Dosarul nr.

21r-149/25 Judecătoria Hâncești (sediul Central)

1-23030692-02-21r-04022025 Judecător Natalia BERBEC

DECIZIE
în numele Legii

03 decembrie 2025 mun.

Chișinău

COLEGIUL PENAL AL CURŢII DE APEL CENTRU

Având în componența sa:
Președintele ședinței: Eugeniu BEȘELEA
Judecători: Olga COJOCARU și Vitalie
BUDECI

a examinat în ordine de recurs, fără prezența părților, recursurile declarate de

procurorul în Procuratura r-lui Hâncești, Ghenadie BEREGOI, și de directorul
Penitenciarului nr.7-Rusca, comisar principal de justiție, Alexandru SUHOVICI ,
împotriva Încheierii Judecătoriei Hâncești (sediul Central) nr. 21ji-155/24 din 17 ianuarie
2025, prin care a fost admisă cererea avocatului Ilie GÎLCĂ în interesele condamnatei
CIUBOTARU Efimia privind aplicarea în privința condamnatei CIUBOTARU Efimia,
născută la *****, a prevederilor art.7 alin.(1) lit. g) din Legea privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, fiindu-i
redusă cu o treime pedeapsa cu închisoare stabilită prin Decizia Curții de Apel Chișinău
din 20 noiembrie 2013.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

în procedura instanței de fond, din 08.07.2024 până la 17.01.2025;
în Curtea de Apel Chișinău, din 04.02.2025 până la 03.12.2025.
Procedura de notificare a părților a fost executată.

Verificând legalitatea Încheierii atacate, pe baza materialelor din dosar, în contextul

motivelor invocate de recurent, Colegiul penal al Curții de Apel Centru,

A CONSTATAT:

1. La data de 28 februarie 2023 2024 în Secția evidență și documentare procesuală a

Judecătoriei Hâncești, (sediul Central) a fost înregistrată cererea depusă de avocatul Ilie
GÎLCĂ în interesele condamnatei CIUBOTARU Efimia cu privire la aplicarea actului de
amnistie.
În motivarea cererii indică, că față de condamnata CIUBOTARU Efimia sunt
aplicabile prevederile art.7 alin.(1) lit.g) a Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, care a intrat în vigoare la data de 31 decembrie 2021, fiind publicată în
Monitorul Oficial nr. 325-333.
2. Prin Încheierea Judecătoriei Hâncești (sediul Central) nr. 21ji-155/24 din 17
ianuarie 2025, a fost admisă cererea avocatului Ilie GÎLCĂ în interesele condamnatei
CIUBOTARU Efimia cu privire la aplicarea actului de amnistie.
A fost aplicat fata de condamnata CIUBOTARU Efimia Filip, născută la *****,
actul de amnistie in baza art.7 alin.(1) lit.g) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare
31.12.2021) privind amnistia in legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independentei Republicii Moldova.
A fost redus în privința condamnatei CIUBOTARU Efimia cu o treime termenul de
pedeapsa de 8 ani și 2 luni închisoare stabilită prin Decizia Curții de Apel Chișinău din
20 noiembrie 2013, in baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independentei Republicii Moldova.
Se consideră executată pedeapsa stabilită prin Decizia Curții de Apel Chișinău din
20.11.2013.

3. Nefiind de acord cu Încheierea Judecătoriei Hâncești (sediul Central) nr. 21ji-

155/24 din 17 ianuarie 2025, a declarat recurs procurorul în Procuratura r-lui Hâncești,
Ghenadie BEREGOI, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a
Încheierii Judecătoriei Hâncești (sediul Central) nr. 21ji-155/24 din 17 ianuarie 2025 în
privința condamnatei CIUBOTARU Efimia.
În motivarea recursului procurorul a menționat că, potrivit prevederilor art.107
alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a
pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Conform art.272 alin.(1), (2)
Cod de executare, în cazul amnistiei, în temeiul art.107 Cod penal, care liberează
condamnatul de executarea în continuare a pedepsei, fie reduce pedeapsa sau o comută,
instituțiile şi organele care asigură executarea categoriei respective de pedeapsă
examinează aplicabilitatea actului de clemență fiecărui condamnat şi, după caz, cu
acordul condamnatului, înaintează un demers instanței de judecată competente conform
art.470 Cod de procedură penală. La demers se anexează dosarul personal al
condamnatului, dovezile motivelor de fapt şi de drept invocate. Demersul se judecă în
condițiile Codului de procedură penală. Condamnatul este în drept să înainteze personal
un demers instanței de judecată pentru examinarea posibilității aplicării actului de
amnistie. În acest caz, instituțiile sau organele care asigură executarea categoriei
respective de pedeapsă remit instanței de judecată dosarul personal al condamnatului
Potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prezenta
lege se aplică condiționat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum
şi persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării
pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate
psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad
sub incidența prevederilor art.2-5, 7, 8. Aliniatul (2) al aceluiași articol stipulează că,
aplicarea amnistiei față de persoanele condamnate se decide de comisiile speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate (în continuare - comisii speciale),
instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa, din
reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor şi ai Inspectoratului Național
de Probațiune. Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiției şi activează
în baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiției. Conform alin.(3)
al aceluiași articol, în temeiul deciziilor comisiei speciale, instituția care pune în
executare pedeapsa inițiază demersurile către instanțele de judecată competente privind
aplicarea prevederilor prezentei legi. Subsecvent, alin.(6) din norma citată prevede că,
persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers
către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar dacă a
fost refuzată de comisia specială. Regulamentul-cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, indică clar că, ședința
comisiei speciale se desfășoară cu participarea condamnatului în privința cărui se
examinează posibilitatea înaintării demersului privind aplicarea actului de amnistie. Cu
titlu de excepție, cazul poate fi examinat fără participarea condamnatului, dacă acesta
exprimă, în scris, acordul examinării cazului în lipsa sa, cu indicarea motivelor ce nu
permit prezentarea lui în față comisiei speciale la ora şi data stabilită.
În cazul transferării condamnatului în alt penitenciar, subiectul se scoate de pe
ordinea de zi, fără examinare, iar cererea condamnatului se expediază la locul transferului
pentru ulterioara examinare în cadrul comisiei speciale unde condamnatul este transferat.
La comisia specială se prezintă documentele justificative pentru fiecare caz examinat, iar
la necesitate şi dosarele personale ale condamnaților. Se asigură audierea condamnatului
pe marginea cazului, inclusiv cu adresarea întrebărilor şi se oferă acestuia posibilitatea de
a prezenta informații confirmative în susținerea sa. Decizia comisiei speciale prin care se
propune înaintarea demersului în vederea aplicării amnistiei se prezintă instituției care
pune în executare pedeapsa penală pentru înaintarea propriu-zisă a demersului. Deciziile
comisiei trebuie să fie motivate.
Subdiviziunea de evidență a deținuților din cadrul instituției penitenciare, în urma
studierii dosarelor personale ale tuturor condamnaților din penitenciar, conform evidenței
alfabetice, precum şi cererilor condamnaților privind examinarea posibilității aplicării
amnistiei, întocmește săptămânal lista condamnaților cu cel puțin 10 persoane care se
încadrează în prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021 şi o prezintă
directorului instituției penitenciare pentru inițierea acumulării materialelor în vederea
examinării posibilității aplicării amnistiei (efectuarea evaluării psihologice şi aprobarea
raportului de evaluare a condamnatului). Psihologul din cadrul instituției penitenciare,
urmare parvenirii listei persoanelor care se încadrează în prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din
Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile lucrătoare pentru fiecare 10 condamnați, va
realiza evaluarea psihologică a acestor persoane în conformitate cu metodologia şi fișa de
evaluare a riscului de recidivă prevăzute la anexa nr.6. Consilierul de probațiune din
cadrul biroului de probațiune, urmare examinării dosarelor personale ale condamnaților şi
identificării persoanelor care se încadrează în prevederile art.3 din Legea nr. 243/2021, va
realiza evaluarea psihologică a acestor persoane în conformitate cu metodologia şi fișa de
evaluare a riscului de recidivă prevăzute la anexa nr. 7. Rezultatele evaluării riscului de
recidivă se prezintă condamnatului pentru informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a
riscului de recidivă. Fișa de evaluare a riscului de recidivă pentru fiecare condamnat în
parte se transmite neîntârziat secretarului comisiei speciale. Fișa de evaluare a riscului de
recidivă se prezintă şi se argumentează de către psiholog sau consilierul de probațiune în
cadrul ședinței comisiei speciale pentru fiecare condamnat în parte.
Prin urmare, având în vedere circumstanțele constatate în coraport cu prevederile
legale aplicabile, consideră că condamnatei CIUBOTARU Efimia la moment nu îi sunt
aplicabile prevederile Legii 243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-
a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, dat fiind faptul, că aceasta la
rândul său nu a respectat procedura extrajudiciară.
Conform prevederilor Ordinului ANP nr.284/2021 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la întocmirea Raportului de Evaluare despre realizarea
Programului individual de executare a pedepsei şi despre comportamentul
condamnatului, Raportul de evaluare se completează în baza rezultatelor evaluării
comportamentului condamnatului care conform pct.7 se aprobă în cadrul Comisiei
penitenciarului şi este valabil 6 luni, cu excepția situațiilor când au survenit schimbări în
procesul de reintegrare a condamnatului, în acest caz, raportul se supune reperfectării.
Aici observă că în cadrul examinării, de către avocat a fost anexat raportul de evaluare a
comportamentului condamnatului din anul 2020, care la momentul examinării în cadrul
ședinței de judecată la data de 10.05.2023 nu era valabil.
Instanța de fond menționează în încheierea sa, că administrația penitenciarului, la
răspunsul cererii înaintate de către avocat la data de 14.02.2023 cu nr. de înregistrare în
secretariat 3/23, i-a fost eliberat copia riscului de recidivă extrasul cu referire la
caracteristica condamnatei şi planul individual. Însă, însuși avocatul la înaintarea cererii
menționate supra, către Comisia Specială a anexat copii care conțineau informații din
dosarul personal al condamnatei CIUBOTARU Efimia. Prin răspunsul secretarului
Comisiei Speciale, a fost informat că, administrația Penitenciarul nr.7 Rusca este în
imposibilitate să satisfacă solicitarea, parvenită la data de 01.02.2023 cu nr.G-3/23,
deoarece CIUBOTARU Efimia Filip, a.n.*****, a fost eliberată din Penitenciarul nr.7
Rusca la data de 08.07.2020, conform Încheierii Judecătoriei Hâncești (sediul Central),
din 08.07.2020. Careva copii la răspuns nu au fost anexate, iar planul individual cu
privire la planificarea executării pedepsei penale, după eliberarea condamnatului din
detenție se coasă la dosarul personal al acestuia.
Consideră că judecătorul de instrucție în mod neîntemeiat a constatat că în privința
cet CIUBOTARU Efimia Filip sunt aplicabile prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021
privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova şi anume a art.7 alin.(1) lit.g) fiindu-i redusă partea neexecutată a
pedepsei cu o treime.
Însăși instanța indică că, termenul pedepsei închisorii care a fost redus prin prezenta
hotărâre cu 2 ani, 8 luni şi 20 zile depășește partea rămasă neexecutată, pedeapsa se
consideră executată, motiv pentru care urmează a fi anulate măsurile de căutare. Deci
condamnata CIUBOTARU Efimia la moment nu-şi execută pedeapsa fiind anunțată în
căutare internațională plecând peste hotarele țării imediat după pronunțarea Încheierii
Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 08.07.2020 prin care a fost admisă cererea
condamnatei CIUBOTARU Efimia cu privire la liberarea condiționată înainte de termen
de la executarea pedepsei închisorii în temeiul art.91 Cod penal, încheiere care ulterior
prin Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din data de 01.10.2020 a fost
casată integral cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet de
judecată, în condițiile speței nu este pasibilă admiterea cererii condamnatei
CIUBOTARU Efimia Filip din motivele enunțate.
Raportând materialele cauzei la prevederile legale enunțate mai sus constată că,
cauza a fost examinată superficial, fără a cerceta minuțios sub toate aspectele
circumstanțele cazului, cât şi dosarul personal al condamnatei, în raport cu motivele
invocate de avocat.
Cu referire la riscul de recidivă anexat de către apărător în cadrul examinării
cazului, stabilit de către specialistul instituției penitenciare în anul 2020, face următoarele
precizări. Acest risc de recidivă a fost stabilit şi condamnata fiind evaluată în baza unor
teste psihologice, care erau la moment, la solicitarea instanței de judecată cu privire la
posibilitatea aplicării art.91 Cod penal. Însă la moment, prin Ordinului Ministerului
Justiției nr.44 din 18.02.2022 cu privire la aprobarea Regulamentului- cadru de activitate
a comisiilor special privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, au
fost stabilită altă metodologie de evaluare a riscului de recidivă. Drept urmare, aprecierea
instanței de judecată asupra riscului de recidivă este una subiectivă, deoarece aceasta nu
face referire la caracteristicile psihologice actuale, la progrese înregistrate şi la motivație,
instanța bazându-se doar pe riscul de recidivă anterior.

4. Ca urmare a dezacordului cu Încheierea Judecătoriei Hâncești (sediul Central)

nr. 21ji-155/24 din 17 ianuarie 2025, a declarat recurs directorul Penitenciarului nr.7-
Rusca, comisar principal de justiție, Alexandru SUHOVICI, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea Încheierii Judecătoriei Hâncești (sediul Central) nr. 2lji-
155/24 din 17.01.2025 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea
avocatului în interesele condamnatei CIUBOTARU Efimia, cu privire la aplicarea Legea
privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova.
În motivarea recursului recurentul a menționat că aplicarea amnistiei față de
persoanele condamnate se decide de comisiile speciale privind aplicarea amnistiei în
privința persoanelor condamnate (în continuare - comisii speciale), instituite, în acest
sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa, din reprezentanți ai
Administraţiei Naționale a Penitenciarelor şi ai Inspectoratului Național de Probațiune.
Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiției şi activează în baza unui
regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiției. În temeiul deciziilor comisiei
speciale instituția care pune în executare pedeapsa inițiază demersurile către instanțele de
judecată competente privind aplicarea prevederilor prezentei legi. Aplicarea amnistiei
față de persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror, la faza de urmărire penală, iar
față de persoanele inculpate - de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei.
Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un
demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar
dacă a fost refuzată de procuror. Persoana condamnată poate înainta personal sau prin
intermediul unui avocat un demers către instanța de judecată privind examinarea
posibilității aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de comisia specială.
În circumstanțele descrise, legislatorul clar a prevăzut condițiile de bază privind
aplicarea amnistiei, şi anume în situația persoanelor condamnate, care sunt caracterizate
pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de
probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă
persoanele respective cad sub incidența prevederilor art. 2—5, 7, 8. Raportând
materialele cauzei la prevederile legale, constată că, cauza a fost examinată superficial,
fără a cerceta minuțios sub toate aspectele circumstanțele cauzei în raport cu motivele
invocate de reprezentantul penitenciarului. Mai mult ca atât, reprezentantul
penitenciarului în cadrul ședinței de judecată, a dat citire fișei de evaluare a riscului de
recidivă, enumerând factorii criminogeni şi factorii protectivi, nefăcând trimitere pe
faptul că ’’psihologul fără a ține cont de antecedentele penale ale persoanei a apreciat-o
cu riscul de recidivă mediu”, cum a indicat instanța de fond în motivarea încheierii. În
contextul celor relevate, menționează, că încheierea contestată este bazată pe o apreciere
superficială, unilaterală şi neobiectivă a circumstanțelor cauzei, fără a da o apreciere
obiectivă probelor anexate la demers, prin urmare concluzia instanței de fond este
neîntemeiată, or instanța de fond urma să verifice şi să statueze asupra tuturor cerințelor
de fapt invocate, dar şi să le supună cercetării prin prisma circumstanțelor cauzei, având
în vedere normele de drept aplicabile la caz, pronunțându-se asupra acestora prin actul
procesual adoptat.
Analizând argumentele reliefate supra, reține lipsa deciziei comisiei speciale privind
aplicarea amnistiei, la caz prevederile Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
nu sunt aplicabile. Or în cazul dat nu este confirmată caracterizarea pozitivă a
condamnatului, precum şi riscul de recidivă mediu sau redus. În același timp, constată că,
Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova stabilește o procedură specială necesară de a fi
respectată de examinare a cererilor persoanelor bănuite, învinuite, condamnate de
aplicare a actului de amnistie.

5. Procedura de notificare a părților a fost executată.

Potrivit prevederilor art.447 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, recursul se
judecă în termen rezonabil, fără prezența părților la proces. Instanța de recurs fixează data
examinării şi dispune să se comunice părților la proces despre aceasta, cu acordarea
dreptului depunerii referinței.
Reprezentantul Penitenciarului nr. 7-Rusca, procurorul, avocatul și condamnata au
fost înștiințați legal despre data examinării recursului și despre faptul că sunt în drept să
depună prin intermediul Secției monitorizare și relații publice a Curții de Apel Centru,
referințe.
 Părțile nu s-au folosit de dreptul acordat de a depune referință potrivit prevederilor
art.447 alin.(2) Cod de procedură penală.
Astfel, ținând cont de faptul că participanții la proces au fost înștiințați despre data
examinării recursului și depunerii referinței fiind astfel întreprinse toate măsurile
necesare în vederea respectării prevederilor art.391 Cod de procedură penală, privind
citarea participanților la proces, și ținând cont de faptul că, speța deferită justiției nu
reprezintă o cauză de un interes deosebit pentru jurisprudență care ar impune prezența
părților nemijlocit în ședință de judecată, prin prisma dispoziției generale din art.447
alin.(1), (2) Cod de procedură penală, a procedat la examinarea cauzei fără prezența
părților, dar cu acordarea dreptului participanților la proces de a depune referințe.

6. Deliberând asupra motivelor invocate în recurs, verificând legalitatea și

temeinicia Încheierii atacate, pe baza probelor administrate și cercetate de prima
instanță, Colegiul penal ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de
procurorul în Procuratura r-lui Hâncești, Ghenadie BEREGOI, și de directorul
Penitenciarului nr.7-Rusca, comisar principal de justiție, Alexandru SUHOVICI,
împotriva Încheierii Judecătoriei Hâncești (sediul Central) nr. 21ji-155/24 din 17
ianuarie 2025, cu casarea integrală a Încheierii și dispunerea rejudecării cauzei de către
instanța de fond, în alt complet de judecată,, din considerentele ce succed.

7. În conformitate cu art.437 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, (1) Pot fi

atacate cu recurs: 4) alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac.
Conform art.448 Cod de procedură penală, (1) Judecând recursul, instanța verifică
legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei şi a
oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs.
În conformitate cu prevederile art.449 alin.(1) pct.2) lit.d) Cod procedură penală,
„Judecând recursul, instanța adoptă una din următoarele decizii: admite recursul, casând
hotărârea, parțial sau integral, şi ia una din următoarele soluții, d) dispune rejudecarea
cauzei de către instanța de fond în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată
de către instanța de recurs.
Conform art.450 Cod procedură penală, (1) Instanța de recurs, soluționând recursul,
rezolvă și chestiunile complementare prevăzute în art.416, aplicându-le în mod
corespunzător. (2) Când instanța de recurs remite cauza spre rejudecare conform art.449
pct.2) lit.c), ea se pronunță și asupra probelor ce urmează a fi administrate.
Potrivit art.451 Cod procedură penală, procedura de rejudecare și limitele acesteia
se reglementează de prevederile art.436, care se aplică în mod corespunzător.
Conform art.441 alin.(2) Cod procedură penală, “Instanța de recurs examinează
cauza în limitele temeiurilor prevăzute în art.444, însă ea este obligată ca, înafara
temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub
toate aspectele, dar fără a agrava situația părții în favoarea căreia s-a declarat recurs”.
Reieșind din prevederile art.436 alin.(1), (2) Cod procedură penală, (1) Procedura
de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs se desfășoară conform regulilor
generale pentru examinarea ei. (2) Pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de
recurs sânt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la
soluționarea recursului.
Astfel, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi
într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă şi imparțială,
instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligațiilor sale cu
caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzați în materie penală îndreptate
împotriva sa.
Potrivit prevederilor art.7 Cod procedură penală „procesul penal se desfășoară în
strictă conformitate cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului
internațional, cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, cu
prevederile Constituției Republicii Moldova și ale prezentului cod”. În orice societate
democratică, protecția persoanei este una din atribuțiile de bază ale statului. Conform art.
20 al Constituției Republicii Moldova, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă
din partea instanțelor judecătorești atunci când drepturile, libertățile și interesele acesteia
au fost violate.
Art. 1 Cod procedură penală, stipulează că, „procesul penal reprezintă activitatea
organelor de urmărire penală şi a instanțelor judecătorești cu participarea părților în
proces şi a altor persoane, desfășurată în conformitate cu prevederile Codului de
Procedură Penală, având drept scop protejarea persoanei, societății şi statului de
infracțiuni, precum şi protejarea persoanei şi societății de faptele ilegale ale persoanelor
cu funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau
săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit
vinovăției sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi
condamnată”.
Raportând materialele cauzei la prevederile legale enunțate mai sus se constată că,
ultimele nu au fost respectate întocmai de către judecătorul de instrucție ceea ce a dus la
atingerea dreptului condamnatului la un proces echitabil.
În conformitate cu art.469 alin.(1) pct.15) Cod de procedură penală, (1) La
executarea pedepsei, instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la
schimbările în executarea unor hotărâri, şi anume: 15) liberarea de pedeapsă în temeiul
actului amnistiei sau stingerea executării pedepsei (art.295 Cod de executare).
Potrivit art.471 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, care stabilește că, ” (1)
Chestiunile specificate la art.469 alin.(1) pct.5), 11) şi 14) se soluționează de către
judecătorii instanței de drept comun, iar chestiunile prevăzute la celelalte puncte din
art.469 alin.(1) se soluționează de către judecătorul de instrucție la demersul instituției
care pune în executare pedeapsa, la cererea condamnatului sau a apărătorului acestuia
ori, după caz, la demersul procurorului care exercită supravegherea organului sau
instituției care pune în executare pedeapsa. …. (2) Temei pentru examinarea chestiunilor
prevăzute la art.469 alin.(1) pct.1), 2), 4) – 7), 11), 12), 14) - 16) şi 18) poate servi şi
cererea condamnatului …”

8. Din materialele cauzei, Colegiul penal reține că prin Sentința Judecătoriei

Călărași din 03 mai 2013, CIUBOTARU Efimia a fost recunoscuta vinovata si
condamnata în baza art.190 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executarea pedepsei
în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții ce țin
de gestionarea banilor pe un termen de 3 ani; în baza art.191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani
închisoare cu executarea pedepsei in penitenciar pentru femei de tip închis. În baza art.84
Cod penal, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 9 ani închisoare cu executarea pedepsei
în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții ce fin
de gestionarea banilor pe un termen de 3 ani (f.d. 59-60).
Prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013,
apelurile declarate au fost admise, casata parțial, inclusiv din oficiu in baza art.409
alin.(2) Cod de procedura penala, Sentința Judecătoriei Călărași din 03 mai 2013 si
pronunțata o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care,
CIUBOTARU Efimia a fost recunoscuta vinovata și condamnata în baza art.190 alin.(2)
lit.c) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de
gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal,
pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial de pedepse, i s-a stabilit pedeapsa
definitivă de 8 ani si 2 luni închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis
pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea mijloacelor
bănești pe un termen de 3 ani (f.d. 61-62).
Prin Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2014, au
fost declarate ca inadmisibile recursul ordinar declarat de către avocatul Victor DODON
în numele inculpatei CIUBOTARU Efimia de către inculpata, ca vădit neîntemeiate (f.d.
63-64).
Prin Încheierea Judecătoriei Hâncești, (sediul Central) din 26 septembrie 2019, în
conformitate cu art.10 Cod penal, acțiunile condamnatei CIUBOTARU Efimia au fost
reîncadrate de la art.190 alin.(2) lit.c) Cod penal la art.190 alin.(1) Cod penal și menținută
pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin Decizia Curții de Apel Chișinău. În rest,
prevederile Deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013
au fost menținute.
Prin Încheierea Judecătoriei Hâncești, (sediul Central) din 08 iulie 2020, față de
condamnata CIUBOTARU Efimia au fost aplicate prevederile art.91 Cod penal, și,
liberata condiționat de pedeapsa închisorii stabilită prin Decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013, cu executarea în continuare a pedepsei, pe
termenul rămas neexecutat de 1 (unu) an 9 (noua) luni si 03 (trei) zile (f.d.65-68).
Prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2020 fost
admis recursul, casata încheierea și trimisa cauza la o noua rejudecare în alt complet de
judecata (f.d. 69).
Prin Încheierea Judecătoriei Hâncești, (sediul Central) din 18 iunie 2021 a fost
respinsa cererea condamnatei privind liberarea condiționată înainte de termen de la
executarea pedepsei închisorii in temeiul art.91 Cod penal și anunțata în căutare (f.d. 70-
75).
Prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2021,
recursul declarat a fost respins ca nefondat și menținută încheierea (f.d. 18-26).
 Prin actuala cerere, avocatul Ilie GILCA a solicitat aplicarea față de condamnata
CIUBOTARU Efimia a prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare
31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independentei Republicii Moldova, și anume art.7 alin.(1) lit.g).
Prin Încheierea Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 14 iunie 2022 s-a admis
cererea avocatului Ilie GÎLCA și s-a aplicat față de condamnata CIUBOTARU Efimia
Filip, născută la *****, actul de amnistie în baza art.7 alin.(1) lit.g) din Legea nr. 243 din
24.12.2021, în vigoare 31.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova (Monitorul Oficial nr. 325-333 din
31.12.2021). S-a redus în privința condamnatei CIUBOTARU Efimia cu o treime
termenul de pedeapsă de 8 ani și 2 luni închisoare stabilit prin Decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014, în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021, în
vigoare 31.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova. Ținând cont că, termenul pedepsei
închisorii care a fost redus prin prezenta hotărâre cu 2 ani, 8 luni și 20 zile depășește
partea rămasă neexecutată, pedeapsa se consideră executată, motiv pentru care urmează a
fi anulate măsurile de căutare.
Prin Decizia Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău nr. 21r-1829/23 din 27 mai
2024, recursurile declarate de reprezentantul Instituției Penitenciare nr. 7 Rusca,
Alexandru SUHOVICI și de procurorul în Procuratura r-lui Hâncești, Ghenadie
BEREGOI împotriva Încheierii Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 14 iunie 2023
potrivit căreia cererea avocatului Ilie GÎLCA în interesele condamnatei CIUBOTARU
Efimia Filip privind aplicarea Legii RM nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova” a
fost admisă, se admite, casează integral Încheierea Judecătoriei Hâncești (sediul Central)
din 14 iunie 2023, cu trimiterea cauzei la rejudecare către instanța de fond, în alt complet
de judecată.
Drept consecință, instanța prin Încheierea sa din 17.01.2025, a admis cererea
avocatului Ilie GÎLCĂ în interesele condamnatei CIUBOTARU Efimia cu privire la
aplicarea actului de amnistie. A fost aplicat fata de condamnata CIUBOTARU Efimia
Filip, născută la *****, actul de amnistie in baza art.7 alin.(1) lit.g) din Legea nr. 243 din
24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independentei Republicii Moldova. A fost redus în privința
condamnatei CIUBOTARU Efimia cu o treime termenul de pedeapsa de 8 ani și 2 luni
închisoare stabilită prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013, în baza
Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independentei Republicii Moldova. Se consideră executată pedeapsa
stabilită prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 20.11.2013.
În motivarea soluției sale instanța de judecată a reținut că, calea prealabila a fost
respectata de către condamnata CIUBOTARU Efimia care, prin cerere scrisa și-a
exprimat acordul de a fi examinat cazul în lipsa sa, motive din care a reținut drept fiind
respectată calea prealabilă, astfel fiind întrunite condițiile legale pentru aplicarea Legii nr.
243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independentei Republicii Moldova, față de condamnata
CIUBOTARU Efimia.
Potrivit materialelor dosarului, instanța a constatat că CIUBOTARU Efimia la data
intrării în vigoare a Legii nr. 243 din 24.12.2021, avea vârsta mai mare de 60 ani (născută
în *****), condamnata pe perioada aflării în detenție, s-a caracterizat pozitiv, nu a comis
abateri disciplinare, ci a acumulat 9 (nouă) mențiuni.
Astfel, acordând deplină eficiență normelor legale citate supra, instanța a ajuns la
concluzia temeiniciei cererii înaintate de avocatul Ilie GÎLCĂ în interesele condamnatei
CIUBOTARU Efimia privind aplicarea în privința ultimei a actului de amnistie și anume
a art.7 alin.(1) lit.g) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 cu reducerea cu 1/3 a pedepsei din
termenul de 8 ani și 2 luni închisoare stabilit prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 20
noiembrie 2013.

9. Raportând materialele cauzei la prevederile legale enunțate mai sus se constată

că, cauza a fost examinată superficial, fără a cerceta minuțios sub toate aspectele
circumstanțele cazului în raport cu motivele invocate de recurenți.
Potrivit art.107 Cod penal (1) Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea
răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. (2)
Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță şi asupra drepturilor persoanei
vătămate. (3) Amnistia nu se aplică în cazul săvârșirii de infracțiuni prevăzute la art.
166/1 alin.(2)–(4), precum şi persoanelor care au săvârșit asupra minorilor infracțiuni
prevăzute la art. 171–175/1, 201, 206, 208, 208/1 şi 208/2.
Potrivit art.272 alin.(1), (2) Codul de executare, în cazul amnistiei, în temeiul
art.107 din Codul penal, care liberează condamnatul de executarea în continuare a
pedepsei, fie reduce pedeapsa sau o comută, instituțiile şi organele care asigură
executarea categoriei respective de pedeapsă examinează aplicabilitatea actului de
clemență fiecărui condamnat şi, după caz, cu acordul condamnatului, înaintează un
demers instanței de judecată competente conform art.470 Cod de procedură penală. La
demers se anexează dosarul personal al condamnatului, dovezile motivelor de fapt şi de
drept invocate. Demersul se judecă în condițiile Codului de procedură penală. La demers
se anexează dosarul personal al condamnatului, dovezile motivelor de fapt şi de drept
invocate. Demersul se judecă în condițiile Codului de procedură penală. Condamnatul
este în drept să înainteze personal un demers instanței de judecată pentru examinarea
posibilității aplicării actului de amnistie. În acest caz, instituțiile sau organele care asigură
executarea categoriei respective de pedeapsă remit instanței de judecată dosarul personal
al condamnatului.
La data de 24 decembrie 2021 a fost adoptată şi la 31 decembrie 2021, a intrat în
vigoare Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova
Conform prevederilor art.1 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova ” (1) Prezenta lege se
aplică condiționat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum şi
persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării
pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate
psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective
cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7, 8.
(2) Aplicarea amnistiei față de persoanele condamnate se decide de comisiile
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate (în continuare –
comisii speciale), instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în
executare pedeapsa, din reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ai
Inspectoratului National de Probațiune, precum şi din experți psihologi judiciari atestați.
Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiției şi activează în baza unui
regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiției.
(3) În temeiul deciziilor comisiei speciale, instituția care pune în executare pedeapsa
inițiază demersurile către instanțele de judecată competente privind aplicarea prevederilor
prezentei legi.
(4) Aplicarea amnistiei față de persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror,
la faza de urmărire penală, iar față de persoanele inculpate care cad sub incidența art.2
alin.(4) – de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei.
(5) Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui
avocat un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării
amnistiei doar dacă a fost refuzată de procuror.
(6) Persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat
un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei
doar dacă a fost refuzată de comisia specială.”

10. Prin ordinul Ministerului Justiției nr.44 din 18.02.2022 a fost aprobat
Regulamentul-cadru de activitate a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în
privința persoanelor condamnate.
Potrivit pct.3 al Regulamentului menționat, „Actul de amnistie, ce rezultă din Legea
nr. 243/2021, se aplică față de persoanele care execută o pedeapsă penală dacă: a) se
încadrează în prevederile art.3–5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021; b) sunt caracterizate
pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale, a perioadei de probațiune sau a
termenului de probă; c) sunt evaluate psihologic ca fiind persoane ce prezintă risc de
recidivă mediu sau redus.”
Totodată, potrivit pct.53, 55, 57 din Regulamentul-cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, psihologul din
cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care se încadrează în
prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile lucrătoare pentru
fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor persoane în
conformitate cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă prevăzute la anexa
nr. 6. Rezultatele evaluării riscului de recidivă se prezintă condamnatului pentru
informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a riscului de recidivă. Fișa de evaluare a
riscului de recidivă se prezintă și se argumentează de către psiholog sau consilierul de
probațiune în cadrul ședinței comisiei speciale pentru fiecare condamnat în parte.
 Potrivit pct.56 al Regulamentului menționat, „Săptămânal, în fiecare zi de luni,
subdiviziunea de evidență a deținuților a instituției penitenciare prezintă directorului
penitenciarului lista persoanelor care se încadrează în prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din
Legea nr. 243/2021, fără a include persoanele care deja au fost prezentate.”
Conform anexei nr.6 al Regulamentului-cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă că, prin „risc
ridicat de recidivă” se înțelege predominarea factorilor criminogeni ce condiționează o
recădere infracțională; „risc mediu de recidivă” – prezența redusă a factorilor criminogeni
ce condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni, dar prematură pentru diminuarea
comportamentelor negative viitoare; „risc redus de recidivă” – prezența redusă sau lipsa
factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni și duc la încetarea
comportamentelor negative viitoare.
Potrivit punctului 11 din capitolul IV al Metodologiei privind evaluarea riscului de
recidivă, Anexa nr. 6 al Regulamentului-cadru „ La necesitate, comisia specială poate
solicita reevaluarea condamnatului cu indicarea obiecțiilor constatate în procesul de
evaluare.”
Potrivit anexei nr. 7 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă trei categorii a
nivelului de recidivă și anume, „scăzut”, „mediu”, „sporit”.
Aici, instanța de recurs învederează că, evaluarea psihologică a condamnatului
trebuie să aibă o desfășurare logică, pornind de la identificarea antecedentelor persoanei,
vizând atât informații privitoare la condamnările anterioare, cât și la istoria
comportamentală a celui evaluat. Urmează identificarea comportamentului infracțional și
circumstanțele în care acesta s-a produs: starea condamnatului până la săvârșirea
infracțiunii (vârsta, circumstanțele, acțiunile, gândurile etc.); evaluarea proprie a
infracțiunii săvârșite de către condamnat (recunoaște sau nu vina); analiza alternativelor
comportamentului infracțional și de ce nu au fost folosite; studierea sferei etico-morale (i-
a fost greu să ia decizia, cât de ușor a luat-o, dileme morale), precum și consecințele
comportamentului acestuia. În evaluarea personalității condamnatului, este necesar a
stabili dacă factorii de risc persistă în continuare.

11. Colegiul penal al Curții de Apel *****ține să specifice că amnistia reprezintă o

cauză care stinge raportul penal de conflict sub aspectul pedepsei, ce constă în actul de
clemență al legiuitorului care, din rațiuni de politică penală sau socială, renunță la dreptul
de a aplica sancțiuni de drept penal persoanelor care au comis anumite infracțiuni.
Justificarea aplicării unui act de clemență, cum este amnistia, prin care persoanele,
ce au comis infracțiuni, sunt liberate de răspundere şi/sau pedeapsă penală, necesită
evaluarea unui şir de factori cum ar fi: impactul pe care îl va produce asupra societății,
componențele de infracțiune şi categoriile de persoane în privința cărora urmează să se
extindă actul dat, structura populației penitenciare, efectul pe care îl va produce asupra
numărului populației penitenciare, frecvența aplicării unor asemenea acte şi raționalitatea
aplicării actului respectiv la momentul dat.
 După conținutul său, amnistia exprimă generozitatea statului față de infractori.
Actul de amnistie reprezintă un document juridic specific, care se caracterizează, în
primul rând, prin acțiunea acestuia în timp. În cazul înlăturării răspunderii penale sau a
pedepsei penale, acțiunea actului de amnistie se răsfrânge asupra faptelor infracționale
comise până la emiterea lui, or, una din caracteristici indisolubile ale actului de amnistie
constă în elementul de spontaneitate, pentru a nu încuraja comiterea faptelor penale
despre care s-ar cunoaște că în viitor va putea fi aplicată amnistia. Astfel, actul de
amnistie se aplică doar asupra evenimentelor și faptelor care au avut loc până la
elaborarea şi intrarea în vigoare a acesteia. Așadar, atât în cazul învinuiților și
inculpaților, cât și în cazul condamnaților, înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei
penale, poate avea loc doar pentru faptele comise anterior adoptării actului de amnistie și,
în cazul înlăturării totale sau parțiale a pedepsei pentru condamnați - doar în cazul
întrunirii anumitor condiții de către aceștia până la momentul adoptării actului de
amnistie.
Colegiul penal relevă că, amnistia reprezintă, în sine o cauză reală de excludere a
răspunderii penale, care poate surveni numai dacă sunt întrunite anumite condiții
personale, iar, prin intermediul prevederilor art.1 alin.(1) din Legea nr. 243 din
24.12.2021, legiuitorul indică expres condițiile fără respectarea cărora nu poate fi aplicat
actul de amnistie, și anume: prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe
parcursul executării pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care
urmează a fi amnistiat prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor
condiții urmează a fi stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens,
în cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa.
Cu referire la primul aspect prevăzut de legiuitor, instanța de recurs remarcă, că
constatarea comportamentului pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale se desprind
ca urmare a resocializării penitenciare a condamnatului, reprezentând, per ansamblu un
proces complex, care constă în activitățile socio-educative desfășurate de personalul
penitenciar prin intermediul unui complex de măsuri cu caracter educativ, juridic, social,
organizatoric, psihopedagogic etc., activități ce sunt aplicate în scopul modificării
sistemului lui de valori antisociale având ca scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum şi prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către
condamnați, cât şi de către alte persoane, numărul de stimulări pe perioada detenției,
numărul sancțiunilor disciplinare, numărul de participări în activitățile educative în cadrul
penitenciarului, caracteristica din partea membrilor de familie, cunoscuți, rude și prieteni,
numărul condamnărilor, situația familială, predispoziția deținutului de a repara
prejudiciul moral și material.
Cât privește cel de-al doilea aspect prevăzut de legiuitor privind evaluarea
psihologică a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, urmează a fi supuse
aprecierii prevederile Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, care la pct. 53, 55, 57 stabilesc
că, psihologul din cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care
se încadrează în prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile
lucrătoare pentru fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor
persoane în conformitate cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă
prevăzute la anexa nr. 6. Rezultatele evaluării riscului de recidivă se prezintă
condamnatului pentru informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a riscului de recidivă.
Fișa de evaluare a riscului de recidivă se prezintă și se argumentează de către psiholog
sau consilierul de probațiune în cadrul ședinței comisiei speciale pentru fiecare
condamnat în parte.

12. În continuare, instanța de recurs consideră că fiecare cerere privind aplicarea

amnistiei trebuie examinată individual potrivit particularităților deținutului evaluat.
Această procedură trebuie aplicată la faza de examinare de către comisiile speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, cât și la faza de
examinare a demersului în instanța de judecată. În acest sens, comisia specială trebuie să
aloce timp suficient fiecăruia dintre deținuți să-și susțină poziția în fața organului
colegial, să motiveze cererea de aplicare a amnistiei, să prezinte informații și probe pe
care le consideră relevante în coraport cu normele de drept indicate supra.

13. Prevederile art.1 alin.(1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
sunt aplicabile condamnaților, care sunt caracterizați pozitiv pe parcursul executării
pedepsei, perioadei de probațiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate psihologic
ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub
incidența prevederilor art.2–5, 7, 8, condiții care urmează a fi întrunite de condamnați
pe perioada de până la adoptarea Legii cu privire la amnistie.
În continuare Colegiul reține că aplicarea amnistiei față de persoanele condamnate
se decide de comisiile speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor
condamnate (în continuare - comisii speciale), instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei
instituții care pune în executare pedeapsa, din reprezentanți ai administrației Naționale a
Penitenciarelor şi ai Inspectoratului Național de Probațiune. Comisiile speciale se
instituie prin ordinul ministrului justiției şi activează în baza unui regulament-cadru
aprobat prin ordinul ministrului justiției. In temeiul deciziilor comisiei speciale instituția
care pune în executare pedeapsa inițiază demersurile către instanțele de judecată
competente privind aplicarea prevederilor prezentei legi. Aplicarea amnistiei față de
persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror, la faza de urmărire penală, iar față de
persoanele inculpate - de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei. Persoana
bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către
instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar dacă a fost
refuzată de procuror. Persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul
unui avocat un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării
amnistiei doar dacă a fost refuzată de comisia specială.
Astfel, legea menționată indică expres condițiile fără respectarea cărora nu poate fi
aplicată amnistia, şi anume: prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe
parcursul executării pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care
urmează a fi amnistiat prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor
condiții urmează a fi stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens,
în cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa.

14. Prevederile art.1 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prevăd
următoarele condiții obligatorii:
-amnistia se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite, inculpate,
condamnate, care întrunesc cumulativ următoarele condiții și anume se caracterizează
pozitiv pe parcursul executării pedepsei, și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de
recidivă mediu sau redus.
-procedura pentru persoane condamnate și anume că comisiile speciale decid
aplicarea amnistiei pentru condamnați. Acestea sunt instituite: în cadrul fiecărei instituții
penitenciare, formate din reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ai
Inspectoratului Național de Probațiune, psihologi judiciari atestați. Comisia este instituită
prin ordinul ministrului justiției și funcționează pe baza unui regulament-cadru. Dacă
aprobă, comisia inițiază demersul către instanța de judecată competentă.
-procedura pentru persoane necondamnate: procurorul decide aplicarea amnistiei în
faza de urmărire penală, pentru bănuiți și învinuiți. Instanța de judecată decide pentru
inculpații care intră sub incidența art.2 alin.(4). Astfel, persoana bănuită/învinuită poate
înainta un demers către instanța de judecată, personal sau prin avocat, numai dacă a fost
refuzată de procuror.
- procedura pentru persoanele condamnate: persoana condamnată poate înainta un
demers către instanța de judecată, personal sau prin avocat, numai dacă a fost refuzată de
comisia specială.
Astfel, Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova prevede expres condițiile obligatorii
pentru aplicarea amnistiei, inclusiv respectarea unei proceduri extrajudiciare stabilite în
Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova.
În conformitate cu art.1 alin. (6) din lege, persoana condamnată poate înainta un
demers către instanța de judecată, personal sau prin avocat, doar în cazul în care a fost
refuzată de comisia specială constituită în cadrul instituției penitenciare unde este
deținută.
Or, în prezenta cauză, condamnata CIUBOTARU Efimia, având statut de persoană
condamnată, nu a prezentat nicio probă din care să rezulte că s-a adresat comisiei speciale
din cadrul penitenciarului cu o cerere privind aplicarea dispozițiilor legii amnistiei şi că
ar fi fost refuzat de către aceasta. Condamnata a omis să facă dovada respectării
procedurii extrajudiciare prevăzute de Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În speță, nu au fost
administrate probe din care să rezulte că persoana condamnată s-a adresat Comisiei
speciale competente, constituită în cadrul instituției penitenciare, pentru examinarea
cererii de aplicare a dispozițiilor legii amnistiei. În lipsa unor asemenea demersuri și a
dovezii unui eventual refuz al Comisiei, nu sunt întrunite condițiile legale pentru
sesizarea instanței, astfel că cererea apare ca fiind inadmisibilă pentru nerespectarea
procedurii prealabile obligatorii.
Rezumând normele de drept în raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal
reține că, la materialelor dosarului nu se atestă dovada faptului respectării procedurii
extrajudiciare stabilite prin Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de
la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021. Astfel,
instanța de fond nu a stabilit dacă condamnat CIUBOTARU Efimia s-a adresat la
Comisia specială menționată competentă să examineze chestiunile respective, or
prevederile enunțate ale Codului de procedură penală permit condamnatului să înainteze
instanței de judecată cererea prin care solicită aplicarea actului de amnistie față de ea. În
același timp, se constată că, Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243 din 24 decembrie 2021
stabilește o procedură specială necesară de a fi respectată de examinare a cererilor
persoanelor bănuite, învinuite, condamnate de aplicare a actului de amnistie.
În raport cu aceste circumstanțe de drept, constat că sunt aplicabile prevederile art.5
alin.(1)-(3) din Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22.12.2017 ” În funcție de
caracterul lor, normele juridice se împart în generale, speciale şi derogatorii. Normele
juridice generale sânt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept,
fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-şi pierde caracterul de
generalitate. Normele juridice speciale sânt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii
de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă
generală şi o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică
norma specială”.
Prin urmare, Colegiul constată că aplicabile în acest caz sunt prevederile Legii
privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021 care reprezintă norme speciale aplicabile
subiecților strict determinați de această lege. Condamnata a omis să facă dovada faptului
respectării procedurii extrajudiciare stabilite în Legea menționată. Nu au fost administrate
date că aceasta s-a adresat la Comisia specială menționată competentă să examineze
chestiunile respective.
În vederea examinării recursului declarat, Colegiul penal, face trimitere la
prevederile art.1 alin.(6) din Legea nr. 243/2021, persoana condamnată poate înainta
personal sau prin intermediul unui avocat un demers către instanța de judecată privind
examinarea posibilității aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de comisia
specială.”.
Din considerentele enunțate având în vedere prevederilor art.1 alin.(6) din Legea
243/2021 privite în coroborare care indică expres că, dacă nu este de acord cu refuzul de
a fi prezentat pentru aplicarea amnistiei, persoana condamnată poate solicita personal
instanței competente examinarea aplicării în privința sa a actului de amnistie. Reieșind
din circumstanțele constatate în coraport cu prevederile legale aplicabile, instanța de
recurs atestă că, condamnata a omis să facă dovada faptului respectării procedurii
extrajudiciare stabilite prin care să fi fost refuzat de către administrația Penitenciarului,
lipsind la fel un refuz al administrației Penitenciarului pentru a fi prezentat pentru
aplicarea amnistiei.
Prin urmare, având în vedere circumstanțele constatate în coraport cu prevederile
legale aplicabile, Colegiul reține că instanța de judecată în mod pripit a concluzionat că
condamnatei CIUBOTARU Efimia la moment îi sunt aplicabile prevederile Legii
243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, or aceasta nu a respectat procedura extrajudiciară.
Mai mult conform prevederilor Ordinului ANP nr.284/2021 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la întocmirea Raportului de Evaluare despre realizarea
Programului individual de executare a pedepsei şi despre comportamentul
condamnatului, Raportul de evaluare se completează în baza rezultatelor evaluării
comportamentului condamnatului care conform pct.7 se aprobă în cadrul Comisiei
penitenciarului şi este valabil 6 luni, cu excepția situațiilor când au survenit schimbări în
procesul de reintegrare a condamnatului, în acest caz, raportul se supune reperfectării.
Aici se observă că în cadrul examinării în instanța de judecată, de către avocat a fost
anexat raportul de evaluare a comportamentului condamnatei din anul 2020, care la
momentul examinării în cadrul ședinței de judecată la data de 10.05.2023 nu era valabil.
Instanța de fond menționează în încheierea sa, că administrația penitenciarului, la
răspunsul cererii înaintate de către avocat la data de 14.02.2023 cu nr. de înregistrare în
secretariat 3/23, i-a fost eliberat copia riscului de recidivă extrasul cu referire la
caracteristica condamnatei şi planul individual. Însă, însuși avocatul la înaintarea cererii
menționate supra, către Comisia Specială a anexat copii care conțineau informații din
dosarul personal al condamnatei CIUBOTARU Efimia.
Prin răspunsul secretarului Comisiei Speciale, a fost informat că, administrația
Penitenciarul nr.7 Rusca este în imposibilitate să satisfacă solicitarea, parvenită la data de
01.02.2023 cu nr.G-3/23, deoarece CIUBOTARU Efimia Filip, a.n.*****, a fost eliberată
din Penitenciarul nr.7 Rusca la data de 08.07.2020, conform Încheierii Judecătoriei
Hâncești (sediul Central), din 08.07.2020. Careva copii la răspuns nu au fost anexate, iar
planul individual cu privire la planificarea executării pedepsei penale, după eliberarea
condamnatului din detenție se coasă la dosarul personal al acestuia.
Aici, urmează de a reitera faptul că, prevederile art.1 alin. (1) din Legea nr. 243 din
24.12.2021, indică expres condițiile fără respectarea cărora nu poate fi pusă spre
examinare cererea şi anume: prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe
parcursul executării pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care
urmează a fi amnistiat prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor
condiții urmează a fi stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens,
în cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa.
Potrivit, prevederilor pct. 3 al regulamentului – CADRU de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, actul de
amnistie, ce rezultă din Legea nr. 243/2021, se aplică față de persoanele care execută o
pedeapsă penală dacă: a) se încadrează în prevederile art. 3–5, 7 sau 8 din Legea nr.
243/2021; b) sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale, a
perioadei de probațiune sau a termenului de probă; c) sunt evaluate psihologic ca fiind
persoane ce prezintă risc de recidivă mediu sau redus.
Potrivit prevederilor pct. 53, 55, 57 din Regulamentul-Cadru de activitate a
comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate,
psihologul din cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care se
încadrează în prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile
lucrătoare pentru fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor
persoane în conformitate cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă
prevăzute la anexa nr. 6. Rezultatele evaluării riscului de recidivă se prezintă
condamnatului pentru informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a riscului de recidivă.
Fișa de evaluare a riscului de recidivă se prezintă și se argumentează de către psiholog
sau consilierul de probațiune în cadrul ședinței comisiei speciale pentru fiecare
condamnat în parte.
15. În contextul dat, instanța de recurs reține lipsa deciziei comisiei speciale privind
aplicarea amnistiei, la caz prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
nu sunt aplicabile. Or în cazul dat nu este confirmată caracterizarea pozitivă a
condamnatului, precum și riscul de recidivă mediu sau redus.
Astfel, Colegiul penal conchide că, instanța de fond neîntemeiat a stabilit că au fost
administrate date că condamnata CIUBOTARU Efimia s-a adresat la Comisia specială
menționată competentă să examineze chestiunile respective. În același timp, se constată
că, Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova stabilește o procedură specială necesară de a fi
respectată de examinare a cererilor persoanelor bănuite, învinuite, condamnate de
aplicare a actului de amnistie.

16. Prin urmare Colegiul reține că instanța de judecată nu a luat în considerație că

condamnata nu a fost prezentate careva probe ce ar confirma faptul întrunirii de către
aceasta a condițiilor aplicării prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,
iar actele prezentate sunt declarative şi nu corespund cerințelor regulamentului - cadru de
activitate a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor
condamnate.

17. La caz, din materialele cauzei, Colegiul penal constată cu certitudine că instanța
de fond în mod repetat nu a ținut cont de indicațiile instanței de recurs și divergent de
materialele cauzei a admis cererea avocatului Ilie GÎLCĂ în interesele condamnatei
CIUBOTARU Efimia cu privire la aplicarea actului de amnistie, și a aplicat fata de
condamnata CIUBOTARU Efimia Filip, actul de amnistie in baza art.7 alin.(1) lit.g) din
Legea nr. 243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021) privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independentei Republicii Moldova, or, analizând
textul Încheierii adoptate se stabilește că, instanța de fond primind cauza la un control
suplimentar nu a elucidat toate acțiunile indicate în decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău nr. 21r-1829/23 din 27 mai 2024, or instanța de recurs a indicat în mod
expres faptul că condamnata nu întrunește cerințele art.1 alin.(1) din Legea privind
amnistia, pentru aplicarea actului de amnistie, or în cazul dat nu este confirmată
caracterizarea pozitivă a condamnatei, precum și riscul de recidivă mediu sau redus.
Deci instanța de judecată primind cauza la un control suplimentar nu a elucidat pe
deplin indicațiile instanței superioare, or potrivit prevederilor art.436 alin. (1)-(3) Cod de
procedură penală, procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs se
desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei. Pentru instanța de
rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de
fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Când hotărârea este casată
numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce privește latura penală sau
civilă, instanța de rejudecare se pronunță în limitele în care hotărârea a fost casată.
Potrivit explicațiilor oferite în practica judiciară se va reține, că art.436 Cod de
procedură penală, fixează următoarele limite de care instanța de apel trebuie să țină cont:
- conformitatea cu decizia instanței de recurs, în măsura în care situația de fapt rămâne
cea avută în vedere la judecarea recursului; - respectarea limitelor în care hotărârea a fost
casată.
Dispozițiile legale referitoare la limitele rejudecării în cazul casării hotărârii de
instanța de recurs sunt în concordanță cu principiile generale ale procesului penal, potrivit
cărora orice persoană are dreptul de a fi judecată în mod echitabil și în termen rezonabil
de o instanță independentă și imparțială, instituită prin lege.
Rejudecând cauza în limitele stabilite de instanța de recurs, instanța de rejudecare
este pe deplin independentă, respectând, în mod firesc și logic, indicațiile instanței de
recurs, care, potrivit art.436 alin. (2) Cod de procedură penală, sunt obligatorii în
măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

18. Raportând dispozițiile normelor sus-citate la circumstanțele cauzei, evaluând

soluția judecătorului de instrucție prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu
circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul penal apreciază concluzia instanței
de fond ca fiind una pripită, or în condițiile în care nu este confirmată caracterizarea
pozitivă a condamnatei, precum și riscul de recidivă mediu sau redus, în privința acesteia
nu pot fi aplicate prevederile Legii privind amnistia, așa cum acesta nu întrunește
cumulativ cele două condiții obligatorii.
În contextul celor relevate, Colegiul penal reține, că încheierea contestată este
bazată pe o apreciere superficială, unilaterală și neobiectivă a circumstanțelor cauzei, fără
a da o apreciere obiectivă probelor și, prin urmare concluzia instanței este neîntemeiată,
or instanța de fond urma să verifice și să statueze asupra tuturor cerințelor de fapt
invocate, dar și să le supună cercetării prin prisma circumstanțelor cauzei, având în
vedere normele de drept aplicabile la caz, pronunțându-se asupra acestora prin actul
procesual adoptat. Or în sensul art.6 alin.(1) al Convenției, instanțele de judecată, trebuie,
să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază hotărârile, iar având în
vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o
apreciere a faptelor supuse aprecierii.
 În acest context, instanța deși era obligată să examineze și să se expună asupra
fiecărui motiv, argument, aspect de încălcare a prevederilor legale, invocate în acest sens
în cererea înaintată, potrivit acestor prevederi legislatorul a prevăzut expres rolul activ
pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a circumstanțelor cauzei. Or,
neexpunerea asupra unei cerințe, se egalează cu faptul că nu au fost auzite părțile.
Conform practicii CEDO, în cauza Fomin c. Moldovei, Cererea nr. 36755/06, Curtea a
statuat că: „Rolul unei Decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.
Mai mult, o Decizie motivată oferă părților posibilitatea de a o contesta precum şi
posibilitatea ca Decizia să fie revizuită de către o Instanță de Recurs”. Doar prin
adoptarea unei decizii motivate, poate avea loc un control public al administrației Justiției
(c.f. Hirvisaariv. Finland, nr. 49684/99, parag. 30, 27.09.2001).
CEDO, în speța Luka contra României a evidențiat că art. 6 implică faptul că
deciziile instanțelor trebuie să precizeze în mod suficient motivele pe care se întemeiază,
astfel încât să arate că părțile au fost ascultate şi să garanteze posibilitatea unui control
public al administrării justiției. Altfel spus, art. 6 îi atribuie „instanței” obligația de a
efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor şi probelor părților, cu excepția
cazului în care se apreciază relevanța acestora şi fără a fi înțeleasă ca implicând un
răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, citată
anterior, p. 19-20, pct. 59 şi 61). Curtea evidențiază că trebuie să se țină seama de
relevanța şi incidența argumentului sau motivului cu privire la care instanța nu s-a
pronunțat la încheierea cauzei (Jahnke şi Lenoble împotriva Franţei (dec.), nr. 40490/98,
CEDO 2001-IX; şi Dima împotriva României, 16 noiembrie 2006).
Mai mult, motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost
analizate cu atenție şi oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care
instanța o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept care i-au format convingerea, în
sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară şi simplă, precisă, concisă şi fermă, într-un
cuvânt să aibă putere de convingere. La fel de exactă trebuie să fie motivarea şi în ce
privește cererile pe care le-a respins. Nemotivarea hotărârii sau o motivare
necorespunzătoare vor atrage casarea ei.
Lipsa unei motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească afectează
grav respectarea garanțiilor procedurale a părților la un proces echitabil. În același timp
se precizează că, obligația instanței de a-şi motiva hotărârea face parte din setul de
garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței
constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, s-a conchis că o
hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal
(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov şi alţii c. Rusiei (2007) §85).
Aceste încălcări, indicate mai sus, nu dau posibilitate instanței de recurs de a
examina cazul dat fără a întoarce dosarul la o nouă examinare. La rejudecarea cauzei
instanța de fond urmează să înlăture lacunele comise, să examineze cauza sub toate
aspectele, complet și obiectiv cu respectarea dreptului la un proces echitabil și în
dependență de probele acumulate, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,
pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate de către participanții la proces. În acest
concurs de împrejurări, instanța de recurs consideră că nu se poate dispune posibilitatea
examinării soluției hotărârii contestate, deoarece în lipsa indicării tuturor motivelor de
fapt şi de drept care au format convingerea instanțelor, Colegiul penal nu are criterii de
apreciere a temeiniciei sau netemeiniciei soluției pronunțate.
19. În acest context Colegiul penal reține prevederile art.469 Cod de procedură
penală unde sunt enumerate toate chestiunile care urmează să fie soluționate de către
instanță la executarea pedepsei. Din cele expuse mai sus, instanța de recurs statuează că
concluziile neclare, incomplete, incerte expuse de instanța ierarhic inferioară fără a se
arăta o apreciere a argumentelor invocate de reclamant constituie o nemotivare a
hotărârii, iar nemotivarea hotărârii, prin prisma practicii CEDO se echivalează cu
neexaminarea fondului cauzei.
Conform art.444 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond în
cazurile în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
dispozitivul hotărârii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după deliberare.
Raportând circumstanțele de fapt constatate din materialele cauzei, la prevederile
legii citate, Colegiul Penal găsește recursurile întemeiate, ori argumentele din recurs, la
caz, își găsesc confirmare prin prevederile art.444 alin.(1) pct.6) Cod de procedură
penală, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind
greșit aplicate prevederile art.7 alin.(1) lit.g) din Legea privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24
decembrie 2021.
Instanța de recurs relevă că, cauza a fost examinată superficial, fără a cerceta
minuțios sub toate aspectele circumstanțele cazului în raport cu motivele invocate de
procuror. Elucidarea tuturor împrejurărilor menționate are o mare importanță la
examinarea corectă a cauzei, ceea ce instanța care a examinat fondul nu a efectuat, prin
ce au fost încălcate normele dreptului procedural şi dreptul la un proces echitabil, care
neapărat servește drept temei pentru anularea încheierii atacate şi remiterea cauzei la o
nouă reexaminare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Astfel, reieșind din
faptul că erorile admise de către instanța de fond nu pot fi reparate de către instanța de
recurs, Colegiul Penal va remite cauza dată la o nouă reexaminare în instanța de fond,
într-un alt complet de judecată.
Din cele expuse mai sus, instanța de recurs statuează că concluziile neclare,
incomplete, incerte expuse de instanța ierarhic inferioară fără a se arăta o apreciere a
argumentelor invocate de reclamant constituie o nemotivare a hotărârii, iar nemotivarea
hotărârii, prin prisma practicii CEDO se echivalează cu neexaminarea fondului cauzei.
Pentru motivele expuse mai sus, în conformitate cu art.449 alin.(1) pct.2) lit.d) Cod
de procedură penală, Colegiul Penal va admite recursurile declarate de procurorul în
Procuratura r-lui Hâncești, Ghenadie BEREGOI, și de directorul Penitenciarului nr.7-
Rusca, comisar principal de justiție, Alexandru SUHOVICI, împotriva Încheierii
Judecătoriei Hâncești (sediul Central) nr. 21ji-155/24 din 17 ianuarie 2025, cu casarea
Încheierii integral, și va dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond în alt
complet de judecată.
 20. Conducându-se de prevederile [Link].447, 448, art.449 alin.(1) pct.2) lit.d),
art.469-471, Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții de Apel Centru, -

DECIDE:

Se admit recursurile declarate de procurorul în Procuratura r-lui Hâncești, Ghenadie

BEREGOI, și de directorul Penitenciarului nr.7-Rusca, comisar principal de justiție,
Alexandru SUHOVICI.
Se casează integral Încheierea Judecătoriei Hâncești (sediul Central) nr. 21ji-155/24
din 17 ianuarie 2025, și se dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond, într-un
alt complet de judecată.
Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,
Judecătorul Eugeniu
BEȘELEA

Judecătorii Olga COJOCARU

Vitalie BUDECI