Dosarul nr.

21r-1182/24 Judecătoria Chișinău (sediul

Ciocana)
1-24048417-02-21r-20062024 Judecător: Corcea
Nicolae

DECIZIE
20 noiembrie 2025 mun.
Chișinău
Colegiul Penal al Curții de Apel Centru
Având în componența sa:
Președintele ședinței de judecată Cecan Silvia
Judecătorii Schibin Vladislav și Băbălău
Denis

a judecat, în lipsa participanților la proces, în ordine de recurs, recursul procurorului

în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Buiucani Potînga Veaceslav declarat
împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr.21ji-1207/2024 din 30 mai
2024, demersul Penitenciarului nr. 9 – Pruncul, cu privire la aplicarea prevederilor art. 7
alin. (1), lit. b) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 în privința
condamnatului Mavrogheni *****.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 02.05.2024 – 30.05.2024.
Instanța de recurs: 20.06.2024 – 20.11.2025.
Procedura de citare a părților a fost legal executată.
Asupra recursului, în baza materialelor din dosar şi a argumentelor prezentate în
ședința de judecată, Colegiul penal, –
A C O N S T A T A T:

1. La 30 aprilie 2024, în adresa Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) a fost

înregistrat demersul Penitenciarului nr.9 – Pruncul, cu privire la aplicarea prevederilor
art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021, în
privința condamnatului Mavrogheni *****.
2. Potrivit demersului adresat, administrația Penitenciarului nr.9 – Pruncul a
indicat că, condamnatului Mavrogheni ***** îi sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. (1)
lit. c) a Legii cu privire la amnistie, astfel s-a solicitat reducerea termenului de pedeapsă
cu 1/5.
3. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr.21ji-1207/2024 din 30
mai 2024, s-a admis demersul Penitenciarului nr.9 – Pruncul, cu privire la aplicarea
prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie
2021 în privința condamnatului Mavrogheni *****, născut la *****. În temeiul art. 7
alin. (1) lit. c) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021, s-a redus
condamnatului Mavrogheni *****, născut la *****, pedeapsa de 11 (unsprezece) ani
închisoare, stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 20 februarie 2018, cu
o cincime (1/5).
4. Împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr.21ji-1207/2024
din 30 mai 2024 a declarat recurs procurorul în cadrul Procuraturii mun. Chișinău,
Oficiul Buiucani Potînga Veaceslav, solicitând admiterea recursului înaintat, casarea
încheierii din 30 mai 2024, privind aplicarea în privința condamnatului Mavrogheni
***** a prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
pronunțarea unei noi hotărâri prin care demersul Penitenciarului nr.9 – Pruncul, cu privire
la aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24
decembrie 2021, în privința condamnatului Mavrogheni *****, să fie respins
5. În motivarea cererii de recurs, reiterând prevederile Codului de procedură
penală și de executare pertinente, precum și dispozițiile Regulamentului – Cadru de
activitate a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor
condamnate menționează că, instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii
sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și
să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
Totodată, potrivit pct. 68 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din 22.05.2017,
Curtea constituțională a reținut că libera apreciere a probelor exclude posibilitatea oferirii
unei puteri probante dinainte stabilite unei probe. Nici o probă nu poate fi apreciată în
prealabil, ci aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată în urma examinării
conjugate a tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului. Conform
prevederilor art. 114 din Constituția RM, justiția se înfăptuiește în numele legii numai de
instanțele judecătorești. Astfel, înfăptuirea justiției reprezintă forma principală de
realizare a puterii judecătorești și se exercită prin respectarea strictă a normelor de
procedură reglementate de lege.
6. Raportând circumstanțele cazului la normele citate supra, susține că activitatea
atât instanța de judecată cât și procurorul în cadrul ședinței cu privire la aplicarea
prevederilor legii enunțate față de condamnat, au un rol pasiv, iar decizia este adoptată
doar în baza concluziei comisiei penitenciarului, fără a fi acordată posibilitatea
participanților în vederea verificării argumentelor ce au stat la baza deciziei comisiei.
Potrivit prevederilor pct. 50 și 51 din Regulament, deciziile comisiei trebuie să fie
motivate și în cazul adoptării deciziei de a înainta demersul în instanța de judecată în
vederea aplicării actului de amnistie, secretarul comisiei speciale va întocmi proiectul
demersului respectiv, la care se anexează următoarele materiale: copia caracteristicii
condamnatului (în cazul persoanelor condamnate la pedepse penale privative de libertate
- copia Raportului de evaluare a condamnatului); copia fișei de evaluare a riscului de
recidivă; extrasul din procesul-verbal al ședinței comisiei speciale; copia sentinței de
condamnare; copia acordului condamnatului; după caz, certificatul de stimulări și
sancțiuni; după caz, certificatul privind repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune;
după caz, alte materiale relevante.
7. Astfel, susține că, în ședință nu a fost prezentat și examinat dosarul personal al
condamnatului, decizia asupra aplicării amnistiei a fost aplicată doar în baza dosarului
întocmit la executarea pedepsei în Penitenciarul nr.9 – Pruncul, contrar regulamentului
nefiind prezentat și examinat dosarul condamnatului întocmit de partea federației ruse. În
cadrul examinării actelor anexă la demers se constată că acesta a manifestat un
comportament „satisfăcător”, iar din raportul de evaluare rezultă că, acesta nu s-a
implicat în activități cu caracter opțional. Din actele prezentate se constată că,
condamnatul a fost evaluat doar pe perioada deținerii acestuia în Penitenciarul nr.9 –
Pruncul din 22.02.2024 - 24.04.2024, fără a fi evaluată și perioada deținerii acestuia în
Penitenciarul nr. 13, cât și partea esențială a executării pedepsei în penitenciarele
Federației Ruse. Circumstanțele în cauză nu pot fi calificate ca un comportament pozitiv,
or condamnatul doar a fost extrădat pentru executarea pedepsei cu închisoare executând
efectiv la momentul depunerii evaluării de către comisie, doar două luni din termenul
stabilit, iar de către factorii de decizie fiind exclusă perioadele anterioare, de la stabilirea
aplicabilității față de condamnat a prevederilor legii, urma a fi apreciat întregul termen de
executare a pedepsei, fapt ignorat de către administrația penitenciarului nr. 9 – Pruncul.
8. Mai reiterează că, potrivit pct. 53 și 57 din Regulamentul, psihologul din cadrul
instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor .... va realiza evaluarea
psihologică a acestor persoane în conformitate cu metodologia și fișa de evaluare a
riscului de recidivă prevăzute la anexa nr. 6. Fișa de evaluare a riscului de recidivă
urmând a fi prezentată și argumentată de către psiholog în cadrul ședinței comisiei
speciale pentru fiecare condamnat în parte. Potrivit pct. 7. din anexa nr. 6 a
regulamentului, analiza și generalizarea datelor relevante, înregistrate în cadrul
interviului, examinării dosarului, aplicării metodicilor psihodiagnostice, care sunt
înregistrate în Formularul de evaluare psihosocială a riscurilor se păstrează în
documentația de serviciu a specialistului psiholog. Deși potrivit anexei nr. 6 a
regulamentului este stipulat forma/blancheta și argumentele ce urmează a fi incluse în
„Formular de evaluare psihosocială a riscurilor” (Anexa nr. 1 la Metodologia privind
evaluarea riscului de recidivă), fișele de evaluare întocmite de către specialistul
penitenciarului nu relatează modalitatea studierii personalității condamnatului. Astfel, din
fișa de evaluare a riscurilor de recidivă a condamnatului, nu se constată o analiză a
personalității condamnatului cu indicarea circumstanțelor de fapt ce au stat la baza
concluziei adoptate, de către psiholog contrar normelor enunțate fiind expuse doar
criteriile aprecierii, atitudinii condamnatului, în lipsa unui proces dinamic de colectare,
analiză și interpretare a datelor. Or, din capitolul II al Regulamentului-Cadru prevede că
„principiul după care se poate conduce o analiză comprehensivă a comportamentului este
cel potrivit căruia comportamentul trecut este un bun predictor al celui viitor. Astfel,
evaluarea trebuie să țină seama de : 1. Cât de des s-a produs acel comportament
infracțional în trecut? Există pattern-uri ale acelui comportament? Cât de
regulat/sistematic s-a produs acel comportament infracțional? În ce circumstanțe (ce tip
de circumstanțe)? 2. Cum a fost comportamentul infracțional afectat de activitățile de
resocializare sau de sancțiunile anterioare? 3. Care este rata actuarială (statistică) a
infractorilor din această categorie?”.
9. Menționează că, din fișa de evaluare a riscului de recidivă, nu este clar care este
numărul total al factorilor criminogeni sau protectivi, din care au fost selectați acei factori
ce corespund doar condamnatului, iar din fișa prezentată instanței rezultă o simplă
discreție a evaluatorului, contrar blanchetei obligatorii (Anexa nr. 1 la Metodologia
privind evaluarea riscului de recidivă) care urma a fi anexată de către administrația
penitenciarului și examinată în cadrul ședinței de judecată. Subsidiar, specialistul își
întemeiază concluzia doar pe factorii criminogeni și protectivi, nefiind dată o apreciere
sau luați în considerație factorii statici, pe care la fel urmează a fi luați în considerație la
evaluarea riscului de recidivă, și care pot fi identificați de participanții la proces doar din
formularul de stabilire a riscului de recidivă.
10. Astfel, indică, că analizând circumstanțele de fapt expuse, se constată că de
către instituția penitenciară nu au fost prezentate instanței careva probe ce ar confirma
faptul întrunirii de către condamnat a condițiilor aplicării prevederilor Legii nr. 243 din
24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, iar actele prezentate sunt declarative și nu corespund
cerințelor Regulamentului - Cadru de activitate a comisiilor speciale privind aplicarea
amnistiei în privința persoanelor condamnate.
11. Potrivit prevederilor art. 447 alin (1) și (2) din Codul de procedură penală,
recursul se judecă în termen rezonabil, fără prezența părților la proces. Instanța de
recurs fixează data examinării şi dispune să se comunice părților la proces despre
aceasta, cu acordarea dreptului depunerii referinței.
12. Reprezentantul Penitenciarului nr. 9 – Pruncul, procurorul, avocatul și
condamnatul au fost înștiințați legal despre data examinării recursului și despre faptul că
sunt în drept să depună prin intermediul Secției monitorizare și relații publice a Curții de
Apel Centru, referințe sau completări la cererea de recurs.
13. Astfel, ținând cont de faptul că participanții la proces au fost înștiințați despre
data examinării recursului și depunerii referinței fiind astfel întreprinse toate măsurile
necesare în vederea respectării prevederilor art. 319 din Codul de procedură penală
privind citarea participanților la proces, instanța conform art. 447 alin. (1) din Codul de
procedură penală a dispus examinarea cauzei fără prezența părților la proces.
14. Prin intermediul Secției monitorizare și relații publice din cadrul Curții de Apel
Centru, Penitenciarul nr. 9 – Pruncul a comunicat instanța de recurs că, Mavrogheni
***** a fost eliberat din detenție la 30.05.2024.
15. Analizând și apreciind motivele invocate în recurs, în cumul cu materialele
cauzei penale și prevederile legale pertinente, Colegiul penal conchide că, recursul
declarat este nefondat şi pasibil de a fi respins, din următoarele considerente.
16. În conformitate cu art. 437 alin. (1), pct. 4) din Codul de procedură penală, pot
fi atacate cu recurs alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac.
17. Conform art. 448 din Codul de procedură penală, judecând recursul, instanţa
verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul
cauzei şi a oricăror documente noi prezentate în instanţa de recurs.
 18. Potrivit art.449 din Codul de procedură penală, judecând recursul, instanța
adoptă una din următoarele decizii: respinge recursul, menținând hotărârea atacată,
dacă recursul este nefondat; recursul este depus peste termen; recursul este inadmisibil;
admite recursul, casând hotărârea, parțial sau integral, şi ia una din următoarele soluții:
dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de
prezentul cod, rejudecă cauza cu adoptarea unei noi hotărâri, dispune rejudecarea
cauzei de către instanța de fond dacă este necesară administrarea de probe
suplimentare. Adoptarea deciziei şi întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu
prevederile art.417 şi 418, care se aplică în mod corespunzător.
19. Subsecvent normei citate, instanţa de recurs, în conformitate cu prevederile
art.449 alin.(1), pct.1), lit. a) din Codul de procedură penală, respinge recursul ca fiind
nefondat şi menține hotărârea atacată.
20. Conform art.469 din Codul de procedură penală, la executarea pedepsei,
instanţa de judecată soluționează chestiunile cu privire la schimbările în executarea unor
hotărîri, şi anume: 1) liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen (art.91 din
Codul penal); 2) înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă
(art.92 din Codul penal); 3) liberarea de la executarea pedepsei penale a persoanelor
grav bolnave (art.95 din Codul penal); 4) amînarea executării pedepsei pentru femeile
gravide şi persoanele care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani (art.96 din Codul penal),
anularea amînării executării pedepsei de către acestea, liberarea lor de pedeapsă,
înlocuirea pedepsei sau trimiterea pentru executare a pedepsei neexecutate; 5)
reabilitarea judecătorească (art.4722 din Codul penal); 6) schimbarea categoriei
penitenciarului (art.72 din Codul penal); 7) înlocuirea amenzii cu muncă neremunerată
în folosul comunității sau închisoare (art.64 din Codul penal); 8) înlocuirea muncii
neremunerate în folosul comunității cu închisoare (art.67 din Codul penal); 9) anularea
condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sau, după caz, a liberării
condiționate de pedeapsă înainte de termen, cu trimiterea condamnatului pentru
executarea pedepsei neexecutate (art.90 şi 91 din Codul penal); 10) căutarea
persoanelor condamnate care se ascund de organele care pun în executare pedeapsa;
11) executarea sentinței în cazul existenței altor hotărîri neexecutate, dacă aceasta nu a
fost soluționată la adoptarea ultimei hotărîri; 12) computarea arestării preventive sau a
arestării la domiciliu, dacă aceasta nu a fost soluționată la adoptarea hotărîrii de
condamnare; 13) prelungirea, schimbarea sau încetarea aplicării măsurii de
constrîngere cu caracter medical alienaţilor (art.101 din Codul penal); 131) internarea
forţată într-o instituţie ftiziopneumologică (art.961 din Codul penal); 14) liberarea de
pedeapsă sau uşurarea pedepsei în temeiul adoptării unei legi care are efect retroactiv
ori ameliorarea, în alt mod, a situaţiei (art.10 şi 101 din Codul penal), precum şi
excluderii din hotărîrea de condamnare a unor capete de acuzare dacă persoana
condamnată a fost extrădată; 15) liberarea de pedeapsă în temeiul actului amnistiei sau
stingerea executării pedepsei (art.295 din Codul de executare); 16) liberarea de
executare a pedepsei în legătură cu expirarea termenelor de prescripție ale executării
sentinței de condamnare (art.97 din Codul penal); 17) explicarea suspiciunilor sau
neclarităților care apar la punerea în executare a pedepselor; 171) constatarea
condițiilor de detenție a condamnaților; 18) alte chestiuni prevăzute de lege care apar în
procesul executării pedepselor de către condamnați.
21. Conform art.107 alin.(1) din Codul penal, amnistia este actul ce are ca efect
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei.
22. Potrivit art.272 alin.(1) din Codul de executare, în cazul amnistiei, în temeiul
art.107 din Codul penal, care liberează condamnatul de executarea în continuare a
pedepsei, fie reduce pedeapsa sau o comută, instituţiile şi organele care asigură
executarea categoriei respective de pedeapsă examinează aplicabilitatea actului de
clemenţă fiecărui condamnat şi, după caz, cu acordul condamnatului, înaintează un
demers instanţei de judecată competente conform art.470 din Codul de procedură
penală. La demers se anexează dosarul personal al condamnatului, dovezile motivelor de
fapt şi de drept invocate. Demersul se judecă în condiţiile Codului de procedură penală.
23. În sensul prevederilor legale enunțate, amnistia reprezintă o cauză care stinge
raportul penal de conflict sub aspectul pedepsei, ce constă în actul de clemență al
legiuitorului care, din rațiuni de politică penală sau socială, renunță la dreptul de a aplica
sancțiuni de drept penal persoanelor care au comis anumite infracțiuni.
24. Justificarea aplicării unui act de clemenţă, cum este amnistia, prin care
persoanele, ce au comis infracţiuni, sunt liberate de răspundere şi pedeapsă penală,
necesită evaluarea unui şir de factori cum ar fi: impactul pe care îl va produce asupra
societăţii, componenţele de infracţiune şi categoriile de persoane în privinţa cărora
urmează să se extindă actul dat, structura populaţiei penitenciare, efectul pe care îl va
produce asupra numărului populaţiei penitenciare, frecvenţa aplicării unor asemenea acte
şi raţionalitatea aplicării actului respectiv la momentul dat.
25. La data de 24 decembrie 2021 a fost adoptată şi la 31 decembrie 2021, a intrat
în vigoare Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.
26. În conformitate cu art. 1 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
prezenta lege se aplică condiţionat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate,
precum şi persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul
executării pedepsei, al perioadei de probaţiune sau al termenului de probă şi sunt
evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele
respective cad sub incidenţa prevederilor art.2–5, 7, 8. Aplicarea amnistiei faţă de
persoanele condamnate se decide de comisiile speciale privind aplicarea amnistiei în
privinţa persoanelor condamnate (în continuare – comisii speciale), instituite, în acest
sens, în cadrul fiecărei instituţii care pune în executare pedeapsa, din reprezentanţi ai
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ai Inspectoratului Naţional de Probaţiune,
precum şi din experţi psihologi judiciari atestaţi. Comisiile speciale se instituie prin
ordinul ministrului justiţiei şi activează în baza unui regulament-cadru aprobat prin
ordinul ministrului justiţiei. În temeiul deciziilor comisiei speciale, instituţia care pune în
executare pedeapsa iniţiază demersurile către instanţele de judecată competente privind
aplicarea prevederilor prezentei legi. Aplicarea amnistiei faţă de persoanele bănuite,
învinuite se decide de procuror, la faza de urmărire penală, iar faţă de persoanele
inculpate care cad sub incidenţa art.2 alin.(4) – de instanţa de judecată, la faza de
judecare a cauzei. Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin
intermediul unui avocat un demers către instanţa de judecată privind examinarea
posibilităţii aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de procuror. Persoana
condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către
instanţa de judecată privind examinarea posibilităţii aplicării amnistiei doar dacă a fost
refuzată de comisia specială.
27. Studiind materialele cauzei, Colegiul penal atestă că, prin încheierea
Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr.21ji-1207/2024 din 30 mai 2024, s-a admis
demersul Penitenciarului nr.9 – Pruncul, cu privire la aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1)
lit. c) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021 în privința
condamnatului Mavrogheni *****, născut la *****. În temeiul art. 7 alin. (1) lit. c) din
Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021, s-a redus
condamnatului Mavrogheni *****, născut la *****, pedeapsa de 11 (unsprezece) ani
închisoare, stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 20 februarie 2018, cu
o cincime (1/5).
28. Instanța de recurs reține că, prin demersul înaintat, Penitenciarul nr. 9 – Pruncul
a solicitat aplicarea prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021, cu privire la amnistie, în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, în
privința condamnatului Mavrogheni *****.
29. Principial, Colegiul penal subliniază că, în temeiul prevederilor procesuale ce
stabilesc examinarea cauzelor în ordine de recurs, instanța este ținută să examineze
încheierea recurată exclusiv prin prisma legalității ei. În acest cadru strict, analiza
legalității încheierii de respingere a cererii privind aplicarea amnistiei se impune chiar și
în ipoteza eliberării condamnatului din detenție pentru executarea integrală a pedepsei,
întrucât caracterul definitiv al hotărârii pot produce în continuare efecte juridice
semnificative.
30. Raportând dispozițiile normelor sus-citate la circumstanțele cauzei, evaluând
soluția judecătorului de instrucție prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu
circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul penal apreciază concluzia instanței
de fond ca fiind una corectă.
31. Colegiul penal relevă că, amnistia reprezintă, în sine o cauză reală de excludere
a răspunderii penale, având ca efecte cu privire la toți participanții la săvârșirea
infracțiunii, însă, deoarece aceasta este incidentă in rem, și nu in personam, consecințele
pot surveni numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții personale, iar, prin intermediul
prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, legiuitorul indică expres
condițiile fără respectarea cărora nu poate fi pusă spre examinare cererea şi anume:
prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe parcursul executării pedepsei,
raportul evaluării psihologice că condamnatul care urmează a fi amnistiat prezintă un
risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor condiții urmează a fi stabilită
prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții
care pune în executare pedeapsa.
32. Cu referire la primul aspect prevăzut de legiuitor, instanța de recurs remarcă, că
constatarea comportamentului pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale se desprind
ca urmare a resocializării penitenciare a condamnatului, reprezentând, per ansamblu un
proces complex, care constă în activităţile socio-educative desfăşurate de personalul
penitenciar prin intermediul unui complex de măsuri cu caracter educativ, juridic, social,
organizatoric, psihopedagogic etc., activităţi ce sunt aplicate în scopul modificării
sistemului lui de valori antisociale având ca scop restabilirea echităţii sociale, corectarea
condamnatului, precum şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni atât de către
condamnaţi, cât şi de către alte persoane, numărul de stimulări pe perioada detenției,
numărul sancțiunilor disciplinare, numărul de participări în activitățile educative în cadrul
penitenciarului, caracteristica din partea membrilor de familie, cunoscuți, rude și prieteni,
numărul condamnărilor, situația familială, predispoziția deținutului de a repara
prejudiciul moral și material.
33. Cât privește cel de-al doilea aspect prevăzut de legiuitor privind evaluarea
psiholigică a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, urmează a fi supuse
aprecierii prevederile Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, care la pct. 53, 55, 57 stabilesc
că, psihologul din cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care
se încadrează în prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile
lucrătoare pentru fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor
persoane în conformitate cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă
prevăzute la anexa nr. 6. Rezultatele evaluării riscului de recidivă se prezintă
condamnatului pentru informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a riscului de recidivă.
Fișa de evaluare a riscului de recidivă se prezintă și se argumentează de către psiholog
sau consilierul de probațiune în cadrul ședinței comisiei speciale pentru fiecare
condamnat în parte.
34. Conform anexei nr. 6 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă că, prin
„risc ridicat de recidivă” se înțelege predominarea factorilor criminogeni ce
condiționează o recădere infracțională; „risc mediu de recidivă” – prezența redusă a
factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni, dar prematură
pentru diminuarea comportamentelor negative viitoare; „risc redus de recidivă” –
prezența redusă sau lipsa factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi
infracțiuni și duc la încetarea comportamentelor negative viitoare”.
35. Potrivit anexei nr. 7 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă trei categorii a
nivelului de recidivă și anume, „scăzut”, „mediu”, „sporit”.
36. Aici, instanța de recurs învederează că, evaluarea psihologică a condamnatului
trebuie să aibă o desfășurare logică, pornind de la identificarea antecedentelor persoanei,
vizând atât informații privitoare la condamnările anterioare, cât și la istoria
comportamentală a celui evaluat. Urmează identificarea comportamentului infracțional și
circumstanțele în care acesta s-a produs: starea condamnatului până la săvârșirea
infracțiunii (vârsta, circumstanțele, acțiunile, gândurile etc.); evaluarea proprie a
infracțiunii săvârșite de către condamnat (recunoaște sau nu vina); analiza alternativelor
comportamentului infracțional și de ce nu au fost folosite; studierea sferei etico-morale (i-
a fost greu să ia decizia, cât de ușor a luat-o, dileme morale), precum și consecințele
comportamentului acestuia. În evaluarea personalității condamnatului, este necesar a
stabili dacă factorii de risc persistă în continuare.
37. Potrivit art. 7 din aceeași lege, persoanei condamnate la data intrării în vigoare
a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4–6 i se reduce termenul de
pedeapsă sau i se comută pedeapsa după cum urmează: a) cu o treime, dacă este
condamnată pe un termen de până la 7 ani inclusiv; b) cu o pătrime, dacă este
condamnată pe un termen de la 7 la 10 ani; c) cu o cincime, dacă este condamnată pe
un termen mai mare de 10 ani; d) la 30 de ani de închisoare, dacă este condamnată la
detențiune pe viață; e) cu o treime, dacă, la data comiterii infracțiunii, persoana
condamnată avea vârsta cuprinsă între 18 și 21 de ani; f) cu jumătate, dacă, la data
comiterii infracțiunii, persoana condamnată era minoră; g) cu o treime, persoanei
condamnate cu vârsta mai mare de 60 de ani și celei cu dizabilități severe și accentuate.
În cazul persoanei al cărei termen de pedeapsă pentru aceeași infracțiune a fost redus
anterior în temeiul unui act de amnistie sau de grațiere, reducerea repetată a termenului
în baza prezentei legi nu poate fi efectuată. O persoană condamnată poate beneficia de o
singură reducere a termenului de pedeapsă prevăzută de prezenta lege.
38. În speță, se atestă că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani)
din 20.11.2017 a fost dispus transferul în Republica Moldova, a condamnatului
Mavrogheni *****, născut la *****, pentru executarea în continuare a pedepsei stabilite
prin sentința Judecătoriei or. Ziuzinsk, reg. Moscova, Federația Rusă din 04.03.2016,
reîncadrându-se acțiunile acestuia, în prevederile art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal,
art. 26, 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal și conform art. 84 din Codul penal,
stabilindu-i-se pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare.
39. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018 a
fost admis recursul procurorului și casată parțial încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul
Buiucani) din 20 noiembrie 2017, în partea stabilirii pedepsei condamnatului Mavrogheni
*****i, rejudecată cauza și adoptată o nouă hotărâre după cum urmează: s-a aplicat lui
Mavrogheni ***** în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal sub formă de
închisoare de 10 (zece) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de timp închis; s-a aplicat
lui Mavrogheni ***** în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) din Codul penal sub formă de
închisoare de 8 (opt) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de timp închis. Conform
prevederilor art.84 alin.(1) din Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor s-a aplicat
lui Mavrogheni ***** o pedeapsă definitivă de 11 (unsprezece) ani cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest dispozițiile încheierii Judecătoriei Chișinău
(sediul Buiucani) din 20.11.2017 au fost păstrate.
40. Instanța de recurs menționează că, prin extrasul procesului-verbal Comisiei
speciale din cadrul Penitenciarului nr. 9 – Pruncul din 10.11.2022 s-a decis că,
condamnatul Mavrogheni *****i întrunește condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr.
243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, fiind caracterizat pozitiv și prezentând
un risc de recidivă mediu (f.d. 6).
41. Potrivit raportului de evaluare a comportamentului condamnatului se constată
că, Mavrogheni *****i, pe perioada detenției nu a avut careva încălcări de regim ,față de
administrația penitenciarului are o atitudine satisfăcătoare, nu manifestă interese față de
jocurile de hazard, nu utilizează băuturi alcoolice sau substanțe narcotice, nu se bucură de
autoritate în mediul condamnaților, este indiferent față de legile și tradițiile hoțești.
Totodată, reieșind din Fișa de evaluare a riscului de recidivă se constată că, condamnatul
a fost evaluat psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu, fiind indicați factori
criminogeni: tipul infracțiunii, predispus spre consum de droguri, motivație infracțională,
precum și factori protectivi: sprijinul și atenția din partea mamei, participarea la
activitățile obligatorii, stabilite conform planului individual de resocializare, frecventarea
unei forme de învățământ sau atitudinea pozitivă pentru învățare, existența unui loc de
muncă până la condamnare (f.d. 21, 23).
42. La materialele cauzei se regăsește inclusiv acordul semnat olograf de către
condamnatul Mavrogheni *****i își exprimă acordul ca în privința sa să fie aplicat actul
de amnistie.
43. Astfel, circumstanţele respective atestă că, demersul Penitenciarului nr. 9 –
Pruncul privind aplicarea prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 cu privire la amnistie,
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova,
în privința condamnatului Mavrogheni *****i corect a fost admis de prima instanță, or la
examinarea demersului privind aplicarea amnistiei în condițiile Legii nr. 243 din
24.12.2021, judecătorul de instrucție întemeiat a examinat demersul instituției
penitenciare prin prisma comportamentului deținutului și riscului de recidivă, în raport cu
actele instituției penitenciare premergătoare concluziei comisiei speciale a
Penitenciarului, la caz, nr. 9 – Pruncul. Aplicarea amnistiei în condițiile acestei legi este
legată în principal de faptul dacă deținutul, prin comportamentul pe care îl are și riscul de
recidivă, este suficient de bine pregătit să fie integrat în societate după ispășirea
termenului pedepsei redus prin prisma art. 7 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 243 din
24.12.2021 .
44. Subsecvent, instanța de recurs evidențiază că, în corespundere cu Ansamblul de
reguli minime ale Națiunilor Unite pentru tratamentul deținuților (Regulile Nelson
Mandela), adoptată prin Rezoluția Adunării Generale în 17 decembrie 2015, prin prisma
regulii 4 subpct.1 , scopurile sentinței privative de libertate sau ale măsurilor similare
care privează o persoană de libertate sunt, în primul rând, de a proteja societatea de
infracțiuni și de a reduce recidivismul. Scopurile date pot fi atinse doar dacă perioada de
detenție este aplicată pentru a asigura, în măsura posibilă, reintegrarea unor atare
persoane în societate după eliberare, astfel încât ele să ducă un mod de viață în
conformitate cu legea și să se poată întreține. Așadar, de principiu, pedeapsa penală
trebuie privită ca un mijloc de reeducare și corectare a deținutului și nicidecum ca o cale
de a provoca suferințe psihice și fizice sau în alt mod de a restricționa drepturile și
interesele legitime ale acestuia, decât în limita admisă de standardele de drepturile
omului. La modul general, orice restrângere a drepturilor deținuților trebuie să fie
condiționată de protejarea drepturilor și intereselor altor persoane, precum și în scopul
curmării și prevenirii săvârșirii de infracțiuni, cât și pentru a menține ordinea în instituția
penitenciară.
45. În temeiul prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021, cu privire la amnistie, în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova,
instituția actului de clemență urmează a fi privită ca un remediu de identificare a unui
echilibru între reticența societății față de posibilitatea liberării din detenție a persoanelor
care au ispășit o pedeapsă pentru comiterea unei crime excepțional de grave și dreptul
indivizilor la libertate individuală, prin prisma aplicării prevederilor legale naționale și a
standardelor internaționale, care garantează că statele nu vor expune persoanele la rele
tratamente, mai mult, statele vor întreprinde toate măsurile ca drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanelor să fie respectate la cel mai înalt nivel. Or, organele statului
trebuie să acționeze în intenția de asigurare a statului de drept și nu în intenția a submina
drepturile omului din frica personală sau reticența comunității.
46. Din considerentele enunțate, Colegiul penal constată o motivare amplă și
temeinică a încheierii pronunțate cu privire la circumstanțele concludente în raport cu
cerințele formulate, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția
pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
47. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția
dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând
în mod concret la împrejurările care fundamentează soluția emisă, pentru a permite
părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de recurs poate, în
principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (Garcia
Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei).
48. În prezența circumstanțelor sus-enunțate, instanța de recurs statuează asupra
temeiniciei încheierii judecătorului primei instanțe, considerente pentru care, recursul
declarat de procurorul în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Buiucani, Potînga
Veaceslav urmează a fi respins ca nefondat.
49. În baza art.448, 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) din Codul de procedură penală,
Colegiul penal al Curții de Apel Centru, –
D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul procurorului în cadrul Procuraturii mun. Chișinău,

Oficiul Buiucani, Potînga Veaceslav declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău
(sediul Ciocana) nr.21ji-1207/2024 din 30 mai 2024 și se menține această încheiere fără
modificări.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecător: Cecan Silvia

Judecător Schibin Vladislav

Judecător Băbălău Denis