Dosarul nr.

21r-1741/23 Judecătoria Chișinău (sediul

Ciocana)
1-22179325-02-21r-29062023 Judecător: Papuha
Serghei

DECIZIE
16 decembrie 2025 mun.
Chișinău

Colegiul Penal al Curții de Apel Centru

Având în componența sa:
Președintele ședinței de judecată Cecan Silvia
Judecătorii Schibin Vladislav și Băbălău
Denis

a judecat, în lipsa participanților la proces, în ordine de recurs, recursul

condamnatului Iacub ***** ***** declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău
(sediul Ciocana) nr.21ji-4073/2022 din 30 mai 2023, cu privire la cererea înaintată de
condamnatul Iacub ***** ***** privind aplicarea prevederilor Legii privind amnistia
în legătură cu aniversarea XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova nr. 243 din 24.12.2021 în privința sa.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.12.2022 – 30.05.2023.
Instanța de recurs: 29.06.2023 – 12.06.2024 (în procedura judecătorului Gîrbu
Silvia); 12.06.2024 – 16.12.2025 (în procedura judecătorului Băbălău Denis).
Procedura de citare a părților a fost legal executată.

Asupra recursului, în baza materialelor din dosar și a argumentelor prezentate în

ședința de judecată, Colegiul penal, –

A C O N S T A T A T:

1. La data de 06.12.2022, în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a

parvenit spre examinare cererea înaintată de condamnatul ***** Iacub privind
aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021 în privința sa.
2. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr.21ji-4073/2022 din
30 mai 2023, s-a respins cererea condamnatului ***** Iacub privind aplicarea
prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021 în privința sa,
ca neîntemeiată.
3. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, condamnatul Iacub *****
***** a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii
Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr.21ji-4073/2022 din 30 mai 2023,
rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă redusă
pedeapsa în baza Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021 în privința sa.
4. În susținerea poziției sale indică că, ultima data când a fost sancționat
disciplinar a fost la 04.09.2017, a participat la munci neremunerate în cadrul
penitenciarului în volum de 110 ore, ulterior s-a adresat către administrație, însă din
răspunsul primit i s-a comunicat că locuri de muncă la munci remunerară nu sunt.
5. Susține că de două ori a fost stimulat de administrația penitenciară, se deține
conform art. 206 din Codul de executare.
6. Consideră că instanța de judecată greșit a interpretat prevederile Legii nr.
243 din 24.12.2021, nefiind clare motivele de fapt și de drept care au stat la adoptarea
unor asemenea concluzii.
7. Conform art.447 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală, recursul se
judecă în termen rezonabil, fără prezența părților la proces. Instanța de recurs
fixează data examinării și dispune să se comunice părților la proces despre aceasta,
cu acordarea dreptului depunerii referinței.
8. Reprezentantul Penitenciarului nr. 15 – Cricova, procurorul, avocatul și
condamnatul au fost înștiințați legal despre data examinării recursului și despre faptul
că sunt în drept să depună prin intermediul Secției monitorizare și relații publice a
Curții de Apel Centru, referințe sau completări la cererea de recurs.
9. Astfel, ținând cont de faptul că participanții la proces au fost înștiințați
despre data examinării recursului și depunerii referinței fiind astfel întreprinse toate
măsurile necesare în vederea respectării prevederilor art. 447 alin. (1) din Codul de
procedură penală a dispus examinarea cauzei fără prezența părților la proces.
10. Analizând și apreciind motivele invocate în recurs, în cumul cu materialele
cauzei penale și prevederile legale pertinente, Colegiul penal conchide că, recursul
declarat este nefondat și pasibil de a fi respins, din următoarele considerente.
11. Conform art. 437 alin.(1), pct. 4) din Codul de procedură penală, pot fi
atacate cu recurs alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac.
12. Potrivit art. 448 alin.(1) din Codul de procedură penală, judecînd recursul,
instanța verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din
dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs. Instanța
de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs.
13. În conformitate art.449 din Codul de procedură penală, judecînd recursul,
instanța adoptă una din următoarele decizii: 1) respinge recursul, menținînd
hotărîrea atacată, dacă: a) recursul este nefondat; b) recursul este depus peste
termen; c) recursul este inadmisibil; 2) admite recursul, casînd hotărîrea, parțial sau
integral, și ia una din următoarele soluții: a) dispune achitarea persoanei sau
încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod; b) rejudecă cauza
cu adoptarea unei noi hotărâri, dacă prin aceasta nu se agravează situația
inculpatului; c) dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond dacă este
necesară administrarea de probe suplimentare; d) dispune rejudecarea cauzei de
către instanța de fond în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs. Adoptarea deciziei și întocmirea acesteia se efectuează în
conformitate cu prevederile art.417 și 418, care se aplică în mod corespunzător.
Trimiterea la rejudecare a cauzei poate fi dispusă o singură dată. În cazul în care
după rejudecarea cauzei eroarea judiciară nu a fost corectată de instanța de fond,
instanța de recurs înlătură omisiunile la judecarea recursului.
14. Subsecvent normei citate, instanța de recurs, în conformitate cu prevederile
art.449 alin.(1), pct.1), lit. a) din Codul de procedură penală, respinge recursul ca
fiind nefondat și menține hotărârea atacată.
15. Conform art.469 din Codul de procedură penală, la executarea pedepsei,
instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la schimbările în executarea
unor hotărîri, și anume: 1) liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen
(art.91 din Codul penal); 2) înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă
mai blîndă (art.92 din Codul penal); 3) liberarea de la executarea pedepsei penale a
persoanelor grav bolnave (art.95 din Codul penal); 4) amînarea executării pedepsei
pentru femeile gravide și persoanele care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani (art.96
din Codul penal), anularea amînării executării pedepsei de către acestea, liberarea
lor de pedeapsă, înlocuirea pedepsei sau trimiterea pentru executare a pedepsei
neexecutate; 5) reabilitarea judecătorească (art.4722 din Codul penal); 6)
schimbarea categoriei penitenciarului (art.72 din Codul penal); 7) înlocuirea amenzii
cu muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare (art.64 din Codul
penal); 8) înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunității cu închisoare (art.67
din Codul penal); 9) anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei sau, după caz, a liberării condiționate de pedeapsă înainte de termen, cu
trimiterea condamnatului pentru executarea pedepsei neexecutate (art.90 și 91 din
Codul penal); 10) căutarea persoanelor condamnate care se ascund de organele care
pun în executare pedeapsa; 11) executarea sentinței în cazul existenței altor hotărîri
neexecutate, dacă aceasta nu a fost soluționată la adoptarea ultimei hotărîri; 12)
computarea arestării preventive sau a arestării la domiciliu, dacă aceasta nu a fost
soluționată la adoptarea hotărîrii de condamnare; 13) prelungirea, schimbarea sau
încetarea aplicării măsurii de constrîngere cu caracter medical alienaților (art.101
din Codul penal); 131) internarea forțată într-o instituție ftiziopneumologică (art.961
din Codul penal); 14) liberarea de pedeapsă sau ușurarea pedepsei în temeiul
adoptării unei legi care are efect retroactiv ori ameliorarea, în alt mod, a situației
(art.10 și 101 din Codul penal), precum și excluderii din hotărîrea de condamnare a
unor capete de acuzare dacă persoana condamnată a fost extrădată; 15) liberarea de
pedeapsă în temeiul actului amnistiei sau stingerea executării pedepsei (art.295 din
Codul de executare); 16) liberarea de executare a pedepsei în legătură cu expirarea
termenelor de prescripție ale executării sentinței de condamnare (art.97 din Codul
penal); 17) explicarea suspiciunilor sau neclarităților care apar la punerea în
executare a pedepselor; 171) constatarea condițiilor de detenție a condamnaților; 18)
alte chestiuni prevăzute de lege care apar în procesul executării pedepselor de către
condamnați.
16. Conform art.107 alin.(1) din Codul penal, amnistia este actul ce are ca efect
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei.
17. Potrivit art.272 alin.(1) din Codul de executare, în cazul amnistiei, în temeiul
art.107 din Codul penal, care liberează condamnatul de executarea în continuare a
pedepsei, fie reduce pedeapsa sau o comută, instituțiile și organele care asigură
executarea categoriei respective de pedeapsă examinează aplicabilitatea actului de
clemență fiecărui condamnat și, după caz, cu acordul condamnatului, înaintează un
demers instanței de judecată competente conform art.470 din Codul de procedură
penală. La demers se anexează dosarul personal al condamnatului, dovezile motivelor
de fapt și de drept invocate. Demersul se judecă în condițiile Codului de procedură
penală.
18. În sensul prevederilor legale enunțate, amnistia reprezintă o cauză care
stinge raportul penal de conflict sub aspectul pedepsei, ce constă în actul de clemență
al legiuitorului care, din rațiuni de politică penală sau socială, renunță la dreptul de a
aplica sancțiuni de drept penal persoanelor care au comis anumite infracțiuni.
19. Justificarea aplicării unui act de clemență, cum este amnistia, prin care
persoanele, ce au comis infracțiuni, sunt liberate de răspundere și pedeapsă penală,
necesită evaluarea unui șir de factori cum ar fi: impactul pe care îl va produce asupra
societății, componențele de infracțiune și categoriile de persoane în privința cărora
urmează să se extindă actul dat, structura populației penitenciare, efectul pe care îl va
produce asupra numărului populației penitenciare, frecvența aplicării unor asemenea
acte și raționalitatea aplicării actului respectiv la momentul dat.
20. La data de 24 decembrie 2021 a fost adoptată și la 31 decembrie 2021, a
intrat în vigoare Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
21. În conformitate cu art. 1 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia
în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite,
învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt caracterizate
pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului
de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus,
dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7, 8. Aplicarea
amnistiei față de persoanele condamnate se decide de comisiile speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate (în continuare – comisii
speciale), instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare
pedeapsa, din reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ai
Inspectoratului Național de Probațiune, precum și din experți psihologi judiciari
atestați. Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiției și activează în
baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiției. În temeiul
deciziilor comisiei speciale, instituția care pune în executare pedeapsa inițiază
demersurile către instanțele de judecată competente privind aplicarea prevederilor
prezentei legi. Aplicarea amnistiei față de persoanele bănuite, învinuite se decide de
procuror, la faza de urmărire penală, iar față de persoanele inculpate care cad sub
incidența art.2 alin.(4) – de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei.
Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat
un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării
amnistiei doar dacă a fost refuzată de procuror. Persoana condamnată poate înainta
personal sau prin intermediul unui avocat un demers către instanța de judecată
privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de
comisia specială.
22. Studiind materialele cauzei, Colegiul penal atestă că, condamnatul Iacub
***** ***** a formulat o cerere cu privire la aplicarea Legii privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova
nr. 243 din 24 decembrie 2021, în privința sa.
23. Instanța de recurs reține că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul
Ciocana) nr.21ji-4073/2022 din 30 mai 2023, s-a respins cererea înaintată de
condamnatul Iacub ***** ***** privind aplicarea prevederilor Legii privind amnistia
în legătură cu aniversarea XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova nr. 243 din 24.12.2021 în privința sa, ca neîntemeiată.
24. Raportând dispozițiile normelor sus-citate la circumstanțele cauzei, evaluând
soluția judecătorului de instrucție prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu
circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul penal apreciază concluzia
instanței de fond ca fiind una corectă.
25. Colegiul penal relevă că, amnistia reprezintă, în sine o cauză reală de
excludere a răspunderii penale, având ca efecte cu privire la toți participanții la
săvârșirea infracțiunii, însă, deoarece aceasta este incidentă in rem, și nu in personam,
consecințele pot surveni numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții personale, iar,
prin intermediul prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021,
legiuitorul indică expres condițiile fără respectarea cărora nu poate fi pusă spre
examinare cererea și anume: prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe
parcursul executării pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care
urmează a fi amnistiat prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea
acestor condiții urmează a fi stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în
acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa.
 26. Cu referire la primul aspect prevăzut de legiuitor, instanța de recurs remarcă,
că constatarea comportamentului pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale se
desprind ca urmare a resocializării penitenciare a condamnatului, reprezentând, per
ansamblu un proces complex, care constă în activitățile socio-educative desfășurate de
personalul penitenciar prin intermediul unui complex de măsuri cu caracter educativ,
juridic, social, organizatoric, psihopedagogic etc., activități ce sunt aplicate în scopul
modificării sistemului lui de valori antisociale având ca scop restabilirea echității
sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât de către condamnați, cât și de către alte persoane, numărul de stimulări pe
perioada detenției, numărul sancțiunilor disciplinare, numărul de participări în
activitățile educative în cadrul penitenciarului, caracteristica din partea membrilor de
familie, cunoscuți, rude și prieteni, numărul condamnărilor, situația familială,
predispoziția deținutului de a repara prejudiciul moral și material.
27. Cât privește cel de-al doilea aspect prevăzut de legiuitor privind evaluarea
psihologică a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, urmează a fi
supuse aprecierii prevederile Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, care la pct. 53, 55, 57
stabilesc că, psihologul din cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei
persoanelor care se încadrează în prevederile art. 4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021,
în cel mult 10 zile lucrătoare pentru fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea
psihologică a acestor persoane în conformitate cu metodologia și fișa de evaluare a
riscului de recidivă prevăzute la anexa nr. 6. Rezultatele evaluării riscului de recidivă
se prezintă condamnatului pentru informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a
riscului de recidivă. Fișa de evaluare a riscului de recidivă se prezintă și se
argumentează de către psiholog sau consilierul de probațiune în cadrul ședinței
comisiei speciale pentru fiecare condamnat în parte.
28. Conform anexei nr. 6 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă că,
prin „risc ridicat de recidivă” se înțelege predominarea factorilor criminogeni ce
condiționează o recădere infracțională; „risc mediu de recidivă” – prezența redusă a
factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni, dar prematură
pentru diminuarea comportamentelor negative viitoare; „risc redus de recidivă” –
prezența redusă sau lipsa factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi
infracțiuni și duc la încetarea comportamentelor negative viitoare”.
29. Potrivit anexei nr. 7 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă trei
categorii a nivelului de recidivă și anume, „scăzut”, „mediu”, „sporit”.
30. Aici, instanța de recurs învederează că, evaluarea psihologică a
condamnatului trebuie să aibă o desfășurare logică, pornind de la identificarea
antecedentelor persoanei, vizând atât informații privitoare la condamnările anterioare,
cât și la istoria comportamentală a celui evaluat. Urmează identificarea
comportamentului infracțional și circumstanțele în care acesta s-a produs: starea
condamnatului până la săvârșirea infracțiunii (vârsta, circumstanțele, acțiunile,
gândurile etc.); evaluarea proprie a infracțiunii săvârșite de către condamnat
(recunoaște sau nu vina); analiza alternativelor comportamentului infracțional și de ce
nu au fost folosite; studierea sferei etico-morale (i-a fost greu să ia decizia, cât de ușor
a luat-o, dileme morale), precum și consecințele comportamentului acestuia. În
evaluarea personalității condamnatului, este necesar a stabili dacă factorii de risc
persistă în continuare.
31. În speță, se atestă că, prin sentința Judecătoriei Criuleni din 27 ianuarie
2014, Iacub ***** a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (1) din Codul penal, la 15 (cincisprezece) ani
închisoare; art. 186 alin. (5) din Codul penal, la 10 (zece) ani închisoare; art. 290 alin.
(1) din Codul penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip închis. În baza art. 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concursul de infracțiuni prin
cumul parțial a pedepselor aplicate, lui Iacub ***** i s-a stabilit pedeapsa definitivă
de 25 (douăzeci și cinci) ani.
32. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2014, s-a respins apelul
inculpatului Iacub *****, cu menținerea sentinței Judecătoriei Criuleni din 27 ianuarie
2014.
33. Colegiul penal reține că, potrivit extrasului din procesul verbal nr. 17 al
ședinței Comisiei speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor
condamnate din cadrul Penitenciarului nr. 15 – Cricova din 28.11.2022 s-a decis că,
condamnatul ***** Iacub nu întrunește condițiile prevăzute de art. 1 din Legea
243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, din motiv că este caracterizat din punct de vedere
”negativ” și a fost evaluat psihologic cu riscul de recidivă ”ridicat” (f.d. 5).
34. Conform Raportului de evaluare despre realizarea Programului individual de
executare a pedepsei și despre comportamentul condamnatului Iacub ***** *****
rezultă că, în termenul care la moment execută pedeapsa penală, acesta a fost
sancționat disciplinar de 6 ori, de 2 ori stimulat, pe parcursul ispășirii pedepsei penale
a avut o atitudine negativă față de personalul penitenciar, a fost izolat din motiv de
securitate conform art. 206 din Codul de executare. Implicarea în jocuri de hazard și
folosire a substanțelor ce duc la devieri de comportament nu a fost constată.
Obligațiunile persoanei condamnate stabilite în secția 5-a din Codul de executare în
ultima perioadă au fost respectate. La moment sunt schimbări pozitive în
comportament.
35. Totodată, cu privire la realizarea activităților planificate, se indică că,
„Instruirea profesională” – nerealizat, „Programul cu privire la reabilitarea psiho-
socială a deținuților dependență de droguri” – realizat, „Programul de educație pentru
sănătate în mediul deținuților” – nerealizat, „Programul de dezvoltare a abilităților
sociale în instituțiile penitenciare” – realizat, „Programul de pregătire către liberarea
condiționată de pedeapsă înainte de termen” – nerealizat din motive neimputate
condamnatului, „Programul cu privire la reducerea violenței în mediul penitenciar” –
nerealizat.
36. Cu referire la aspecte sociale relevante se menționează că, pe parcursul
ispășirii pedepsei penale nu s-a adresat cu probleme de ordin social, menține relații
sociale cu familia și rudele, la moment condamnatul se declară că tinde spre un
comportament prosocial și dorește să se reîntoarcă în societate (f.d.29-28).
37. Totodată, din Fișa de evaluare a riscului de recidivă rezultă că, a fost stabilit
riscul de recidivă ridicat, fiind indicați factori criminogeni: vârsta la prima
condamnare - 18 ani, 4 condamnări anterioare, istoricul comportamentului
infracțional, comportament antisocial (infracțional), stilul de viață infracțional,
atitudinile, valorile și convingerile antisociale, grup de prieteni/anturajul antisocial și
izolarea de anturajul prosocial, tulburările/accentuările de personalitate, motivația
infracțională, lipsa abilităților de gestionare financiară, infracțiunile săvîrșite în stare
de ebrietate alcoolică, impulsivitate, lipsa autocontrolului, toleranță scăzută la
frustrare, agresivitate, lipsa empatiei, nu există autocritica, mod de viață dezorganizat
pînă la detenție, precum și factori protectivi: ccoeziunea și căldura familială,
participarea la activitățile obligatorii, stabilite conform planului individual de
resocializare, existența unui loc de muncă pînă la condamnare, participarea la munci
în cadrul penitenciarului, abilități de gestionare constructivă a timpului liber, existența
unui loc de trai (f.d.30).
38. Astfel, circumstanțele respective atestă că, cererea condamnatului Iacub
***** privind aplicarea prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 cu privire la
amnistie, în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova, în privința ultimului, corect a fost respinsă de prima instanță, ca
fiind neîntemeiată.
39. Instanța de recurs apreciază ca fiind irelevante argumentele recurentului cu
referire la faptul că sancțiunile disciplinare în privința acestuia sunt stinse, a fost
încadrat în câmpul muncii neremunerate în cadrul penitenciarului, or, pentru aplicarea
actului de clemență este necesar existența și cumularea condițiilor stipulate la art. 1
alin. (1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, și anume caracteristica pozitivă pe
parcursul executării pedepsei și evaluarea psihologică, precum că, condamnatul care
urmează a fi amnistiat prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, fapt neîntrunit la
caz.
40. Aici, urmează de a reitera faptul că, prin prisma condiției obligatorii privind
evaluarea psihologică a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, se
atestă predominarea factorilor criminogeni ce condiționează o recădere infracțională,
manifestați prin istoric infracțional și motivație infracțională, ignorarea normelor
sociale și riscul recăderii în comportament aditiv. Mai mult ca atât, potrivit actelor
cauzei, condamnatul Iacub ***** în prezent ispășește pedeapsa pentru comiterea unui
cumul de infracțiuni din categoria celor mai puțin grave și grave, nu a realizat toate
programele obligatorie stabilite.
41. În continuare, instanța de recurs consideră că fiecare cerere privind aplicarea
amnistiei trebuie examinată individual potrivit particularităților deținutului evaluat.
Această procedură trebuie aplicată la faza de examinare de către comisiile speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, cât și la faza de
examinare a demersului în instanța de judecată. În acest sens, comisia specială trebuie
să aloce timp suficient fiecăruia dintre deținuți să-și susțină poziția în fața organului
colegial, să motiveze cererea de aplicare a amnistiei, să prezinte informații și probe pe
care le consideră relevante în coraport cu normele de drept indicate supra.
42. În consecință, Colegiul penal reiterează convingerea că, Iacub ***** se
caracterizează negativ, prezintă risc ridicat de recidivă, din care considerente, în
privința acestuia nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova.
43. În final, instanța de recurs consideră relevantă și jurisprudența CtEDO în
materie de amnistie, potrivit căreia Curtea reiterează că amnistiile și grațierile sunt, în
esență, o chestiune a dreptului intern al Statelor membre și că, în principiu, ele nu sunt
contrare dreptului internațional, cu excepția cazurilor în care se aplică la fapte care
constituie încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, ea
consideră că agresiunea … constituie o încălcare gravă a dreptului la integritatea
fizică și psihică și că acordarea amnistiei unuia dintre autorii acestei agresiuni, având
în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, este susceptibilă să contravină
obligațiilor impuse Statului reclamat în sensul Articolelor 3 din Convenție (Cauza
E.G. vs Moldova, par. 44).
44. Din considerentele enunțate, Colegiul penal constată o motivare amplă și
temeinică a încheierii pronunțate cu privire la circumstanțele concludente în raport cu
cerințele formulate, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din
Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
45. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia
luată, arătând în mod concret la împrejurările care fundamentează soluția emisă,
pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o
curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției
de primă instanță (Garcia Ruis contra Spaniei, Helle contra Finlandei).
46. În prezența circumstanțelor sus-enunțate, instanța de recurs statuează asupra
temeiniciei încheierii judecătorului primei instanțe, considerente pentru care, recursul
declarat de condamnatul Iacub ***** urmează a fi respins ca nefondat.
47. În baza art.448, 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) din Codul de procedură penală,
Colegiul penal al Curții de Apel Centru, –
 D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul condamnatului Iacub ***** declarat împotriva

încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr.21ji-4073/2022 din 30 mai 2023
și se menține această încheiere fără modificări.
Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător: Cecan Silvia

Judecător Schibin Vladislav

Judecător Băbălău Denis