Dosarul nr.

21rji-17/25 Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana)

1-25065140-02-21rji-04092025 Judecător Alina GORCEAC

DECIZIE
în numele Legii

12 noiembrie 2025 mun.

Chișinău

COLEGIUL PENAL AL CURŢII DE APEL CENTRU

Având în componența sa:
Președintele ședinței: Eugeniu BEȘELEA
Judecători: Olga COJOCARU și Vitalie
BUDECI

a examinat în ordine de recurs, fără participarea părților, recursul declarat de avocata

Oxana EȘANU în interesele condamnatului MACARENCO Ion împotriva Încheierii
Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-961/25 din 14 august 2025, prin care a fost
respinsă cererea avocatei EȘANU Oxana, care acționează în interesele condamnatului
MACARENCO Ion cu privire la aplicarea actului de amnistie în temeiul Legii nr 243 din
24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

în procedura instanței de fond, din 12.05.2025 până la 14.08.2025;
în Curtea de Apel Centru, din 04.09.2025 până la 12.11.2025.
Procedura de notificare a părților a fost executată.

Verificând legalitatea Încheierii atacate, pe baza materialelor din dosar, în contextul

motivelor invocate de recurent, Colegiul penal al Curții de Apel Centru,

A CONSTATAT:

1. Avocata EȘANU Oxana, în interesele condamnatului MACARENCO Ion, a

adresat Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) cerere prin care solicită aplicarea actului de
amnistie în temeiul Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, cu absolvirea de la
executarea pedepsei.
2. Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-961/25 din 14
august 2025, a fost respinsă cererea depusă de către avocatul EȘANU Oxana, care
acționează în interesele condamnatului MACARENCO Ion cu privire la aplicarea Legii
privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021, ca neîntemeiată.
 Soluția judecătorului de instrucție a fost bazată pe argumentul că față de condamnatul
MACARENCO Ion nu poate fi aplicat actul de amnistie, deoarece acesta nu a executat
efectiv pedeapsa stabilită sub formă de închisoare în Instituțiile Penitenciare din Republica
Moldova”.

3. Nefiind de acord cu Încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-

961/25 din 14 august 2025, a declarat recurs avocata Oxana EȘANU în interesele
condamnatului MACARENCO Ion prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
încheierii, cu rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi soluții privind admiterea cererii
condamnatului MACARENCO Ion cu privire la aplicarea actului de amnistie în temeiul
Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței RM.
În motivarea recursului apărarea a menționat că, instanța de fond a limitat în mod
abuziv sfera de aplicare a Legii nr. 243/2021 la deținuții care execută efectiv pedeapsa. Or,
legiuitorul a utilizat termenul generic de „persoane condamnate", fără a restrânge
aplicabilitatea numai la condamnații aflați în detenție. Prin urmare, actul de amnistie se
aplică tuturor persoanelor împotriva cărora există o hotărâre judecătorească definitivă de
condamnare, indiferent dacă pedeapsa a fost executată integral ori nu. Această interpretare
este conformă cu art.107 Cod penal, care stabilește că amnistia înlătură nu doar executarea
pedepsei, ci și răspunderea penală, inclusiv efectele juridice ale condamnării (antecedentele
penale).
Consideră că refuzul aplicării amnistiei pe motiv că pedeapsa a fost executată
contravine spiritului legii şi conduce la o dublă sancționare: persoana este exclusă de la
beneficiul unui act de politică penală generală doar pentru că şi-a îndeplinit obligația de a
executa pedeapsa. Această abordare contravine şi jurisprudenței Curții Constituționale a
RM (ex. Hotărârea nr. 17/2015), care statuează că normele penale de clemență trebuie
interpretate în sensul extinderii aplicabilității, nu al restrângerii. Astfel, faptul că
MACARENCO Ion şi-a executat pedeapsa nu exclude aplicabilitatea amnistiei, ci,
dimpotrivă, justifică aplicarea sa pentru înlăturarea antecedentelor penale şi a celorlalte
consecințe. Instanța a respins cererea fără o examinare reală a circumstanțelor personale și
juridice ale condamnatului, limitându-se la o interpretare formală a legii.
Consideră apărarea că instanța de fond a omis să ia în considerare mai multe aspecte
esențiale: comportamentul exemplar al domnului MACARENCO Ion în detenție, atestat
prin rapoartele administrației penitenciare, care indică o conduită ireproșabilă. absența
antecedentelor penale anterioare, ceea ce ar fi trebuit să fie un factor atenuant semnificativ,
contextul social al infracțiunii, care a fost comisă în condiții de necesitate, conform art.469
alin.(1) pct.15) Cod de procedură penală, aspect nereținut de instanță.

4. Procedura de notificare a părților a fost executată.

Potrivit prevederilor art.447 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, recursul se
judecă în termen rezonabil, fără prezența părților la proces. Instanța de recurs fixează data
examinării şi dispune să se comunice părților la proces despre aceasta, cu acordarea
dreptului depunerii referinței.
Reprezentantul ANP, procurorul, avocata și condamnatul au fost înștiințați legal
despre data examinării recursului și despre faptul că sunt în drept să depună prin
intermediul Secției monitorizare și relații publice a Curții de Apel Centru, referințe.
Părțile nu s-au folosit de dreptul acordat de a depune referință potrivit prevederilor
art.447 alin.(2) Cod de procedură penală.
Astfel, ținând cont de faptul că participanții la proces au fost înștiințați despre data
examinării recursului și depunerii referinței fiind astfel întreprinse toate măsurile necesare
în vederea respectării prevederilor art.391 Cod de procedură penală privind citarea
participanților la proces, și ținând cont de faptul că, speța deferită justiției nu reprezintă o
cauză de un interes deosebit pentru jurisprudență care ar impune prezența părților
nemijlocit în ședință de judecată, prin prisma dispoziției generale din art.447 alin.(1), (2)
Cod de procedură penală, a procedat la examinarea cauzei fără prezența părților, dar cu
acordarea dreptului participanților la proces de a depune referințe.

5. Deliberând asupra motivelor invocate în recurs, verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, pe baza probelor administrate și cercetate de prima instanță,
Colegiul penal al Curții de Apel Centru, ajunge la concluzia de a respinge recursul
declarat de avocata Oxana EȘANU în interesele condamnatului MACARENCO Ion
împotriva Încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-961/25 din 14 august
2025, ca fiind nefondat, din considerentele ce succed.
6. În conformitate cu art.437 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, (1) Pot fi
atacate cu recurs: 4) alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac.
Conform art.448 Cod de procedură penală, (1) Judecând recursul, instanța verifică
legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei şi a
oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs.
În conformitate cu art.449 Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța
adoptă una din următoarele decizii: respinge recursul, menținând hotărârea atacată, dacă
recursul este nefondat; recursul este depus peste termen; recursul este inadmisibil; admite
recursul, casând hotărârea, parțial sau integral, şi ia una din următoarele soluții: dispune
achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod,
rejudecă cauza cu adoptarea unei noi hotărâri, dispune rejudecarea cauzei de către
instanța de fond dacă este necesară administrarea de probe suplimentare. Adoptarea
deciziei şi întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile art.417 şi 418,
care se aplică în mod corespunzător.
Subsecvent normei citate, instanța de recurs, în conformitate cu prevederile art.449
alin.(1) lit.a) Cod procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul,
menținând hotărârea atacată, dacă recursul este nefondat.
În conformitate cu art.469 alin.(1) pct.15) Cod de procedură penală, (1) La executarea
pedepsei, instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la schimbările în
executarea unor hotărâri, şi anume: 15) liberarea de pedeapsă în temeiul actului amnistiei
sau stingerea executării pedepsei (art.295 Cod de executare).
 Potrivit art.471 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, care stabilește că, ”(1)
Chestiunile specificate la art.469 alin.(1) pct.5), 11) şi 14) se soluționează de către
judecătorii instanței de drept comun, iar chestiunile prevăzute la celelalte puncte din
art.469 alin.(1) se soluționează de către judecătorul de instrucție la demersul instituției
care pune în executare pedeapsa, la cererea condamnatului sau a apărătorului acestuia
ori, după caz, la demersul procurorului care exercită supravegherea organului sau
instituției care pune în executare pedeapsa. (2) Temei pentru examinarea chestiunilor
prevăzute la art.469 alin.(1) pct.1), 2), 4) – 7), 11), 12), 14) - 16) şi 18) poate servi şi
cererea condamnatului …”
7. Potrivit art.107 Cod penal (1) Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea
răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. (2)
Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță şi asupra drepturilor persoanei
vătămate. (3) Amnistia nu se aplică în cazul săvârșirii de infracțiuni prevăzute la art.166/1
alin.(2)–(4), precum şi persoanelor care au săvârșit asupra minorilor infracțiuni prevăzute
la art.171–175/1, 201, 206, 208, 208/1 şi 208/2.
Potrivit art.272 alin.(1) Cod de executare, în cazul amnistiei, în temeiul art.107 Cod
penal, care liberează condamnatul de executarea în continuare a pedepsei, fie reduce
pedeapsa sau o comută, instituțiile şi organele care asigură executarea categoriei respective
de pedeapsă examinează aplicabilitatea actului de clemență fiecărui condamnat şi, după
caz, cu acordul condamnatului, înaintează un demers instanței de judecată competente
conform art.470 Cod de procedură penală. La demers se anexează dosarul personal al
condamnatului, dovezile motivelor de fapt şi de drept invocate. Demersul se judecă în
condițiile Codului de procedură penală.
La data de 24 decembrie 2021 a fost adoptată şi la 31 decembrie 2021, a intrat în
vigoare Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova
Conform prevederilor art.1 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova ” (1) Prezenta lege se aplică
condiționat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum şi persoanelor
condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei
de probațiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de
recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–
5, 7, 8.
(2) Aplicarea amnistiei față de persoanele condamnate se decide de comisiile
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate (în continuare –
comisii speciale), instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare
pedeapsa, din reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ai
Inspectoratului National de Probațiune, precum şi din experți psihologi judiciari atestați.
Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiției şi activează în baza unui
regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiției.
(3) În temeiul deciziilor comisiei speciale, instituția care pune în executare pedeapsa
inițiază demersurile către instanțele de judecată competente privind aplicarea prevederilor
prezentei legi.
 (4) Aplicarea amnistiei față de persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror, la
faza de urmărire penală, iar față de persoanele inculpate care cad sub incidența art.2 alin.(4)
– de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei.
(5) Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui
avocat un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării
amnistiei doar dacă a fost refuzată de procuror.
(6) Persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un
demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar
dacă a fost refuzată de comisia specială.”

8. Prin ordinul Ministerului Justiției nr. 44 din 18.02.2022 a fost aprobat

Regulamentul-cadru de activitate a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în
privința persoanelor condamnate.
Potrivit pct.3 al Regulamentului menționat, „Actul de amnistie, ce rezultă din Legea
nr. 243/2021, se aplică față de persoanele care execută o pedeapsă penală dacă: a) se
încadrează în prevederile art. 3–5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021; b) sunt caracterizate
pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale, a perioadei de probațiune sau a
termenului de probă; c) sunt evaluate psihologic ca fiind persoane ce prezintă risc de
recidivă mediu sau redus.”
Totodată, potrivit pct.53, 55, 57 din Regulamentul-cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, psihologul din
cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care se încadrează în
prevederile art.4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile lucrătoare pentru
fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor persoane în conformitate
cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă prevăzute la anexa nr.6.
Rezultatele evaluării riscului de recidivă se prezintă condamnatului pentru informare, fapt
consemnat în fișa de evaluare a riscului de recidivă. Fișa de evaluare a riscului de recidivă
se prezintă și se argumentează de către psiholog sau consilierul de probațiune în cadrul
ședinței comisiei speciale pentru fiecare condamnat în parte.
Potrivit pct.56 al Regulamentului menționat, „Săptămânal, în fiecare zi de luni,
subdiviziunea de evidență a deținuților a instituției penitenciare prezintă directorului
penitenciarului lista persoanelor care se încadrează în prevederile art.4, 5, 7 sau 8 din
Legea nr. 243/2021, fără a include persoanele care deja au fost prezentate.”
Conform anexei nr.6 al Regulamentului-cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă că, prin „risc ridicat
de recidivă” se înțelege predominarea factorilor criminogeni ce condiționează o recădere
infracțională; „risc mediu de recidivă” – prezența redusă a factorilor criminogeni ce
condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni, dar prematură pentru diminuarea
comportamentelor negative viitoare; „risc redus de recidivă” – prezența redusă sau lipsa
factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni și duc la încetarea
comportamentelor negative viitoare.
Potrivit punctului 11 din capitolul IV al Metodologiei privind evaluarea riscului de
recidivă, Anexa nr. 6 al Regulamentului-cadru „ La necesitate, comisia specială poate
solicita reevaluarea condamnatului cu indicarea obiecțiilor constatate în procesul de
evaluare.”
Potrivit anexei nr.7 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă trei categorii a
nivelului de recidivă și anume, „scăzut”, „mediu”, „sporit”.
Aici, instanța de recurs învederează că, evaluarea psihologică a condamnatului
trebuie să aibă o desfășurare logică, pornind de la identificarea antecedentelor persoanei,
vizând atât informații privitoare la condamnările anterioare, cât și la istoria
comportamentală a celui evaluat. Urmează identificarea comportamentului infracțional și
circumstanțele în care acesta s-a produs: starea condamnatului până la săvârșirea
infracțiunii (vârsta, circumstanțele, acțiunile, gândurile etc.); evaluarea proprie a
infracțiunii săvârșite de către condamnat (recunoaște sau nu vina); analiza alternativelor
comportamentului infracțional și de ce nu au fost folosite; studierea sferei etico-morale (i-a
fost greu să ia decizia, cât de ușor a luat-o, dileme morale), precum și consecințele
comportamentului acestuia. În evaluarea personalității condamnatului, este necesar a stabili
dacă factorii de risc persistă în continuare.

9. Colegiul penal al Curții de Apel Centru ține să specifice că amnistia reprezintă o

cauză care stinge raportul penal de conflict sub aspectul pedepsei, ce constă în actul de
clemență al legiuitorului care, din rațiuni de politică penală sau socială, renunță la dreptul
de a aplica sancțiuni de drept penal persoanelor care au comis anumite infracțiuni.
Justificarea aplicării unui act de clemență, cum este amnistia, prin care persoanele, ce
au comis infracțiuni, sunt liberate de răspundere şi/sau pedeapsă penală, necesită evaluarea
unui şir de factori cum ar fi: impactul pe care îl va produce asupra societății, componențele
de infracțiune şi categoriile de persoane în privința cărora urmează să se extindă actul dat,
structura populației penitenciare, efectul pe care îl va produce asupra numărului populației
penitenciare, frecvența aplicării unor asemenea acte şi raționalitatea aplicării actului
respectiv la momentul dat.
După conținutul său, amnistia exprimă generozitatea statului față de infractori. Actul
de amnistie reprezintă un document juridic specific, care se caracterizează, în primul rând,
prin acțiunea acestuia în timp. În cazul înlăturării răspunderii penale sau a pedepsei penale,
acțiunea actului de amnistie se răsfrânge asupra faptelor infracționale comise până la
emiterea lui, or, una din caracteristici indisolubile ale actului de amnistie constă în
elementul de spontaneitate, pentru a nu încuraja comiterea faptelor penale despre care s-ar
cunoaște că în viitor va putea fi aplicată amnistia. Astfel, actul de amnistie se aplică doar
asupra evenimentelor și faptelor care au avut loc până la elaborarea şi intrarea în vigoare a
acesteia. Așadar, atât în cazul învinuiților și inculpaților, cât și în cazul condamnaților,
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei penale, poate avea loc doar pentru faptele
comise anterior adoptării actului de amnistie și, în cazul înlăturării totale sau parțiale a
pedepsei pentru condamnați - doar în cazul întrunirii anumitor condiții de către aceștia până
la momentul adoptării actului de amnistie.
Colegiul penal relevă că, amnistia reprezintă, în sine o cauză reală de excludere a
răspunderii penale, care poate surveni numai dacă sunt întrunite anumite condiții personale,
iar, prin intermediul prevederilor art.1 alin.(1) din Legea nr.243 din 24.12.2021, legiuitorul
indică expres condițiile fără respectarea cărora nu poate fi aplicat actul de amnistie, și
anume: prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe parcursul executării
pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care urmează a fi amnistiat
prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor condiții urmează a fi
stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens, în cadrul fiecărei
instituții care pune în executare pedeapsa.
Cu referire la primul aspect prevăzut de legiuitor, instanța de recurs remarcă, că
constatarea comportamentului pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale se desprind
ca urmare a resocializării penitenciare a condamnatului, reprezentând, per ansamblu un
proces complex, care constă în activitățile socio-educative desfășurate de personalul
penitenciar prin intermediul unui complex de măsuri cu caracter educativ, juridic, social,
organizatoric, psihopedagogic etc., activități ce sunt aplicate în scopul modificării
sistemului lui de valori antisociale având ca scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum şi prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnați,
cât şi de către alte persoane, numărul de stimulări pe perioada detenției, numărul
sancțiunilor disciplinare, numărul de participări în activitățile educative în cadrul
penitenciarului, caracteristica din partea membrilor de familie, cunoscuți, rude și prieteni,
numărul condamnărilor, situația familială, predispoziția deținutului de a repara prejudiciul
moral și material.
Cât privește cel de-al doilea aspect prevăzut de legiuitor privind evaluarea
psihologică a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, urmează a fi supuse
aprecierii prevederile Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, care la pct.53, 55, 57 stabilesc că,
psihologul din cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care se
încadrează în prevederile art.4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile
lucrătoare pentru fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor
persoane în conformitate cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă prevăzute
la anexa nr. 6. Rezultatele evaluării riscului de recidivă se prezintă condamnatului pentru
informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a riscului de recidivă. Fișa de evaluare a
riscului de recidivă se prezintă și se argumentează de către psiholog sau consilierul de
probațiune în cadrul ședinței comisiei speciale pentru fiecare condamnat în parte.

10. În continuare, instanța de recurs consideră că fiecare cerere privind aplicarea

amnistiei trebuie examinată individual potrivit particularităților deținutului evaluat. Această
procedură trebuie aplicată la faza de examinare de către comisiile speciale privind aplicarea
amnistiei în privința persoanelor condamnate, cât și la faza de examinare a demersului în
instanța de judecată. În acest sens, comisia specială trebuie să aloce timp suficient fiecăruia
dintre deținuți să-și susțină poziția în fața organului colegial, să motiveze cererea de
aplicare a amnistiei, să prezinte informații și probe pe care le consideră relevante în
coraport cu normele de drept indicate supra.
 11. Prevederile art.1 alin.(1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
sunt aplicabile condamnaților, care sunt caracterizați pozitiv pe parcursul executării
pedepsei, perioadei de probațiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate psihologic ca
prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența
prevederilor art.2–5, 7, 8, condiții care urmează a fi întrunite de condamnați pe perioada
de până la adoptarea Legii cu privire la amnistie.
Astfel, legea menționată indică expres condițiile fără respectarea cărora nu poate fi
aplicată amnistia, şi anume: prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe
parcursul executării pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care
urmează a fi amnistiat prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor
condiții urmează a fi stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens, în
cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa.

12. Colegiul penal relevă că, cu referire la persoanele condamnate, prevederile Legii
nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, se pot aplica condamnaților, în privința
cărora sentința a devenit irevocabilă până la data de 24.12.2021 și care sunt caracterizați
pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau al termenului de
probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus,
13. Din materialele cauzei, Colegiul penal reține că, prin Sentința Judecătoriei
Chișinău (sediul Buiucani) din 12.08.2019 MACARENCO Ion a fost condamnat în baza
art.361 alin.(2) lit.b) Cod penal la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an.
Prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, Sentința
Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 12.08.2019 a fost menținută fără modificări.
14. În acest sens, instanța de recurs reține că, potrivit art.1 alin.(1-2), (6) din Legea
243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, (1) prezenta lege se aplică condiționat şi exclusiv
persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum şi persoanelor condamnate, care sunt
caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al
termenului de probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau
redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7, 8. (2)
Aplicarea amnistiei față de persoanele condamnate se decide de comisiile speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate (în continuare – comisii speciale),
instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa, din
reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor şi ai Inspectoratului National
de Probațiune. Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiției şi activează
în baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiției. (6) Persoana
condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către
instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar dacă a fost
refuzată de comisia specială.
Art.7 alin.(1) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova stipulează că
persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoare, la data intrării în vigoare a prezentei
legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4-6 i se reduce termenul de pedeapsă.
Rezumând normele de drept în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal reține
că, instanța de fond justificat a constatat că prevederile enunțate ale Codului de procedură
penală nu permit condamnatului să înainteze instanței de judecată cererea prin care solicită
aplicarea actului de amnistie față de el, or prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, se pot aplica persoanelor, în privința cărora sentința de condamnare a devenit
definitivă, până la data de 31.12.2021 și care execută efectiv pedeapsa stabilită sub formă
de închisoare în Instituțiile Penitenciare din Republica Moldova.
Colegiul penal conchide că condamnatul MACARENCO Ion nu execută pedeapsa
nici în una din instituțiile penitenciare din țară. Prin urmare, lui MACARENCO Ion nu i se
pot aplica prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, or, acesta nu a
executat efectiv pedeapsa stabilită sub formă de închisoare în Instituțiile Penitenciare din
Republica Moldova.
În circumstanțele expuse supra, Colegiul penal apreciază critic argumentele
recurentului, or materialele prezentate nu confirmă temeinicia acestora.
În acest context, Colegiul penal reiterează că instanța de fond corect a stabilit că
cererea condamnatului MACARENCO Ion privind aplicarea prevederile Legii privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova este neîntemeiată.
15. Raportând dispozițiile normelor sus-citate la circumstanțele cauzei, evaluând
soluția judecătorului de instrucție prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu
circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul penal apreciază concluzia instanței de
fond ca fiind una corectă.
Respectiv, instanța de fond justificat a reținut că, condamnatului nu i se pot aplica
prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Or, rezultând din prevederile
art.1 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, (1) prezenta lege se aplică condiționat şi
exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum şi persoanelor condamnate,
care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei al perioadei de probaţiune
sau al termenului de probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu
sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7, 8.
Respectiv, în circumstanțele expuse supra, Colegiul penal apreciază argumentele
expuse în recurs ca fiind absolut nejustificate și neîntemeiate.
16. În final, instanța de recurs consideră relevantă și jurisprudența CtEDO în materie
de amnistie, potrivit căreia Curtea reiterează că amnistiile și grațierile sunt, în esență, o
chestiune a dreptului intern al Statelor membre și că, în principiu, ele nu sunt contrare
dreptului internațional, cu excepția cazurilor în care se aplică la fapte care constituie
încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, ea consideră că
agresiunea constituie o încălcare gravă a dreptului la integritatea fizică și psihică și că
acordarea amnistiei unuia dintre autorii acestei agresiuni, având în vedere circumstanțele
particulare ale cauzei, este susceptibilă să contravină obligațiilor impuse Statului reclamat
în sensul Articolelor 3 din Convenție (Cauza E.G. vs Moldova, par. 44).
Totodată, Curtea a hotărât că ar fi contrar obligațiilor care îi revin statului în temeiul
art. 2 și 3 din Convenție să amnistieze fapte de omor sau de rele tratamente săvârșite
împotriva unor civili și a constatat existența unei tendințe tot mai mari, în dreptul
internațional, de a se considera inacceptabilă amnistierea unor încălcări grave ale
drepturilor omului (Cauza Marguš împotriva Croației (MC), pct. 122-141).
17. Față de lucrul judecat de primă instanță, Colegiul Penal constată o motivare
amplă și temeinică a încheierii pronunțate cu privire la circumstanțele concludente în raport
cu cerințele formulate, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din
Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a
conținutului argumentelor primei instanțe. În cazul în care instanța de fond și-a motivat
soluția luată, arătând în mod concret la împrejurările care fundamentează concluziile sale,
pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de
recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă
instanță.
18. Pentru motivele expuse mai sus, în conformitate cu art.449 alin.(1) pct.1) lit.a)
Cod de procedură penală, Colegiul Penal va respinge recursul declarat de avocata Oxana
EȘANU în interesele condamnatului MACARENCO Ion împotriva Încheierii Judecătoriei
Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-961/25 din 14 august 2025, ca fiind nefondat, reținând în
acest sens că, Încheierea instanței de fond este una legală și întemeiată, iar prin urmare
careva temeiuri de casare a Încheierii nu au fost reținute.
19. Conducându-se de prevederile [Link].447, 448, art.449 alin.(1) pct.1) lit.a),
art.469-471, Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții de Apel Centru,

DECIDE:

Se respinge ca nefondat recursul declarat de avocata Oxana EȘANU în interesele

condamnatului MACARENCO Ion împotriva Încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul
Ciocana) nr. 21ji-961/25 din 14 august 2025, prin care a fost respinsă cererea avocatei
EȘANU Oxana, care acționează în interesele condamnatului MACARENCO Ion cu
privire la aplicarea actului de amnistie în temeiul Legii nr 243 din 24.12.2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova și se menține fără modificări Încheierea atacată.
Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,
Judecătorul Eugeniu BEȘELEA

Judecătorii Olga COJOCARU

Vitalie BUDECI