CUPRINS

1. Conceptul de inflatie 2. Forme al inflatiei 3. Cauze ale inflatie 4. Consecinte ale inflatiei 5. Previziuni

I. Conceptul de inflatie
Inflatia - unul din cele mai complexe si controversate fenomene ale economiilor contemporane a fost considerata in dependenta de nivelul si tendintele sale de-a lungul timpului, fie ca principal pericol in calea cresterii economice durabile si a stabilitatii macroeconomice, fie ca un posibil stimulent al acestora. Fiind inainte de toate un fenomen monetar, caracterizarea inflatiei trebuie sa se faca in legatura cu formele istorice pe care le-a cunoscut banii. Initial, inflatia s-a manifestat sub forma devalorizarii (falsificarii) banilor metale pretioase. In aceste conditii avea loc separarea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare) de continutul lor real (mai mic, diminuat prin falsificari repetate si pe cai diverse). A doua forma istorica de inflatie consta in inflatia banilor de hartie convertibili in aur. Atat timp cat banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor, precum si marimea acestora aur cu valoarea deplina. Daca banii de hartie intreceau insa propria lor masura, respectiv cantitatea de bani aflata in circulatie o depasea sensibil pe cea care rezulta din raportul dintre masa aurului monetar si etalonul aur, atunci surplusul de bani de hartie antrena cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie.

Inflatia se manifesta ca o crestere generala si durabila a majoritatii preturilor. Cresterea este insa diferentiata pe categorii de bunuri economice, ca si pe servicii ale factorilor de productie, pe variate piete teritoriale. Inflatia modifica deci corelatiile dintre preturile bunurilor si resurselor. Aparuta la punctele de interferenta dintre fluxurile reale si cele monetare, inflatia apare ca o disfunctie acceptata de agentii economici, ca un rau necesar al cresterii economice. In genere, se cauta sa se asigure un anumit surplus de oferta de bunuri fata de cererea solvabila a populatiei. In plus, multi specialisti considera inflatia moderna si controlata de organismele specializate drept raul cel mic fata de somajul cronic de masa raul ce mare ca si fata de recesiunea economica.

II. Forme ale inflatiei

Formele sub care poate fi analizata inflatia pot fi structurata pe doua categorii : A. Dupa ordinul de marime, se pot deosebi urmatoarele forme de inflatie: 1. Inflatie taratoare (moderata, linistita) caracterizata prin cresterea generala a preturilor din costul de referinta cu 2-3% anual. Ea este un fenomen fiziologic, de regula, reflexul politicilor de stabilizare. Ca regula generala, productivitatea factorului munca creste mai intens ca salariile, iar PNB (PIB) real cunoaste evolutii ascendente pe fondul unor anticipari positive din partea agentilor economici. 2. Inflatie deschisa relevata prin cresterea anuala a preturilor mai mica de 10%, dar superioara celei de 3%. Evolutia economiei devine preocupata pentru toate categoriile de agenti economici. In tarile dezvoltate, ea de manifesta doar episodic, fiind insa un criteriu de performanta pentru tarile slab dezvoltate si in tranzitie de la sistemul de comanda la cel putin concurential. Cand prezenta sa se constata in economie, sunt pregatite pentru a fi puse in aplicare masuri si programe antiinflationiste pentru a proteja populatia de unele efecte negative, desi ele nu sunt relevante sau larg preocupate.

3. Inflatie galopanta sau inflatia cu doua cifre cea care conduce la dublarea preturilor in decurs de un an, expresie si sursa a unor ample dezechilibre in economie. Prezenta unei atare inflatii impune indexarea contractelor cu indicele preturilor sau printr-o valuta considerate relative stabile; moneda nationala cunoaste o pierdere rapida a valorii economice (puterii de cumparare), rata dobanzii creste rapid, viteza de rotatie a banilor se accelereaza, posesorii acestora ajung sa pastreze asupra lor doar cantitatea de moneda strict necesara tranzactiilor cotidiene. 4. Hiperinflatie caracterizata prin cresteri ametitoare ale preturilor; cererea de moneda nationala scade considerabil, o parte importanta din tranzactii efectuandu-se sub forma de troc modern (barter) sau in moneda alternative; preturile relative devin deosebit de instabile, iar salariul real al unei persoane se reduce lunar cu circa 30%; este produsul unor schimbari radicale in viata economica si politica a tarilor in cauza. B. Dupa cauzele care o produc, inflatia poate fi: 1. Inflatia prin cerere In abordarea monetarista, inflatia prin cerere are o serie de cauze, unele imediate, altele mai indepartate.

Intre cauzele imediate, cele mai relevante sunt:

Cresterea anormal de rapida a cantitatii de moneda in raport cu volumul productiei. Dezechilibrul intre cererea solvabila foarte puternica in raport cu oferta la un pret dat nu poate fi atenuat decat prin cresterea preturilor. Cresterea cheltuielilor statului fara sa se opereze o crestere a impozitelor, aplicand in fond un impozit indirect prin inflatie. Inflatia apare astfel drept singura forma de impozitare care poate fi aplicata fara a cere acordul persoanei (sau, cum spunea M. Friedman, inflatia reprezinta impozitul pe politica). Cauzele mai indepartate sunt atasate erorilor politicii guvernamentale in materie de ocupare si ale bancii centrale, care ia decizii bazate pe teorii eronate (daca trebuie sa se ocupe de ratele dobanzii, atunci sarcina ei este sa controleze cantitatea de moneda).

2. Inflatia prin costuri Aceasta desemneaza cresterea preturilor ocazionate de cresterea preturilor la elemente ca materii prime, materiale, in general la factorii de productie. Cresterea costurilor este inflationista cand ea persista, ceea ce se intampla deseori datorita interdependentelor elementelor care compun pretul la producator. In perioada actuala, numeroase economii se confrunta cu fenomenele de stagflatie si slumpflatie. Stagflatia caracterizeaza acea situatie din economia unei tari concretizata prin inflatie rapida (de regula inflatie deschisa) insotita de stagnare economica. PIB si PNB real stagneaza sau se reduce (fenomenul de recesiune) in conditiile cand preturile cresc, masa monetara stagneaza sau chiar sporeste, iar rata somajului este foarte ridicata. Slumpflatia defineste situatia cea mai critica dintr-o economie nationala: stare de hiperinflatie si reducerea drastica a PNB si PIB real, somaj cronic, de masa, conjugate cu alte dezechilibre grave interne si externe. Slumpflatia s-a intalnit temporar in economiile dezvoltate in cursul primului soc petrolier, in unele economii in curs de dezvoltare si in toate fostele tari socialiste in perioada de reforma si tranzitie spre economia cu piata concurentiala.

III. Cauze ale inflatiei

Cauzele inflatiei, provocatoare de efecte negative, se impart, dupa sursa de amplificare a preturilor, in: cauze monetariste si cauze nemonetariste. Cauzele monetariste ale inflatiei: - Se gasesc in sfera monetara si actioneaza, in principal, prin masa monetara. Cresterea masei de bani in circulatie, rezultat al unei politici expansioniste, ridica preturile in mod nejustificat. Acelasi efect il poate avea mentinerea constanta a masei monetare, daca, concomitent, are loc scaderea volumului productiei de marfuri. Primele cauze care duc la cresterea excesiva a masei monetare in circulatie sunt: Finantarea unor cheltuieli prin deficit bugetar. Practic, statul imprumuta bani de la banca de emisiune, care se transforma in cerere solvabila ce va intalni o oferta subdimensionata; Dezvoltarea creditului; Masuri protectioniste excesive ajutoare, subventii, alocatii, indemnizatii, salarii ridicate, etc., care alimenteaza cererea solvabila.

Cauze nemonetariste sunt: Presiunile cererii solvabile fata de care capacitatea economiei (oferta globala) ramane in urma; Presiunile costurilor de productie, ca urmare a cresterii continue a preturilor factorilor, in special a salariilor (si ca efect al presiunii sindicatelor); Factorii psihologici, care-i determina pe participantii la tranzactii sa-si ia masuri de acoperire a unei inflatii la nivelul ratei anterioare cresteri de salarii si de preturi.

Intre cauzele profunde ale inflatiei se gaseste: dereglarea raportului cerere oferta, de unde pot aparea, fie un exces de cerere, fie o oferta deficitara.

Inflatia prin cerere apare ca o consecinta a ofertei deficitare si a cererii solvabile excedentare. Cauzele considerate nemijlocite conduc la inflatia prin costuri sau inflatia importanta, daca factorii de productie, sau o parte importanta a lor, se importa impreuna cu preturile lor ridicate. Inflatia prin costuri este caracterizata prin aceea ca preturile si salariile incep sa creasca inaintea ocuparii la maxim a fortei de munca. Ele cresc chiar si atunci cand capacitatile de productie nu sunt coplet utilizate. Deci, inflatia prin costuri apare atunci cand costurile cresc concomitent cu cresterea ratei somajului si cu utilizarea scazuta a resurselor disponibile. Inflatia structurala presupune o situatie grava in care cererea agregata si oferta agregata se modifica in sens invers, contrar: cererea creste, in timp ce oferta scade.

IV. Consecinte ale inflatiei

Pot fi evidentiale unele avantaje generate de o inflatie limitata:

Sustine economisirea, chiar economisirea fortata, care devine o sursa a cresterii si dezvoltarii economice, a cresterii venitului national; Ieftineste creditul, prin reducerea ratelor dobanzii reale, iar prin aceasta, mareste capacitatile investitionale si incurajazeaza dezvoltarea activitatilor economice; Avantajeaza debitorii, care vor restitui ratele creditelor si dobanzilor in moneda devalorizata; Favorizeaza intreprinzatorii si investitorii prin cresterea profiturilor ce pot aparea din afaceri si actiuni speculative; Stimuleaza exportul, deoarece devalorizarea monedei nationale duce la ieftinirea marfurilor autohtone pentru importatorii straini; Devine un instrument de control al veniturilor ce revin grupurilor sociale; Pentru contracararea procesului de erodare a capitalurilor depuse in banci, acestea maresc dobanda platita prin acordarea unei dobanzi real pozitive, a carei rata o depaseste pe cea a inflatiei; Sporesc veniturile statului.

Peste anumite limite, respective, in forme ca inflatia rapida, cea galopanta si, cu atat mai mult megainflatia, provoaca efecte negative atat economice, cat si sociale, cu implicatii majore, de durata si, uneori necontrolabile si imprevizibile: Afecteaza economia reala prin nivelul de eficienta a activitatilor deoarece distorsioneaza semnalele emise de preturi; Duce la modificarea comportamentelor agentilor economici intr-un mediu instabil, caracterizat prin devalorizarea monedei, descurajand investitiile productive si stimuland activitatile speculative; Incurajeaza cererea de credite care devine apoi o cauza a accentuarii inflatiei; Are loc erodarea economiilor si acumularilor banesti, inclusiv a valorii creantelor familiilor si agentilor economici; Sporesc sarcinile fiscale; Se mareste incertitudinea si cresc riscurile productiei in raport cu capacitatea de absorbtie a pietelor in conditiile scumpirii marfurilor. Posibilitatea vanzarilor rapide, certe si cu profit scade si induce starea de neincredere, teama de faliment. Descurajeaza intreprinzatorii potentiali.

V. Previziuni
Romnia a nregistrat progrese importante n ceea ce privete stabilizarea macroeconomic n ultimii ani, dei pn n 2005 s-a confruntat cu o rat ridicat a inflaiei care a afectat economia. Previziunile pentru o cretere economic mai rapid sunt corelate direct att cu succesul transformrilor economice, ct i cu gradul de convergen cu economiile din UE. Rata prognozat a inflaiei pentru sfritul anului 2006 se situeaz cu circa 1,4 puncte procentuale sub nivelul anticipat n Raportul asupra inflaiei din luna august. Aceast diferen se datoreaz n principal discrepanei dintre rata inflaiei prognozate pentru trimestrul III 2006 i rata inflaiei calculat de INS pentru aceeai perioad. Nivelul sczut al acesteia din urm s-a datorat n mare msur dinamicii sub ateptri a preurilor mrfurilor alimentare, n special a celor incluse n categoria preurilor volatile (pentru legume, fructe i ou). Astfel, dac evoluia acestora din urm n perioada iulie-septembrie ar fi putut fi anticipat cu exactitate la data elaborrii proieciei anterioare, inflaia prognozat n Raportul asupra inflaiei din luna august ar fi trebuit s fie cu aproximativ 0,8 puncte procentuale mai mic. Scderea inflaiei aproape de nivelul intei din acest an va contribui, cel puin temporar, la coborrea mai rapid a anticipaiilor inflaioniste comparativ cu proiecia anterioar. Cu toate acestea, prognoza pentru sfritul anului 2007 i pentru trimestrele I-III ale anului 2008 este superioar din cauza manifestrii unor surse suplimentare de amplificare a inflaiei.

Printre acestea se numr: accelerarea ritmului creterii economice n trimestrul II al acestui an, ceea ce determin, chiar n condiiile revizuirii tendinei de cretere a PIB potenial, proiectarea unei deviaii PIB relativ mai mari pentru trimestrele III i IV 2006; alocarea unor sume considerabile din bugetul de stat pentru creteri de salarii i de pensii pentru orizontul de proiecie; previzionarea unor creteri mai mari ale preurilor administrate fa de cele anticipate n raportul anterior; majorarea mai consistent a accizelor la produsele din tutun n anul 2008.

CNP revizuieste in scadere inflatia anuala pe 2007, dar o majoreaza pentru perioada 2010-2012
[Link]
Comisia Nationala de Prognoza (CNP) si-a revizuit estimarile privind inflatia pe urmatorii sase ani, potrivit variantei finale a prognozei de primavara pe termen mediu 20072013. Revizuirea a avut loc fata de varianta preliminara a prognozei, facuta publica la inceputul lunii aprilie.

Pentru anul in curs, CNP estimeaza o inflatie medie anuala de 4,0%, dupa ce, in prognoza preliminara, cifrele inaintate de CNP erau de 4,3%. Si inflatia decembrie 2007/decembrie 2006 este modificata, de la 4,3% in forma initiala la 4,2% in cea finala. Revizuire in scadere observam si pentru 2008, insa situatia se schimba incepand cu anul 2009.
Inflatia medie anuala pe 2009 este revizuita in crestere comparativ cu cea preliminara, la 3,4% de la 3,2%. In perioada care urmeaza, 2010-2012, inflatia este,de asemenea, revizuita in crestere. Totusi, incepand cu 2013, prognozele sunt, din nou, modificate in scadere. Printre criteriile necesare pentru a adopta moneda unica europeana, se afla si cea privind inflatia. Pentru a trece la euro, rata medie a inflatiei nu poate depasi cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media primilor trei membri ca nivel de performanta din cadrul Uniunii Europene.

CNP: Estimari inflatie 2007 - 2013

2007 In varianta preliminara, inflatia pentru 2007 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 4,3%, iar inflatia medie anuala este prognozata la 4,3%, comparativ cu anul precedent. In varianta finala, inflatia pentru 2007 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 4,2%, iar inflatia medie anuala este anticipata la 4,0%, fata de 2006. 2008 In varianta preliminara, inflatia pentru 2008 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 3,5%, iar inflatia medie anuala este prognozata la 4,3%, comparativ cu anul precedent. In varianta finala, inflatia pentru 2007 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 3,5%, iar inflatia medie anuala este anticipata la 4,0%, fata de 2007. 2009 In varianta preliminara, inflatia pentru 2008 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 3,0%, iar inflatia medie anuala este prognozata la 3,2%, comparativ cu anul precedent. In varianta finala, inflatia pentru 2007 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 3,0%, iar inflatia medie anuala este anticipata la 3,4%, fata de 2008.

2010 In varianta preliminara, inflatia pentru 2008 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 2,5%, iar inflatia medie anuala este prognozata la 2,7%, comparativ cu anul precedent. In varianta finala, inflatia pentru 2007 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 2,8%, iar inflatia medie anuala este anticipata la 3,3%, fata de 2009. 2011 In varianta preliminara, inflatia pentru 2008 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 2,5%, iar inflatia medie anuala este prognozata la 2,5%, comparativ cu anul precedent. In varianta finala, inflatia pentru 2007 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 2,6%, iar inflatia medie anuala este anticipata la 3,0%, fata de 2010. 2012 In varianta preliminara, inflatia pentru 2008 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 2,5%, iar inflatia medie anuala este prognozata la 2,5%, comparativ cu anul precedent. In varianta finala, inflatia pentru 2007 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 2,4%, iar inflatia medie anuala este anticipata la 2,7%, fata de 2011.
2013 In varianta preliminara, inflatia pentru 2008 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 2,5%, iar inflatia medie anuala este prognozata la 2,5%, comparativ cu anul precedent. In varianta finala, inflatia pentru 2007 (decembrie fata de decembrie an anterior) e estimata la 2,3%, iar inflatia medie anuala este anticipata la 2,5%, fata de 2012.