CURTEA DE APEL NORD

Dosarul nr. 21rji-782/2025 Judecătoria Orhei, sediul

Central
1-23047286-03-21rji-18062025 Judecător Veronica
Cupcea
DECIZIE
În numele Legii

29 ianuarie 2026 mun.

Bălţi

Colegiul penal al Curții de Apel Nord

În componența sa:
Președintele completului, judecătorul: Ghenadie Liulca
Judecătorii: Aurelia Andronache, Ludmila
Iarmaliuc

a judecat în ordine de recurs, fără participarea părților, recursul avocatului

Alexandru Lungu în interesele condamnatului Antoci Vasile declarat împotriva
încheierii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 23 mai 2025, prin care s-a
respins cererea avocatului Alexandru Lungu privind aplicarea în privința
condamnatului Antoci Vasile a prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova,

După expunerea esenței cauzei de către judecătorul-raportor, ținând cont

de actele cauzei, Colegiul penal,-
C O N S T A T Ă:

La 30 martie 2023, în adresa Judecătoriei Orhei, sediul Central a parvenit

spre examinare cererea depusă de către avocatul Alexandru Lungu, care
acționează în interesele condamnatului Antoci Vasile *****, cu privire la
aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24 decembrie
2021.
În motivarea cererii s-a indicat că, Antoci Vasile prin sentința Judecătoriei
Soroca, sediul Florești din 05 aprilie 2018 a fost recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i
stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) închisoare. În temeiul
art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei
pe o perioadă de probațiune pe un termen de 3 (trei) ani.
La data de 29 martie 2021 prin sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Central,
Antoci Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă cu închisoare pe un
termen de 4 (patru) luni. Potrivit art. 85 CP, prin cumul de sentințe, s-a adăugat
parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei
stabilite prin sentința Judecătoriei Floreşti din 05.04.2018 şi s-a stabilit definitiv
pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 1 (una) lună.
Prin sentința din 05 august 2021 a Judecătoriei Bălţi, sediul Sângerei,
Antoci Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un
termen de 2 (doi) ani. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe,
la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, s-a adăugat parțial partea neexecutată
a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Floreşti din
05.04.2018, stabilindu-i o pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de 3
(trei) ani 6 (şase) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
La fel indică că, atât sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Central din
29.03.2021, cât şi sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Sângerei din 05 august 2021
au fost contestate cu apel.
Menționează că, până la examinarea cererilor de apel, a fost adoptată
Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXXa de la proclamarea independenței Republicii Moldova şi la examinarea
cererilor de apel condamnatul urma să fie amnistiat de către Curtea de Apel Bălți
de executarea pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești
din 05 aprilie 2018 şi prin sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Sângerei din 05
august 2021 prin care a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.
Astfel, consideră că urma să execute doar pedeapsa stabilită prin sentința
Judecătoriei Bălţi, sediul Central din data de 29 martie 2021 prin care a fost
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod
penal şi i s-a aplicat pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 (patru) luni,
deoarece în privința acestei infracțiuni nu se prevedea amnistia, însă, prin
decizia Curții de Apel Bălţi din 23.02.2023 (dosar nr. la-674/2021) a fost
menținută sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Sângerei din 05.08.2021 în cauza
penală privind învinuirea sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.
(2) lit. d) CP şi nu a fost aplicată amnistia.
Totodată se indică că, prin decizia Curţii de Apel Bălți din 16 martie 2023
(dosar nr. 1 a-314/2021) a fost menținută sentința Judecătoriei Bălţi, sediul
Central din 29.03.2021 şi nu a fost aplicată amnistia în privința pedepsei stabilite
prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Floreşti din 05 aprilie 2018 şi care a fost
cumulată cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Central din
29.03.2021.
Prin încheierea Judecătoriei Orhei sediul Central din 03 martie 2023 s-a
admis demersul administrației Instituției Penitenciare nr. 18 Brănești şi conform
art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor s-a inclus în termenul
pedepsei definitive stabilite subsemnatului Antoci Vasile prin sentința
Judecătoriei Bălţi, sediul Central din 29 martie 2021, sub formă de închisoare de
3 (trei) ani 1 (una) lună închisoare, pedeapsa definitivă stabilită prin sentința
Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 05 august 2021, sub formă de 3 (trei) ani
6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis
şi i s-a stabilit definitiv o pedeapsă sub formă de 3 (trei) ani 7 (șapte) luni
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul
executării pedepsei urmând a fi calculat din 03 martie 2023 - data pronunțării
încheierii, cu includerea în termenul de executare a pedepsei a perioadei
pedepsei deja executate începând cu 13 iunie 2022, data reținerii sale, până la 03
martie 2023.
La fel menționează că, a depus cerere de amnistie către Comisia specială
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate şi prin răspunsul
din 25.03.2023 i-a fost respinsă cererea. Invocă că, infracțiunea prevăzută de art.
287 alin. (2) lit. b) Cod penal prevede drept pedeapsă principală maximă de 5
ani închisoare şi art. 186 alin. (2 ) lit. d) Cod penal prevede închisoare de până la
4 ani.
Prin urmare, consideră că urmează să fie amnistiat de pedeapsa stabilită
prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 05 aprilie 2018, deoarece
infracțiunea de care a fost recunoscut vinovat, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit.
b) Cod penal şi a fost condamnat la 3 (trei) ani închisoare şi în temeiul art. 90
Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o
perioadă de probaţiune pe un termen de 3 (trei) ani, a fost săvârșită până la
adoptarea Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
De asemenea indică că, amnistia urmează a fi aplicată şi în privinţa
infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) CP în baza căreia a fost
condamnat prin sentinţa Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 05.08.2021 la o
pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani.
Ambele infracțiuni menționate supra nu sunt enumerate la art. 6 din Legea
nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia, în privința cărora nu ar fi posibil de
aplicat prevederile art. 1-5 din Legea menționată.
Ținând cont că a fost reținut la 13 iunie 2022 şi până în prezent se află în
detenție, a executat termenul de 4 (patru) luni stabilit la data de 29 martie 2021
prin sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Central prin care a fost recunoscut vinovat
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, în privința
căreia nu poate fi aplicată amnistia.
Potrivit art. (9) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, persoanele condamnate
pentru concurs de infracțiuni se amnistiază pentru fiecare infracțiune în parte,
dacă vreuna dintre acestea întrunește condițiile prezentei legi.
Prin încheierea Judecătoriei Orhei, (sediul Central) din 04.05.2023, s-a
admis cererea depusă de către avocatul Alexandru Lungu, care acționează în
interesele condamnatului Antoci Vasile, cu privire la aplicarea prevederilor
Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021.
În temeiul art. 1 şi art. 9 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova, condamnatul Antoci Vasile, se absolvă de executarea
pedepsei de 3 (trei) ani închisoare stabilită în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod
penal al Republicii Moldova, stabilită prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul
Floreşti din 05 aprilie 2018.
În temeiul art. 1 şi art. 9 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova, condamnatul Antoci Vasile, se absolvă de executarea
pedepsei de 3 (trei) ani închisoare stabilită în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod
penal, stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 05 august
2021.
Antoci Vasile, urmează să execute pedeapsa stabilită prin sentința
Judecătoriei Bălţi, sediul Central din 29 martie 2021, prin care a fost recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură
penală, sub formă de 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei stabilite lui Antoci Vasile, urmează a fi
calculat din data reținerii - 13.06.2022.
Împotriva încheierii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 04.05.2023 a
declarat recurs reprezentantul Instituției Penitenciare nr. 18 Brănești, Eugeniu
Savca prin care solicită admiterea recursului, casarea încheierii Judecătoriei
Orhei, sediul Central din 04 mai 2023, emisă la cererea depusă de către avocatul
Alexandru Lungu, care acționează în interesele condamnatului Antoci Vasile, cu
privire la aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea
a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24
decembrie 2021, pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea depusă de către
avocatul Alexandru Lungu în interesele condamnatului Antoci Vasile ***** să
fie respinsă ca neîntemeiată si nefondată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie
2023 a fost admis recursul reprezentantului Instituției Penitenciare nr. 18
Brănești, Eugeniu Savca declarat împotriva Judecătoriei Orhei, sediul Central
din 04.05.2023, potrivit căreia cererea avocatului Alexandru Lungu, care
acționează în interesele condamnatului Antoci Vasile ***** cu privire la
aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova a fost
admisă ca fiind întemeiată, cu casarea integral a încheierii Judecătoriei Orhei,
sediul Central din 04.05.2023, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) CPP,
cu trimiterea cauzei la rejudecare către instanța de fond, în alt complet de
judecată.
Pentru a ajunge la această concluzie, instanța de recurs a stabilit faptul că,
judecătorul de instrucție prematur a concluzionat asupra admiterii cererii în
situația în care condamnatul Antoci Vasile nu a fost evaluat psihologic de către
Comisia specială, instituită, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare
pedeapsa, din reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ai
Inspectoratului Naţional de Probaţiune, precum şi din experți psihologi judiciari
atestați, ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus şi nu a fost caracterizat
pozitiv pe parcursul executării pedepsei.
Rejudecând cauza în fond, prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul
Central din 23 mai 2025 cererea depusă de către avocatul Alexandru Lungu,
care acţionează în interesele condamnatului Antoci Vasile, cu privire la aplicarea
prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021,
a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Exercitarea căilor de atac:
Încheierea nominalizată a fost atacată cu recurs de către avocatului
Alexandru Lungu în interesele condamnatului Antoci Vasile, prin care s-a
solicitat admiterea recursului, casarea încheierii Judecătoriei Orhei, sediul
Central din 23 mai 2025, dispunerea efectuării unei expertize repetate, și
reexaminarea cererii în baza unei expertize coerente și obiective.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța a reținut în mod greșit că
Antoci Vasile nu întrunește condițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 243/2021,
ignorând: caracterizarea pozitivă emisă de Comisia Penitenciarului nr. 18
Brănești; inexistența unor fapte grave ori semnale de periculozitate socială
ridicată; lipsa unei condamnări pentru fapte excluse de la amnistie; faptul că
expertiza psihologică este contradictorie, iar concluziile nu reflectă constatările
obiective din raport. Nu există elemente factuale grave care să contureze un
profil de periculozitate sporită; Nu a săvârșit infracțiuni cu violență, nu are
recidivă post-condamnare, iar intervenția contravențională invocată nu are
relevanță penală; Antoci Vasile a participat la programele obligatorii de
resocializare.
În subsidiar, indică că respingerea de către instanță a cererii de efectuare a
unei expertizei repetate, duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Or,
conform art. 148 alin. (2) CPP, o nouă expertiză este justificată atunci când
concluziile anterioare sunt neclare. În speță, în Raportul nr. 24/07.04.2025 se
afirmă că Antoci Vasile are comportament non-agresiv, capacitate de
autocontrol, relații sociale stabile, fără probleme de alcool sau violență. Cu toate
acestea, expertul afirmă, fără argument convingător, că riscul de recidivă este
,,sporit”. Această contradicție flagrantă între constatări obiective şi concluzii
negative impune, potrivit standardelor CEDO, o revizuire temeinică.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr. 24 din 07.04.
2025 s-a concluzionat inter alia că ”riscul recidivării comportamentului
infracțional rămâne a fi sporit”. Totodată, a mai concluzionat în linii mari că
Antoci Vasile are un comportament non-agresiv, într-un conflict având tendința
să se retragă.
Astfel, prin analiza complexă a profilului de personalitate se mai reține că
Antoci Vasile locuiește în relații de concubinaj, nu este angajat în câmpul
muncii, dar exercită activitate la gospodăria țărănească a părinților săi, nu face
abuz de alcool, iar în perioada de referință a fost atras la răspundere
contravențională, iar în complexitatea factorilor enumerați expertizatul Antoci
Vasile definește riscul recidivării comportamentului infracțional. La rubrica
„examinări și constatări” din același raport de expertiză se constată că Antoci
Vasile respectă regimul şi programul zilei stabilit în penitenciar, în relații de
conflict cu administrația penitenciarului nu a fost observat, iar ca concluzie se
caracterizează pozitiv de către ultimii.
Totodată, expertul a reținut faptul că Antoci Vasile se caracterizează
pozitiv şi la domiciliu, se bucură de stimă în societate, nu face abuz de alcool,
este bine integrat în comunitate, iar în latura negativă a indicat doar comiterea a
două contravenții. Ulterior, în urma efectuării examenului psihologic s-a
stabilit: a) la interviul asociat cu observarea: manifestă tendința să producă
impresii bune despre sine, exprimând regrete în comportamentul din trecut.
Susține că şi-a învățat lecția; b) interviul biografic asociat cu metoda observării
nu sau stabilit circumstanțe relevante pentru expertiză; c) evaluarea capacității
cognitive: dispune de capacități de a conștientiza pe deplin comportamentul său,
precum şi consecințele acestuia; d) evaluarea profilului de personalitate, a sferei
emoționale şi a comportamentului: se străduiește să fie stăpânul propriului
destin, solicită să nu fie obstrucționat şi să i se dea liberate, fără să fie supus.
 Apoi, expertul, la rubrica „generalizarea cercetărilor în sumarul
examinării” a conchis că ,,la momentul examinării profilului clinico-psihologic
al personalității expertizatului Antoci Vasile desemnează funcții intelectual-
mnezice care corespund normei de vârstă, studiilor căpătate şi condițiilor de
dezvoltare care-i asigură capacitatea controlului deliberat al acțiunilor sale,
precum şi prevederea consecințelor acestuia. Rata adaptării sociale este cu un
potențial scăzut, iar riscul recidivării comportamentului infracțional rămâne a fi
sporit.
Recurentul invocă că în urma analizei tabloului circumstanțelor enunțate
contextual, prin prisma prevederilor alin. (2) art. 148 Cod de procedură penală,
conchide că raportul de expertiză este unul definit de caracterul neclar,
contradictoriu şi neîntemeiat, fapt pentru care urmează a fi efectuată o nouă
expertiză, or, ponderea acesteia în adoptarea unei hotărâri judecătorești, prin
raportare la speță este una cu greutate, iar pentru evitarea încălcării dreptului la
un proces echitabil, se impune în mod imperativ obținerea unor concluzii
obiective, bine fundamentate factologic şi științific. Mai exact, expertul judiciar
în tot cuprinsul examinărilor şi constatărilor sale stabilește că Antoci Vasile are
un comportament pozitiv, respectă ordinea în penitenciar, nu este agresiv şi
manifestă un comportament de retragere în eventuale situații conflictuale, nu
face abuz de alcool, dar în final pune o concluzie contradictorie celor constatate
de acesta însuși şi anume: prezintă risc de recidivă sporit. Or, atragerea la
răspundere contravențională nu constituie elemente ale stării de recidivă şi nu au
relevanță în sens juridico-penal. Este adevărat că constituie o latură negativă,
însă gradul de periculozitate este într-o disproporție cu circumstanțierea riscului
ridicat de recidivă.
Deci, în mod regretabil s-a ajuns la o concluzie contradictorie, deși nu
găsim în constatări elemente de genul „violență”, „predispus la comiterea
infracțiunilor”, ,,repulsie faţă de ordinea de drept şi socială”, ci dimpotrivă
indicatori pozitivi bine conturați în conținutul raportului de expertiză. Mai mult,
nici în concluzia finală, expertul nu are o poziție tranșantă, deoarece la primul
punct indică „riscul recidivării comportamentului infracțional rămâne a fi
sporit”, iar la următorul indică deja „Antoci Vasile definește riscul recidivării
comportamentului infracțional”.
Deci, există discrepanțe majore, unde în primul caz se indică un calificativ
foarte sever, iar în a doua ipostază se definește un risc cu o doză semnificată de
incertitudine, lăsând loc de interpretări, iar pentru noi este imposibil de stabilit
dacă riscul de recidivă este scăzut, mediu sau înalt, or, interpretarea extensiv
defavorabilă făptuitorului este ilegală şi ca consecință ar putea duce la încălcarea
principiului legalității.
 În concluzie, prin raportare la circumstanțe expuse succint şi în vederea
asigurării supremație dreptului, respectării drepturilor şi libertăților
fundamentale ale omului larg consfințite de CtEDO, sânt premisele de la art. 148
alin. (2) Cod de procedură penală şi în consecință a solicitat primei instanțe să
admită cererea privind dispunerea unei expertize repetate, în scopul înlăturării
aspectelor contradictorii din raportul de expertiză inițial pentru a putea adopta o
hotărâre legală.
Argumentele părților:
Potrivit prevederilor art. 447 alin. (1), (2) Cod procedură penală recursul
se judecă în termen rezonabil, fără prezența părților la proces. Instanța de recurs
fixează data examinării și dispune să se comunice părților la proces despre
aceasta, cu acordarea dreptului depunerii referinței.
Respectând principiul contradictorialității, instanța de recurs a fixat data
examinării recursului și a dispus să se comunice părților la proces despre
aceasta, cu acordarea dreptului depunerii referinței, însă până la data examinării
recursului, părțile nu au înaintat careva referințe, fapt care nu împiedică
examinarea cauzei.
Aprecierea instanței de recurs:
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate,
cercetând materialele cauzei, Colegiul penal consideră necesar de a respinge
recursul avocatului Alexandru Lungu în interesele condamnatului Antoci
Vasile declarat împotriva încheierii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 23
mai 2025, ca fiind nefondat, reieșind din următoarele considerațiuni:
În conformitate cu art. 437 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, pot fi
atacate cu recurs alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de
atac.
Conform art. 448 alin. (1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,
instanţa verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului
din dosarul cauzei şi a oricăror documente noi prezentate în instanţa de recurs.
Potrivit art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd
recursul, instanța adoptă una din următoarele decizii: respinge recursul,
menținând hotărîrea atacată, dacă recursul este nefondat.
Subsecvent normei citate instanța de recurs reiterează că, în conformitate
cu prevederile art.469 alin. (1) pct.15) Cod de procedură penală, la executarea
pedepsei, instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la liberarea de
pedeapsă în temeiul actului amnistiei sau stingerea executării pedepsei (art.295
din Codul de executare).
Dispoziția Art. 470 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că,
chestiunile privind executarea hotărîrilor prevăzute la art. 469 alin. (1) pct.1)-4),
6)-16), 17/1) şi 18) se soluționează de către instanța de judecată din raza de
activitate a organului sau a instituției care execută pedeapsa.
Potrivit prevederilor art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are
ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei
aplicate sau comutarea ei.
Conform art. 272 alin. (1), (2) Codul de executare, în cazul amnistiei, în
temeiul art.107 din Codul penal, care liberează condamnatul de executarea în
continuare a pedepsei, fie reduce pedeapsa sau o comută, instituțiile şi organele
care asigură executarea categoriei respective de pedeapsă examinează
aplicabilitatea actului de clemență fiecărui condamnat şi, după caz, cu acordul
condamnatului, înaintează un demers instanței de judecată competente conform
art. 470 din Codul de procedură penală. La demers se anexează dosarul personal
al condamnatului, dovezile motivelor de fapt şi de drept invocate. Demersul se
judecă în condițiile Codului de procedură penală. Condamnatul este în drept să
înainteze personal un demers instanței de judecată pentru examinarea
posibilității aplicării actului de amnistie. În acest caz, instituțiile sau organele
care asigură executarea categoriei respective de pedeapsă remit instanței de
judecată dosarul personal al condamnatului.
În continuare, Colegiul penal statuează că potrivit art. 1 alin. (1), (2), (3),
(6) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea
a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prezenta lege se
aplică condiționat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum
şi persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul
executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă şi
sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă
persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5, 7, 8. (2) Aplicarea
amnistiei faţă de persoanele condamnate se decide de comisiile speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate (în continuare – comisii
speciale), instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în
executare pedeapsa, din reprezentanți ai Administrației Naționale a
Penitenciarelor şi ai Inspectoratului Național de Probațiune. Comisiile speciale
se instituie prin ordinul ministrului justiției şi activează în baza unui regulament-
cadru aprobat prin ordinul ministrului justiției. (3) În temeiul deciziilor comisiei
speciale, instituția care pune în executare pedeapsa inițiază demersurile către
instanțele de judecată competente privind aplicarea prevederilor prezentei legi.
(6) Persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat
un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării
amnistiei doar dacă a fost refuzată de comisia specială.
Din materialele cauzei penale se constată că, Antoci Vasile a fost
condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 05 aprilie 2018,
în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea
prevederilor art. 3641 din Codul de procedură penală, sub formă de 3 ani
închisoare, conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată
condiționat pe un termen de probaţiune de 3 ani.
Tot el, a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Central din
29 martie 2021, în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa
cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, sub formă de 4 luni
închisoare. Conform art. 85 Cod penal prin cumul de sentințe i s-a adăugat
parțial la pedeapsa stabilită, partea neexecutată din pedeapsa aplicată prin
sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 05 aprilie 2018, fiindu-i stabilită
definitiv o pedeapsă de 3 ani 1 lună închisoare cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat
din momentul reținerii, după ce sentința va deveni definitivă.
Prin decizia Curții de Apel Bălţi din 16 martie 2023 sentința instanței de
fond a fost menținută.
Tot el, a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Sângerei
din 05 august 2021, în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa de 2 ani închisoare. Conform art. 85 Cod penal prin cumul de sentințe
i s-a adăugat parțial la pedeapsa stabilită, partea neexecutată din pedeapsa
aplicată prin sentința Judecătoriei Florești din 05 aprilie 2018, fiindu-i stabilită
definitiv o pedeapsă de 3 ani 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 februarie 2022 a fost menținută
sentința instanței de fond.
Potrivit procesului-verbal de reținere din 13.06.2022, Antoci Vasile a fost
reținut de facto la 13.06.2022, ora 17.20.
Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 03.03.2023,
a fost admis demersul administrației Instituției Penitenciare nr. 18 Brănești.
Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor se include
în termenul pedepsei definitive stabilite condamnatului Antoci Vasile, prin
sentința Judecătoriei Bălţi, sediul Central din 29 martie 2021, sub formă de 3
(trei) ani 1 (una) lună închisoare, pedeapsa definitivă stabilită prin sentința
Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 05 august 2021, sub formă de 3 (trei) ani
6 (sase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,
cu stabilirea pedepsei definitive sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei)
ani 7 (șapte) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei condamnatului Antoci Vasile ***** urmează a fi
calculat din 03 martie 2023 data pronunțării prezentei încheieri, cu includerea în
termenul de executare a pedepsei a perioadei pedepsei deja executate începând
cu 13 iunie 2022, data reținerii condamnatului - până la 03 martie 2023.
 Fiind respectată procedura prealabilă, răspunsul Directorului
Penitenciarului nr. 18 Brănești, Eugeniu Savca, nr. 5/648 din 15.03.2023, s-a
respins cererea deținutului Antoci Vasile, privind examinarea posibilității
aplicării Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24 decembrie 2021,
din motiv că Antoci Vasile la data intrării în vigoare a Legii nr. 243 din
24.12.2022 nu avea statutul de condamnat.
La fel, se atestă că conform raportului de evaluare întocmit de comisia
Penitenciarului nr. 18 Brănești la 16 septembrie 2022, Antoci Vasile a fost
caracterizat pozitiv, însă lipsește evaluarea psihologică a condamnatului, în care
să fie indicat riscul de recidivă, ceea ce este o condiție obligatorie la aplicarea
prevederilor Legii nr. 243 din 23.12.2021.
Drept urmare, avocatul Alexandru Lungu în interesele condamnatului
Antoci Vasile s-a adresat către judecătorul de instrucție cu cererea privind
aplicarea în privința acestuia a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1) și art. 9 al Legii
nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de
la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Ulterior, remiterii cauzei la rejudecare, în vederea executării indicațiilor
oferite prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie
2023, prin încheierea Orhei, sediul Central din 15.04.2024 a fost admisă cererea
apărării, fiind dispusă efectuarea expertizei psihologice în privința lui Antoci
Vasile.
Astfel, prin raportul de expertiză judiciară nr. 24 din 07.04.2025 efectuat
de către Biroului Individual de expertiză judiciară ”Bucșa Viorica” în cadrul
examinării lui Antoci Vasile, în concluzie s-a determinat: funcții intelectual-
mnezice ce asigură capacitatea conștientizării caracterului comportamentului
său, precum și prevederea consecințelor acestuia. Manifestă tendința de a
produce o impresie bună despre sine, cu o nevoie puternică de a fi apreciat și de
a fi beneficiarul pasiv al iubirii. Sociabil, dar instabil în afecțiunile sale. Flexibil,
trecând cu ușurință de la o activitate la alta, dar predispus la superficialitate.
Predispus spre nesinceritate. Manifestă un comportament non-agresiv, într-un
conflict, având tendință să se retragă din fața realității, decât să o înfrunte. Se
prezintă ca o persoană calmă, tolerantă, fără dificultăți de relaționare cu ceilalți,
însă cu abilități adaptative scăzute. Se străduiește să fie stăpânul propriului său
destin, solicită să nu fie obstrucționat și să i se dea libertate. Reieșind din
complexitatea acestor factori, rata adaptării sociale este cu un potențial scăzut,
iar riscul recidivării comportamentului infracțional rămâne a fi sporit.
Reieșind din analiza complexă al profilului de personalitate a expertizatului
Antoci Vasile, desemnat la momentul examinării, precum și din analiza
materialelor prezentate, se desemnează riscul recidivării comportamentului
infracțional, care este definit de: recidivarea componentei infracționale
acumulate din istoricul infracțional al expertizatului, comportamentul reticent și
caracterizarea definită din descrierea ratei participative a expertizatului la
programele educaționale, la care expertizatul fie nu participă, fie e dezinteresat
de ele (din materialele dosarului). Profilul psihologic al personalității este marcat
de rata nesincerității, tendinței de a produce impresii bune despre sine, cu o
nevoie puternică de a fi apreciat și de a fi beneficiarul pasiv al iubirii. Sociabil,
dar instabil în afecțiunile sale. Flexibil, trecând cu ușurință de la o activitate la
alta, dar predispus la superficialitate, având abilități de adaptație scăzute. Se
străduiește să fie stăpânul propriului său destin, solicită să nu fie obstrucționat și
să i se dea libertate. Rata adaptării sociale este cu un potențial scăzut. Nu are
un loc de muncă oficializat. Reieșind din Raportul-caracteristică nr. 34/38-2687
din 02.04.2023 eliberat de OSS al sectorului de poliția nr.2 (Mărculești) al IP
Florești, eliberată lui Antoci Vasile, se constată că în prezent este în relație de
concubinaj cu Capbătut și locuiesc în s. Putinești, r-1 Florești împreună cu
părinții Antoci ***** și Antoci Rodica. La moment nu este angajat oficial în
câmpul muncii, dar îl ajută pe tatăl său la GT „Antoci *****” care se ocupă cu
creșterea animalelor. Din discuție cu vecinii și rudele Antoci Vasile se
caracterizează pozitiv, nu face abuz de băuturi alcoolice, respectă persoanele în
etate și se bucură de stimă și respect din partea membrilor familiei și a
prietenilor. În ultima perioadă de timp plângere pe numele lui Antoci Vasile la
sectorul de poliție nr. 2 (Marculești) al IP s-au înregistrat. În urma examinării
materialului REI-2 cu 20253800969 din 27.02.2025 a fost luată o decizie de
sancționare contravențională a lui Antoci Vasile, pe faptul săvârșirii
contravenției prevăzute de art. 158 alin. (1) Cod contravențional, cu privire la
încălcarea regulilor de întreținere a câinilor, pisicilor și a altor animale, în
temeiul art. 104 alin. (1) Cod contravențional, cu privire la distrugerea sau
deteriorarea intenționată a bunurilor străine. În complexitatea factorilor
enumerați, Antoci Vasile definește riscul recidivării comportamentului
infracțional ca fiind sporit (f.d.153 – 158).
Fiind investit cu dreptul de a examina chestiunea cu privire la aplicarea în
privința condamnatului Antoci Vasile a actului amnistiei, Colegiul conchide că
judecătorul de instrucție în mod întemeiat a constatat că în privința ultimului nu
sunt aplicabile prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, deoarece riscul de recidivă este unul ridicat.
În acest sens, Colegiul penal relevă că amnistia reprezintă în sine o cauză
reală de liberare de la executarea unei părți din pedeapsa penală, având ca efecte
cu privire la toți participanții la săvârșirea infracțiunii, însă aceasta este incidentă
in rem, și nu in personam, or, consecințele pot surveni numai dacă sunt
îndeplinite anumite condiții personale, iar prin intermediul prevederilor art. 1
alin. (1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, legiuitorul indică expres condițiile
fără respectarea cărora nu poate fi pusă spre examinare cererea, şi anume:
prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe parcursul executării
pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care urmează a fi
amnistiat prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, iar întrunirea acestor
condiții urmează a fi stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în
acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa.
Cu referire la primul aspect prevăzut de legiuitor instanța de recurs
remarcă că, constatarea comportamentului pozitiv pe parcursul executării
pedepsei penale se desprinde ca urmare a resocializării penitenciare a
condamnatului, reprezentând, per ansamblu, un proces complex, care constă în
activitățile socio-educative desfășurate de personalul penitenciar prin
intermediul unui complex de măsuri cu caracter educativ, juridic, social,
organizatoric, psihopedagogic etc., activități ce sunt aplicate în scopul
modificării sistemului lui de valori antisociale, având ca scop restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvârșirii de
noi infracțiuni atât de către condamnați, cât şi de către alte persoane, numărul de
stimulări pe perioada detenției, numărul sancțiunilor disciplinare, numărul de
participări în activitățile educative în cadrul penitenciarului, caracteristica din
partea membrilor de familie, cunoscuți, rude și prieteni, numărul condamnărilor,
situația familială, predispoziția deținutului de a repara prejudiciul moral și
material.
Cât privește cel de-al doilea aspect prevăzut de legiuitor privind evaluarea
psihologică a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, urmează a fi
supuse aprecierii prevederile Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, care la
pct. pct. 53, 55, 57 stabilesc că, psihologul din cadrul instituției penitenciare,
urmare parvenirii listei persoanelor care se încadrează în prevederile art. art. 4,
5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile lucrătoare pentru fiecare 10
condamnați va realiza evaluarea psihologică a acestor persoane în conformitate
cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă prevăzute la anexa nr. 6.
Rezultatele evaluării riscului de recidivă se prezintă condamnatului pentru
informare, fapt consemnat în fișa de evaluare a riscului de recidivă. Fișa de
evaluare a riscului de recidivă se prezintă și se argumentează de către psiholog
sau consilierul de probațiune în cadrul ședinței comisiei speciale pentru fiecare
condamnat în parte.
Conform anexei nr. 6 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, prin
„risc ridicat de recidivă” se înțelege predominarea factorilor criminogeni ce
condiționează o recădere infracțională; „risc mediu de recidivă” – prezența
redusă a factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni,
dar prematură pentru diminuarea comportamentelor negative viitoare; „risc
redus de recidivă” – prezența redusă sau lipsa factorilor criminogeni ce
condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni și duc la încetarea
comportamentelor negative viitoare.
Potrivit anexei nr. 7 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă
trei categorii a nivelului de recidivă, și anume, „scăzut”, „mediu”, „sporit”.
Aici instanța de recurs învederează că, evaluarea psihologică a
condamnatului trebuie să aibă o desfășurare logică, pornind de la identificarea
antecedentelor persoanei, vizând atât informații privitoare la condamnările
anterioare, cât și la istoria comportamentală a celui evaluat. Urmează
identificarea comportamentului infracțional și circumstanțele în care acesta s-a
produs: starea condamnatului până la săvârșirea infracțiunii (vârsta,
circumstanțele, acțiunile, gândurile etc.); evaluarea proprie a infracțiunii
săvârșite de către condamnat (recunoaște sau nu vina); analiza alternativelor
comportamentului infracțional și de ce nu au fost folosite; studierea sferei etico-
morale (ia fost greu să ia decizia, cât de ușor a luat-o, dileme morale), precum și
consecințele comportamentului acestuia. În evaluarea personalității
condamnatului este necesar a stabili dacă factorii de risc persistă în continuare.
În această ordine de idei, Colegiul penal notează că urmare a parvenirii
cererii condamnatului Antoci Vasile privind aplicarea în privința sa a Legii
privind amnistia, deși Comisia penitenciarului în mod eronat a efectuat
evaluarea psihologică a condamnatului și nu a stabilit riscul de recidivă,
constatând că Antoci Vasile la data intrării în vigoare a Legii nr. 243 din
24.12.2021 nu avea calitatea de condamnat, prin raportul de expertiză judiciară
nr. 24 din 07.04.2025 efectuat de către Biroului Individual de expertiză judiciară
„Bucșa Viorica” în sarcina lui Antoci Vasile s-a reținut prezența riscului de
recidivă ridicat, manifestat prin comportament reticent, potențial scăzut la
adaptarea socială, prezența istoricului infracțional, nerealizarea programelor
educaționale, indici bazați pe Metodologia privind evaluarea riscului de recidivă.
În continuare, la criticile subiective ale avocatului Alexandru Lungu
privind caracterul duplicitar al raportului de expertiză judiciară nr. 24 din
07.04.2025 și necesitatea dispunerii unei expertize suplimentare, Colegiul penal
le apreciază ca fiind neîntemeiate, or, după cum s-a reiterat supra pentru
aplicarea actului de amnistie este necesară caracteristica pozitivă pe parcursul
executării pedepsei, însă nu caracteristica de la locul de trai, până și după
condamnate.
 La caz, din conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 24 din
07.04.2025 se atestă că expertul la efectuarea caracteristicii condamnatului
Antoci Vasile s-a axat preponderent pe analiza comportamentului în viața
socială, și nu cea carcerală, fapt ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (1) din
Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și Regulamentului-
cadru de activitate a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privința
persoanelor condamnate, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.44/2022.
Implicit, Colegiul penal notează că urmează a se face distincție între
caracteristica pozitivă și riscul de recidivă, or, un condamnat poate fi caracterizat
pozitiv, având un risc de recidivă ridicat, și vice-versa, poate fi caracterizat
negativ iar riscul de recidivă să fie unul redus.
Pe această undă de idei, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiată
solicitarea recurentului privind dispunerea efectuării unei expertize repetate.
În circumstanțele elucidate supra, Colegiul penal va respinge recursul
avocatului Alexandru Lungu în interesele condamnatului Antoci Vasile declarat
împotriva încheierii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 23 mai 2025 ca fiind
nefondat, menținând fără modificări încheierea adoptată de prima instanță.
În conformitate cu prevederile art.449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,-
DECIDE:

Recursul avocatului Alexandru Lungu în interesele condamnatului Antoci

Vasile declarat împotriva încheierii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 23 mai
2025, prin care s-a respins cererea privind aplicarea în privința condamnatului a
prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, se
respinge ca nefondat, cu menținerea încheierii în cauză fără modificări.
În vederea deducerii în continuare a părții neexecutate din pedeapsa
stabilită definitiv prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Central din
03.03.2023, Antoci Vasile se anunță în căutare.
Căutarea, reținerea și plasarea lui Antoci Vasile în custodia administrației
instituției penitenciare nr. 18 Brănești spre executare în continuare a părții
neexecutate din pedeapsă, se pune în sarcina Inspectoratului de Poliție Florești.
Decizia este irevocabilă.

Președintele completului: Judecător:

Judecător: