Dosarul nr.

21r-1218/24 Judecătoria Chișinău

(sediul Ciocana)
1-23170889-02-21r-21062024 Judecător :
Mazureț Roman

DECIZIE
20 noiembrie 2025 *****

Colegiul Penal al Curții de Apel Centru

Având în componența sa:
Președintele ședinței de judecată Cecan Silvia
Judecătorii Schibin Vladislav și Băbălău
Denis

a judecat, în lipsa participanților la proces, în ordine de recurs, recursul avocatului

Kornacker Gabriela, în interesele condamnatului Ghinda ***** declarat împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-3290/23 din 21 martie 2024, cu
privire cererea condamnatului Ghinda *****, cu privire la aplicarea Legii privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.11.2023 – 21.03.2024;
Instanța de recurs: 21.06.2024 – 20.11.2025.
Procedura de citare a părților a fost legal executată.

Asupra recursului, în baza materialelor din dosar şi a argumentelor prezentate în

ședința de judecată, Colegiul penal, –
A C O N S T A T A T:

1. La 29 noiembrie 2023, avocatul Kornacker Gabriela a depus o cerere în

interesele condamnatului Ghinda *****, privind aplicarea în privința sa a prevederilor
Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova.
2. În motivarea cererii a fost indicat că, prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul
Buiucani) din 16.02.2021, Ghinda ***** a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 317 alin. (1) din Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 8 luni cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis. La moment condamnatul ispășește pedeapsa în
Penitenciarul nr. 4 – Cricova. Potrivit dosarului personal al condamnatului și a sentinței
la care a făcut referire supra, termenul executării pedepsei a început la data de
16.02.2021, iar sfârșitul executării pedepsei expiră la data de 15.10.2024. Ghinda *****
este eligibil pentru aplicarea amnistiei prin prisma art. 4 alin. (2) din Legea nr. 243/2021.
 3. A declarat că, potrivit extrasului din procesul-verbal nr. 4 al ședinței Comisiei
speciale ale Penitenciarului nr. 4 – Cricova din 15.02.2023, a fost refuzată înaintarea
demersului pentru aplicarea actului de amnistie în privința lui Ghinda ***** în instanța
de judecată, pe motiv că numitul dispune de un risc ridicat de recidivă și prin vot unanim
al membrilor comisiei a fost aprobată o caracteristică negativă.
4. A relatat că, potrivit raportului de evaluare despre realizarea programului
individual de executare a pedepsei despre comportamentul condamnatului efectuat
înainte de prezentarea la Comisie, la compartimentul respectarea regimului de detenție și
aspect legate de conduită, deținutul are 5 sancțiuni disciplinare active, stimulat nu a fost.
Are un comportament adecvat, nu manifestă interes față de jocurile de hazard sau
consumul de băuturi alcoolice, nu se automutilează, a evadat din locurile de detenție, a
fost judecat în baza art. 317 alin. (1) din Codul penal. La compartimentul realizarea
activităților planificate, condamnatul Ghinda ***** are realizate 4 programe, iar unul nu
a fost realizat, înregistrând calificativul ”nesatisfăcător”. În continuare, prin raportul din
31.10.2022 se confirmă că, în cadrul programului de instruire profesională condamnatul
Ghinda ***** este înmatriculat la studii de scurtă durată la specialitatea ”electrician în
construcții” începând cu data de 12.09.2022 în baza Ordinului nr. 02-01/78 a Școlii
profesionale nr. 3 Chișinău.
5. Totodată a menționat că, la data de 26 noiembrie 2020 prin decizia șefului
Penitenciarului nr. 4 – Cricova, conduită bună, eforturile simțitoare pentru reintegrarea
socială, în special în cadrul activității socio-educative, învățământului, instruirii
profesionale în baza prezentării comisiei penitenciarului, s-a decis transferul
condamnatului Ghinda ***** pentru ispășirea pedepsei în regim comun de detenție. La
fel, din certificatul cu privire la existența prejudiciului cauzat prin infracțiune, se atestă că
acesta nu are de recuperat careva prejudicii cauzate prin infracțiune. Prin urmare, în baza
înscrisurilor menționate supra, s-a atestat că condamnatul are un comportament dacă nu
exemplar, cel puțin satisfăcător și nu manifestă un risc de recidivă sporit.
6. A reținut că, potrivit extrasului din procesul-verbal nr. 4 din 15 februarie 2023,
riscul de recidivă i-a fost atribuit în primul rând din cauza sancțiunilor disciplinare active
la acel moment. Toate sancțiunile disciplinare vizate, i-au fost aplicate lui Ghinda *****
pentru întârzierea la apel, sancțiunile disciplinare fiind contestate, procedurile judiciare
pe marginea acestora fiind la faza de examinare a cauzelor în ordine de recurs.
7. Totodată a declarat că, pe faptul falsificării semnăturii în decizia de aplicare a
sancțiunii disciplinare a fost depusă plângere penală, care este investigată și la moment de
către IP Rîșcani și pe care nu există încă o soluție finală.
8. A mai adăugat faptul că, ultima sancțiune disciplinară i-a fost aplicată lui
Ghinda ***** la data de 26 august 2022, aplicându-i-se după cum este indicat în dosarul
personal o sancțiune de suspendare a dreptului la colete, banderole, pachete cu provizii,
pe un termen de 2 luni, adică până la 26.10.2022. Subsidiar, prin prisma considerațiunilor
detaliate supra, riscul de recidivă în cazul lui Ghinda ***** nu poate fi considerat drept
unul ridicat, în rezultat cererea de aplicare a amnistiei în privința numitului, urmând a fi
satisfăcută.
9. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-3290/23 din 21
martie 2024, s-a respins cererea depusă de avocatul Kornacker Gabriela în interesele
condamnatului Ghinda *****, născut la *****, privind aplicarea în privința sa a
prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova ca fiind nefondată.
10. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, avocatul Kornacker Gabriela, în
interesele condamnatului Ghinda ***** a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea ca ilegală și neîntemeiată a încheierii judecătorului de instrucție din
21.04.2024 prin care a fost respinsă plângerea declarată în numele și interesele lui Ghinda
***** privind aplicarea amnistiei, adoptarea unei noi hotărâri prin care să se dispună
aplicarea în privința lui Ghinda ***** a art. 7 alin.(1), lit. a) a Legii 243/2021 din
24.12.2021 cu reducerea a 1/3 a termenului de pedeapsă rămas neispășit.
11. În motivarea cererii de recurs invocă, că Ghinda ***** își ispășește pedeapsa în
Penitenciarul nr. 4 - Cricova pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 317 alin.(1)
din Codul penal, evadarea din locurile de detenție, infracțiune mai puțin gravă care
prevede o pedeapsă maximă de până la 3 ani închisoare. Într-adevăr prin decizia Curții de
Apel Chișinău din 18.06.2019, Ghinda ***** a fost condamnat la 4 ani și 8 luni
închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2), lit. b), c), e) și f) din Codul penal. Revenind la
sentința în baza căreia Ghinda ***** își ispășește actual pedeapsa, din 16 februarie 2021,
în temeiul art. 85 alin.(1) din Codul penal, la pedeapsa stabilită prin noua sentință s-a
adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Curții de Apel
Chișinău din 18.06.2019, stabilindu-i o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 3 ani și 8 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
12. Mai relatează că, instanța de fond a interpretat extinctiv defavorabil prevederile
Legii penale, refuzând neîntemeiat aplicarea în privința lui Ghinda ***** a Legii cu
privire la amnistie. În primul rând, după cum s-a menționat supra, Ghinda ***** își
ispășește actual pedeapsa în Penitenciarul nr. 4 – Cricova pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 317 alin. (1) din Codul penal, evadarea din locurile de detenție,
infracțiune ușoară care cade sub incidența Legii cu privire la amnistie. De asemenea,
faptul că dânsul a primit calificativul nesatisfăcător pentru realizarea programului destinat
persoanelor care au săvârșit infracțiuni contra patrimoniului nu poate fi determinat la
adoptarea soluției, or în contradicție cu acest înscris, pentru programul pregătirea
condamnaților pentru eliberarea din detenție pe sfârșit de termen, care include în sine și
programul destinat persoanelor care au săvârșit infracțiuni contra patrimoniului, Ghinda
***** a obținut calificativul - satisfăcător. Totodată, la momentul examinării cererii de
aplicare a amnistiei de către judecătorul de instrucție, toate cele 5 sancțiuni disciplinare,
pentru întârzierea la apel, pe lângă faptul că au fost contestate, ele deja erau stinse în
conformitate cu prevederile art. 248 din Codul de executare care prevede că, sancțiunile
disciplinare se sting dacă în decursul unui an de la data executării ultimei sancțiuni
disciplinare condamnatului nu i se aplică o nouă sancțiune, condamnatul fiind considerat
nesancționat. Astfel, potrivit dosarului personal al condamnatului ultima sancțiune
disciplinară aplicată în privința sa a fost la 26 august 2022, aplicându-i-se după cum este
indicat în decizia de sancționare - suspendarea dreptului la colete, banderole, pachete și
provizii pe un termen de 2 luni, adică până pe 26 octombrie 2022.
13. Indică, că având în vedere că până la 2 octombrie 2023, Ghinda ***** nu a fost
supus nici unei sancțiuni disciplinare, acesta se consideră nesancționat, iar sancțiunile
disciplinare stinse aplicate anterior nu pot avea nici o consecință defavorabilă pentru el.
În continuare, la materialele cauzei au fost anexate probe că Ghinda ***** a participat la
4 dintre 6 programe din penitenciar, este înmatriculat la studii de scurtă durată la
specialitatea electrician în construcții începând cu 12 septembrie 2022 în baza Ordinului
02-01/78 a Școlii profesionale nr. 3 Chișinău. De asemenea, pentru conduită bună,
eforturi simțitoare pentru reintegrarea social, în special în cadrul activității socio-
educative, învățământului, instruirii profesionale în baza prezentării comisiei
penitenciarului, la 26 noiembrie 2020, s-a decis transferul condamnatului Ghinda *****
în regim comun de detenție. Prin urmare, în baza înscrisurilor menționate supra, se atestă
că condamnatul Ghinda ***** dacă nu are un comportament exemplar, are un
comportament cel puțin satisfăcător, iar riscul ridicat de recidivă invocat de Comisie
urmează a fi considerat cel mult mediu. Or, comportamentul negativ urmează a fi probat
prin sancțiuni disciplinare active, iar riscul de recidivă ridicat presupune ignorarea
completă a programelor din penitenciar, ceea ce în speță nu s-a stabilit, Ghinda *****
urmând 4 dintre cele 6 programe, adică mai mult de jumătate.
14. Conform art.447 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală, recursul se judecă
în termen rezonabil, fără prezenţa părţilor la proces. Instanţa de recurs fixează data
examinării şi dispune să se comunice părţilor la proces despre aceasta, cu acordarea
dreptului depunerii referinţei.
15. Reprezentantul Penitenciarului nr. 4 – Cricova, procurorul și condamnatul au
fost înștiințați legal despre data examinării recursului și despre faptul că sunt în drept să
depună prin intermediul Secției monitorizare și relații publice a Curții de Apel Centru,
referințe sau completări la cererea de recurs. Astfel, ținând cont de faptul că participanții
la proces au fost înștiințați despre data examinării recursului și depunerii referinței fiind
astfel întreprinse toate măsurile necesare în vederea respectării prevederilor art. 447 alin.
(1) din Codul de procedură penală a dispus examinarea cauzei fără prezența părților la
proces.
16. Prin intermediul Secției monitorizare și relații publice din cadrul Curții de Apel
Centru, Penitenciarul nr. 4 – Cricova a comunicat instanța de recurs că, Ghinda ***** a
fost eliberat din detenție la 08.09.2024 conform art. 473 alin. (4) din Codul de procedură
penală.
17. Analizând și apreciind motivele invocate în recurs, în cumul cu materialele
cauzei penale și prevederile legale pertinente, Colegiul penal conchide că, recursul
declarat este nefondat şi pasibil de a fi respins, din următoarele considerente.
18. Conform art. 437 alin.(1), pct. 4) din Codul de procedură penală, pot fi atacate
cu recurs alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac.
19. Potrivit art. 448 alin.(1) din Codul de procedură penală, judecînd recursul,
instanţa verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din
dosarul cauzei şi a oricăror documente noi prezentate în instanţa de recurs. Instanţa de
recurs este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în recurs.
 20. În conformitate art.449 din Codul de procedură penală, judecînd recursul,
instanţa adoptă una din următoarele decizii: 1) respinge recursul, menţinînd hotărîrea
atacată, dacă: a) recursul este nefondat; b) recursul este depus peste termen; c) recursul
este inadmisibil; 2) admite recursul, casînd hotărîrea, parţial sau integral, şi ia una din
următoarele soluţii: a) dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în
cazurile prevăzute de prezentul cod; b) rejudecă cauza cu adoptarea unei noi hotărâri,
dacă prin aceasta nu se agravează situaţia inculpatului; c) dispune rejudecarea cauzei
de către instanţa de fond dacă este necesară administrarea de probe suplimentare; d)
dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de fond în cazul în care eroarea judiciară
nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Adoptarea deciziei şi întocmirea
acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile art.417 şi 418, care se aplică în
mod corespunzător. Trimiterea la rejudecare a cauzei poate fi dispusă o singură dată. În
cazul în care după rejudecarea cauzei eroarea judiciară nu a fost corectată de instanţa
de fond, instanţa de recurs înlătură omisiunile la judecarea recursului.
21. Subsecvent normei citate, instanţa de recurs, în conformitate cu prevederile
art.449 alin.(1), pct.1), lit. a) din Codul de procedură penală, respinge recursul ca fiind
nefondat şi menține hotărârea atacată.
22. Conform art.469 din Codul de procedură penală, la executarea pedepsei,
instanţa de judecată soluționează chestiunile cu privire la schimbările în executarea unor
hotărîri, şi anume: 1) liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen (art.91 din
Codul penal); 2) înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă
(art.92 din Codul penal); 3) liberarea de la executarea pedepsei penale a persoanelor
grav bolnave (art.95 din Codul penal); 4) amînarea executării pedepsei pentru femeile
gravide şi persoanele care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani (art.96 din Codul penal),
anularea amînării executării pedepsei de către acestea, liberarea lor de pedeapsă,
înlocuirea pedepsei sau trimiterea pentru executare a pedepsei neexecutate; 5)
reabilitarea judecătorească (art.4722 din Codul penal); 6) schimbarea categoriei
penitenciarului (art.72 din Codul penal); 7) înlocuirea amenzii cu muncă neremunerată
în folosul comunității sau închisoare (art.64 din Codul penal); 8) înlocuirea muncii
neremunerate în folosul comunității cu închisoare (art.67 din Codul penal); 9) anularea
condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei sau, după caz, a liberării
condiționate de pedeapsă înainte de termen, cu trimiterea condamnatului pentru
executarea pedepsei neexecutate (art.90 şi 91 din Codul penal); 10) căutarea
persoanelor condamnate care se ascund de organele care pun în executare pedeapsa;
11) executarea sentinței în cazul existenței altor hotărîri neexecutate, dacă aceasta nu a
fost soluționată la adoptarea ultimei hotărîri; 12) computarea arestării preventive sau a
arestării la domiciliu, dacă aceasta nu a fost soluționată la adoptarea hotărîrii de
condamnare; 13) prelungirea, schimbarea sau încetarea aplicării măsurii de
constrîngere cu caracter medical alienaţilor (art.101 din Codul penal); 131) internarea
forţată într-o instituţie ftiziopneumologică (art.961 din Codul penal); 14) liberarea de
pedeapsă sau uşurarea pedepsei în temeiul adoptării unei legi care are efect retroactiv
ori ameliorarea, în alt mod, a situaţiei (art.10 şi 101 din Codul penal), precum şi
excluderii din hotărîrea de condamnare a unor capete de acuzare dacă persoana
condamnată a fost extrădată; 15) liberarea de pedeapsă în temeiul actului amnistiei sau
stingerea executării pedepsei (art.295 din Codul de executare); 16) liberarea de
executare a pedepsei în legătură cu expirarea termenelor de prescripție ale executării
sentinței de condamnare (art.97 din Codul penal); 17) explicarea suspiciunilor sau
neclarităților care apar la punerea în executare a pedepselor; 171) constatarea
condițiilor de detenție a condamnaților; 18) alte chestiuni prevăzute de lege care apar în
procesul executării pedepselor de către condamnați.
23. Conform art.107 alin.(1) din Codul penal, amnistia este actul ce are ca efect
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei.
24. Potrivit art.272 alin.(1) din Codul de executare, în cazul amnistiei, în temeiul
art.107 din Codul penal, care liberează condamnatul de executarea în continuare a
pedepsei, fie reduce pedeapsa sau o comută, instituţiile şi organele care asigură
executarea categoriei respective de pedeapsă examinează aplicabilitatea actului de
clemenţă fiecărui condamnat şi, după caz, cu acordul condamnatului, înaintează un
demers instanţei de judecată competente conform art.470 din Codul de procedură
penală. La demers se anexează dosarul personal al condamnatului, dovezile motivelor de
fapt şi de drept invocate. Demersul se judecă în condiţiile Codului de procedură penală.
25. În sensul prevederilor legale enunțate, amnistia reprezintă o cauză care stinge
raportul penal de conflict sub aspectul pedepsei, ce constă în actul de clemență al
legiuitorului care, din rațiuni de politică penală sau socială, renunță la dreptul de a aplica
sancțiuni de drept penal persoanelor care au comis anumite infracțiuni.
26. Justificarea aplicării unui act de clemență, cum este amnistia, prin care
persoanele, ce au comis infracţiuni, sunt liberate de răspundere şi pedeapsă penală,
necesită evaluarea unui şir de factori cum ar fi: impactul pe care îl va produce asupra
societăţii, componenţele de infracţiune şi categoriile de persoane în privinţa cărora
urmează să se extindă actul dat, structura populaţiei penitenciare, efectul pe care îl va
produce asupra numărului populaţiei penitenciare, frecvenţa aplicării unor asemenea acte
şi raţionalitatea aplicării actului respectiv la momentul dat.
27. La data de 24 decembrie 2021 a fost adoptată şi la 31 decembrie 2021, a intrat
în vigoare Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.
28. În conformitate cu art. 1 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
prezenta lege se aplică condiţionat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate,
precum şi persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul
executării pedepsei, al perioadei de probaţiune sau al termenului de probă şi sunt
evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele
respective cad sub incidenţa prevederilor art.2–5, 7, 8. Aplicarea amnistiei faţă de
persoanele condamnate se decide de comisiile speciale privind aplicarea amnistiei în
privinţa persoanelor condamnate (în continuare – comisii speciale), instituite, în acest
sens, în cadrul fiecărei instituţii care pune în executare pedeapsa, din reprezentanţi ai
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ai Inspectoratului Naţional de Probaţiune,
precum şi din experţi psihologi judiciari atestaţi. Comisiile speciale se instituie prin
ordinul ministrului justiţiei şi activează în baza unui regulament-cadru aprobat prin
ordinul ministrului justiţiei. În temeiul deciziilor comisiei speciale, instituţia care pune în
executare pedeapsa iniţiază demersurile către instanţele de judecată competente privind
aplicarea prevederilor prezentei legi. Aplicarea amnistiei faţă de persoanele bănuite,
învinuite se decide de procuror, la faza de urmărire penală, iar faţă de persoanele
inculpate care cad sub incidenţa art.2 alin.(4) – de instanţa de judecată, la faza de
judecare a cauzei. Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin
intermediul unui avocat un demers către instanţa de judecată privind examinarea
posibilităţii aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de procuror. Persoana
condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către
instanţa de judecată privind examinarea posibilităţii aplicării amnistiei doar dacă a fost
refuzată de comisia specială.
29. Studiind materialele cauzei, Colegiul penal atestă că, condamnatul Ghinda
*****, prin intermediul avocatului său Kornacker Gabriela a formulat o cerere cu privire
la aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021, în privința sa.
30. Instanța de recurs reține că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul
Ciocana) nr. 21ji-3290/23 din 21 martie 2024, s-a respins cererea depusă de avocatul
Kornacker Gabriela în interesele condamnatului Ghinda *****, născut la *****, privind
aplicarea în privința sa a prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova ca fiind nefondată.
31. Principial, Colegiul penal subliniază că, în temeiul prevederilor procesuale ce
stabilesc examinarea cauzelor în ordine de recurs, instanța este ținută să examineze
încheierea recurată exclusiv prin prisma legalității ei. În acest cadru strict, analiza
legalității încheierii de respingere a cererii privind aplicarea amnistiei se impune chiar și
în ipoteza eliberării condamnatului din detenție pentru executarea integrală a pedepsei,
întrucât caracterul definitiv al hotărârii pot produce în continuare efecte juridice
semnificative.
32. Raportând dispozițiile normelor sus-citate la circumstanțele cauzei, evaluând
soluția judecătorului de instrucție prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu
circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul penal apreciază concluzia instanței
de fond ca fiind una corectă.
33. Colegiul penal relevă că, amnistia reprezintă, în sine o cauză reală de excludere
a răspunderii penale, având ca efecte cu privire la toți participanții la săvârșirea
infracțiunii, însă, deoarece aceasta este incidentă in rem, și nu in personam, consecințele
pot surveni numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții personale, iar, prin intermediul
prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, legiuitorul indică expres
condițiile fără respectarea cărora nu poate fi pusă spre examinare cererea şi anume:
prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe parcursul executării pedepsei,
raportul evaluării psihologice că condamnatul care urmează a fi amnistiat prezintă un
risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor condiții urmează a fi stabilită
prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții
care pune în executare pedeapsa.
34. Cu referire la primul aspect prevăzut de legiuitor, instanța de recurs remarcă, că
constatarea comportamentului pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale se desprind
ca urmare a resocializării penitenciare a condamnatului, reprezentând, per ansamblu un
proces complex, care constă în activităţile socio-educative desfăşurate de personalul
penitenciar prin intermediul unui complex de măsuri cu caracter educativ, juridic, social,
organizatoric, psihopedagogic etc., activităţi ce sunt aplicate în scopul modificării
sistemului lui de valori antisociale având ca scop restabilirea echităţii sociale, corectarea
condamnatului, precum şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni atât de către
condamnaţi, cât şi de către alte persoane, numărul de stimulări pe perioada detenției,
numărul sancțiunilor disciplinare, numărul de participări în activitățile educative în cadrul
penitenciarului, caracteristica din partea membrilor de familie, cunoscuți, rude și prieteni,
numărul condamnărilor, situația familială, predispoziția deținutului de a repara
prejudiciul moral și material.
35. Cât privește cel de-al doilea aspect prevăzut de legiuitor privind evaluarea
psihologică a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, urmează a fi supuse
aprecierii prevederile Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, care la pct. 53, 55, 57 stabilesc
că, psihologul din cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care
se încadrează în prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile
lucrătoare pentru fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor
persoane în conformitate cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă
prevăzute la anexa nr. 6. Rezultatele evaluării riscului de recidivă se prezintă
condamnatului pentru informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a riscului de recidivă.
Fișa de evaluare a riscului de recidivă se prezintă și se argumentează de către psiholog
sau consilierul de probațiune în cadrul ședinței comisiei speciale pentru fiecare
condamnat în parte.
36. Conform anexei nr. 6 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă că, prin
„risc ridicat de recidivă” se înțelege predominarea factorilor criminogeni ce
condiționează o recădere infracțională; „risc mediu de recidivă” – prezența redusă a
factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni, dar prematură
pentru diminuarea comportamentelor negative viitoare; „risc redus de recidivă” –
prezența redusă sau lipsa factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi
infracțiuni și duc la încetarea comportamentelor negative viitoare”.
37. Potrivit anexei nr. 7 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă trei categorii a
nivelului de recidivă și anume, „scăzut”, „mediu”, „sporit”.
38. Aici, instanța de recurs învederează că, evaluarea psihologică a condamnatului
trebuie să aibă o desfășurare logică, pornind de la identificarea antecedentelor persoanei,
vizând atât informații privitoare la condamnările anterioare, cât și la istoria
comportamentală a celui evaluat. Urmează identificarea comportamentului infracțional și
circumstanțele în care acesta s-a produs: starea condamnatului până la săvârșirea
infracțiunii (vârsta, circumstanțele, acțiunile, gândurile etc.); evaluarea proprie a
infracțiunii săvârșite de către condamnat (recunoaște sau nu vina); analiza alternativelor
comportamentului infracțional și de ce nu au fost folosite; studierea sferei etico-morale (i-
a fost greu să ia decizia, cât de ușor a luat-o, dileme morale), precum și consecințele
comportamentului acestuia. În evaluarea personalității condamnatului, este necesar a
stabili dacă factorii de risc persistă în continuare.
39. În speță, se atestă că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 18.06.2019, Ghinda ***** a fost condamnat la 4 ani și 8 luni închisoare, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.
187 alin. (2) lit. b), c), d), e) și f) din Codul penal.
40. Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 16 februarie 2021,
Ghinda ***** a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 317 alin.
(1) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de
10 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 85 alin. (1)
din Codul penal, la pedeapsa stabilită prin noua sentință, s-a adăugat parțial partea
neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18.06.2019,
stabilindu-i lui Ghinda ***** pedeapsa definitivă sub formă de închisoare, pe un termen
de 3 ani și 8 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
41. Începutul termenului de executare a pedepsei se calculează începând cu data de
16.02.2021, iar sfârșitul termenului de executare a pedepsei este preconizat pentru
15.10.2024.
42. Colegiul penal reține că, conform extrasului din procesul-verbal nr. 4 al ședinței
Comisiei Speciale a Penitenciarului nr. 4 – Cricova din data de 15 februarie 2023,
Comisia a refuzat înaintarea materialelor în instanța de judecată în vederea reducerii
termenului pedepsei în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova față de
condamnatul Ghinda *****, temei servind faptul că, prezintă risc de recidivă ”ridicat”
(f.d. 6).
43. Conform Raportului de evaluare despre realizarea Programului individual de
executare a pedepsei și despre comportamentul condamnatului Ghinda ***** rezultă că,
deținutul are cinci sancțiuni active, stimulat nu a fost, are un comportament adecvat, nu
manifestă interes față de jocurile de hazard sau consum de băuturi alcoolice, nu se
automutilează, a evadat din locul de detenție. Totodată, se indică că, a realizat activități
planificate, și anume, ”Petrecerea lecțiilor în detenție”, ”Programul de reducere a
violenței în mediul penitenciar”, ”Programul destinat persoanelor care au săvârșit
infracțiuni contra patrimoniului”, ”Instruirea profesională”, Programul de pregătire pentru
eliberare din detenție pe sfârșit de termen sau liberare condiționată înainte de termen ”,
nefiind realizat programul Cetățenie activă”. Cu referire la aspectele sociale relevante se
indică, că condamnatul menține legătura cu părinții, are loc de trai după eliberare, nu s-a
adresa cu solicitări de ordin social către asistentul social. În concluzie, se indică, că
condamnatul nu a realizat programul individual, are un comportament negativ (f.d. 7-8).
 44. Instanța de recurs atestă că, din conținutul certificatului eliberat deținutului
Ghinda ***** rezultă că, în privința ultimului au fost aplicate 5 sancțiuni disciplinare și
nu dispune de stimulări (f.d. 9).
45. Totodată, din Fișa de evaluare a riscului de recidivă rezultă că, a fost stabilit
riscul de recidivă ridicat, fiind indicați factori criminogeni: anterior judecat/condamnat,
tipar infracțional, comportament infracțional, grup de prieteni/anturaj antisocial, lipsa
autocontrolului, impulsivitate, toleranță scăzută la frustrare, iresponsabilitate, nu există
autocritică, abilități reduse de gestionare financiară, regrese în comportamentul din
detenție, lipsa empatiei, precum și factori protectivi: există loc de trai, sprijin din partea
mamei, mătușilor, verișoarei, frecventarea unei forme de învățământ în cadrul
penitenciarului, abilități de gestionare constructivă a timpului liber (f.d. 83).
46. Astfel, circumstanțele respective atestă că, cererea condamnatului Ghinda
***** privind aplicarea prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 cu privire la amnistie,
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
în privința ultimului, corect a fost respinsă de prima instanță, ca fiind neîntemeiată.
47. Instanța de recurs apreciază ca fiind irelevante argumentele recurentului cu
referire la temeinicia aplicării amnistiei în privința sa, întrucât, pentru aplicarea actului de
clemență este necesar existența și cumularea condițiilor stipulate la art. 1 alin. (1) din
Legea nr. 243 din 24.12.2021, și anume caracteristica pozitivă pe parcursul executării
pedepsei și evaluarea psihologică, precum că, condamnatul care urmează a fi amnistiat
prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, fapt neîntrunit la caz.
48. Aici, urmează de a reitera faptul că, prin prisma condiției obligatorii privind
evaluarea psihologică a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, se atestă
predominarea factorilor criminogeni ce condiționează o recădere infracțională,
manifestați prin justificarea infracțiunii, tipar și comportament infracțional, istoric
infracțional, lipsa de autocontrol și impulsivitate precum și regrese în comportamentul
din detenție.
49. În continuare, instanța de recurs consideră că fiecare cerere privind aplicarea
amnistiei trebuie examinată individual potrivit particularităților deținutului evaluat.
Această procedură trebuie aplicată la faza de examinare de către comisiile speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, cât și la faza de
examinare a demersului în instanța de judecată. În acest sens, comisia specială trebuie să
aloce timp suficient fiecăruia dintre deținuți să-și susțină poziția în fața organului
colegial, să motiveze cererea de aplicare a amnistiei, să prezinte informații și probe pe
care le consideră relevante în coraport cu normele de drept indicate supra.
50. În consecință, Colegiul penal reiterează convingerea că, Ghinda *****, se
caracterizează negativ și prezintă risc ridicat de recidivă, din care considerente, în
privinţa acestuia nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova.
51. În final, instanța de recurs consideră relevantă și jurisprudența CtEDO în
materie de amnistie, potrivit căreia Curtea reiterează că amnistiile și grațierile sunt, în
esență, o chestiune a dreptului intern al Statelor membre și că, în principiu, ele nu sunt
contrare dreptului internațional, cu excepția cazurilor în care se aplică la fapte care
constituie încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, ea
consideră că agresiunea … constituie o încălcare gravă a dreptului la integritatea fizică și
psihică și că acordarea amnistiei unuia dintre autorii acestei agresiuni, având în vedere
circumstanțele particulare ale cauzei, este susceptibilă să contravină obligațiilor impuse
Statului reclamat în sensul Articolelor 3 din Convenție (Cauza E.G. vs Moldova, par. 44).
52. Din considerentele enunțate, Colegiul penal constată o motivare amplă și
temeinică a încheierii pronunțate cu privire la circumstanțele concludente în raport cu
cerințele formulate, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția
pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
53. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția
dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând
în mod concret la împrejurările care fundamentează soluția emisă, pentru a permite
părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de recurs poate, în
principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (Garcia
Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei).
54. În prezența circumstanțelor sus-enunțate, instanța de recurs statuează asupra
temeiniciei încheierii judecătorului primei instanțe, considerente pentru care, recursul
declarat de avocatul Kornacker Gabriela, în interesele condamnatului Ghinda *****
urmează a fi respins ca nefondat.
55. În baza art.448, 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) din Codul de procedură penală,
Colegiul penal al Curții de Apel Centru, –
D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul a avocatului Kornacker Gabriela, în interesele

condamnatului Ghinda ***** declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul
Ciocana) nr. 21ji-3290/23 din 21 martie 2024 și se menține această încheiere fără
modificări.
Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător: Cecan Silvia

Judecător Schibin Vladislav

Judecător Băbălău Denis