristici ) de operare;
b) secventele (starile) de operare ale procesului;
c) semnalele de iesire;
d) iesiri indicatoare de stari.
Implementarea unei stari implica scrierea unui set de instructiuni ce realizeaza:
b1) apelarea din memorie a variabilei ce corespunde starii;
b2) stergerea conditionata (aducerea in 0 logic) a tuturor variabilelor de memorie
asociate starilor ce preced starea respectiva;
b3) stergerea conditionata ( aducerea in 0 logic a tuturor variabilelor de iesire generate
in starile precedente;
b4) generarea (activarea) variabilei (variabilelor) de iesir asociate starii respective.
Pentru a se arata legatura dintre un circuit fizic si o reprezentare ladder, se prezinta circuitul electric al unui motor:
Motorul este conectat la o sursa de putere prin
intermediul a trei comutatoare in serie si un comutator
de suprasarcina (11-14).Motorul porneste cand toate
comutatoarele sunt inchise.