Dosarul nr.

21r-772/25 Judecătoria Chișinău (sediul

Ciocana)
1-25030211-02-21r-21072025 Judecător Ion DADU

DECIZIE
în numele Legii

21 ianuarie 2026 mun.

Chișinău

COLEGIUL PENAL AL CURŢII DE APEL CENTRU

Având în componența sa:
Președintele ședinței de judecată Eugeniu BEȘELEA
Judecătorii Natalia MĂMĂLIGĂ și Vitalie
BUDECI

a examinat în ordine de recurs, fără participarea părților, recursul declarat de

condamnatul Vadim MALICIC împotriva Încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana)
nr. 21ji-447/2025 din 24 iunie 2025, prin care a fost respins ca fiind neîntemeiat demersul
directorului Penitenciarului nr. 9 Pruncul, comisar-șef de justiție, TIMOFEI Eduard cu
privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 243, din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova” în privința
condamnatului MALICIC Vadim.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

în procedura instanței de fond, din 03.03.2025 până la 24.06.2025;
în Curtea de Apel Centru, din 21.07.2025 până la 21.01.2026.
Procedura de citare legal executată.

Verificând legalitatea Încheierii atacate, pe baza materialelor din dosar, în contextul

motivelor invocate de recurent, Colegiul penal al Curții de Apel Centru,

A CONSTATAT:

1. La data de 06.03.2025, în adresa Judecătoriei Chișinău, (sediul Ciocana), a parvenit

spre examinare demersul directorului Penitenciarului nr. 9 Pruncul, TIMOFEI Eduard, cu
privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 243, din 24.12.2021, privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova în privința
condamnatului Vadim MALICIC , invocând faptul că, comportamentul condamnatului a
fost evaluat cu calificativul „pozitiv”, astfel, Vadim MALICIC întrunește condițiile
prevăzute la art.1 din Lege nr. 243, din 24.12.2021..
 2. Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-447/2025 din 24
iunie 2025, a fost respins ca fiind neîntemeiat demersul directorului, comisar – șef de justiție
al Penitenciarului nr. 9 Pruncul, TIMOFEI Eduard, cu privire la aplicarea prevederilor Legii
nr. 243, din 24.12.2021, „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova” în privința condamnatului Vadim
MALICIC.
Soluția judecătorului de instrucție a fost bazată pe argumentul că față de condamnatul
Vadim MALICIC nu poate fi aplicat actul de amnistie, deoarece prin fișa de evaluare a
riscului de recidivă din 10.11.2022, acesta a fost evaluat psihologic ca prezentând risc de
recidivă „sporit”, apreciind că evaluarea repetată a condamnatului Vadim MALICIC la
data de 26.02.2025 a fost nejustificată.

3. Nefiind de acord cu Încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-

447/2025 din 24 iunie 2025 a declarat recurs condamnatul Vadim MALICIC , prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care
demersul Penitenciarului nr.9 – Pruncul în privința condamnatului Vadim MALICIC,
privind aplicarea în privința ultimului a prevederilor art.7 alin.(1) lit.c) din Legea privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, să fie admis.
În motivarea recursului condamnatul a menționat că, conform fișei de evaluare a
riscului de recidivă prezentată de ofițerul principal al Secției Reintegrare Socială a
Penitenciarului nr. 9 – Pruncul (psiholog), s-a stabilit un risc de recidivă de nivel mediu
pentru condamnatul Vadim MALICIC.
Susține recurentul că este fără antecedente penale, a fost caracterizat pozitiv,
rezultatele evaluării riscului de recidivă este mediu, astfel, Vadim MALICIC întrunește
condițiile prevăzute la art.1 din Lege nr. 243, din 24.12.2021.

4. Procedura de notificare a părților a fost executată.

Potrivit prevederilor art.447 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, recursul se judecă
în termen rezonabil, fără prezența părților la proces. Instanța de recurs fixează data
examinării şi dispune să se comunice părților la proces despre aceasta, cu acordarea
dreptului depunerii referinței.
Reprezentantul Penitenciarului nr. 9 Pruncul, procurorul avocatul și condamnatul au
fost înștiințați legal despre data examinării recursului și despre faptul că sunt în drept să
depună prin intermediul Secției monitorizare și relații publice a Curții de Apel Centru,
referințe.
Părțile nu s-au folosit de dreptul acordat de a depune referință potrivit prevederilor
art.447 alin.(2) Cod de procedură penală.
Astfel, ținând cont de faptul că participanții la proces au fost înștiințați despre data
examinării recursului și depunerii referinței fiind astfel întreprinse toate măsurile necesare în
vederea respectării prevederilor art.391 Cod de procedură penală privind citarea
participanților la proces, și ținând cont de faptul că, speța deferită justiției nu reprezintă o
cauză de un interes deosebit pentru jurisprudență care ar impune prezența părților nemijlocit
în ședință de judecată, prin prisma dispoziției generale din art.447 alin.(1), (2) Cod de
procedură penală, a procedat la examinarea cauzei fără prezența părților, dar cu acordarea
dreptului participanților la proces de a depune referințe.

5. Deliberând asupra motivelor invocate în recurs, verificând legalitatea și temeinicia

Încheierii atacate, pe baza probelor administrate și cercetate de prima instanță, Colegiul
penal ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de condamnatul Vadim MALICIC
împotriva Încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-447/2025 din 24 iunie
2025, ca fiind nefondat, din considerentele ce succed.

6. În conformitate cu art.437 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, (1) Pot fi atacate
cu recurs: 4) alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac.
Conform art.448 Cod de procedură penală, (1) Judecând recursul, instanța verifică
legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei şi a oricăror
documente noi prezentate în instanța de recurs.
În conformitate cu art.449 Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța
adoptă una din următoarele decizii: respinge recursul, menținând hotărârea atacată, dacă
recursul este nefondat; recursul este depus peste termen; recursul este inadmisibil; admite
recursul, casând hotărârea, parțial sau integral, şi ia una din următoarele soluții: dispune
achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod,
rejudecă cauza cu adoptarea unei noi hotărâri, dispune rejudecarea cauzei de către
instanța de fond dacă este necesară administrarea de probe suplimentare. Adoptarea
deciziei şi întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile art.417 şi 418,
care se aplică în mod corespunzător.
Subsecvent normei citate, instanța de recurs, în conformitate cu prevederile art.449
alin.(1) lit a) Cod procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul,
menținând hotărârea atacată, dacă recursul este nefondat.
În conformitate cu art.469 alin.(1) pct.15) Cod de procedură penală, (1) La executarea
pedepsei, instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la schimbările în
executarea unor hotărâri, şi anume: 15) liberarea de pedeapsă în temeiul actului amnistiei
sau stingerea executării pedepsei (art.295 Cod de executare).
Potrivit art.471 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, care stabilește că, ”(1)
Chestiunile specificate la art.469 alin.(1) pct.5), 11) şi 14) se soluționează de către
judecătorii instanței de drept comun, iar chestiunile prevăzute la celelalte puncte din
art.469 alin.(1) se soluționează de către judecătorul de instrucție la demersul instituției care
pune în executare pedeapsa, la cererea condamnatului sau a apărătorului acestuia ori,
după caz, la demersul procurorului care exercită supravegherea organului sau instituției
care pune în executare pedeapsa. …. (2) Temei pentru examinarea chestiunilor prevăzute la
art.469 alin.(1) pct.1), 2), 4) – 7), 11), 12), 14) - 16) şi 18) poate servi şi cererea
condamnatului …”

7. Potrivit art.107 Cod penal (1) Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea
răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. (2)
Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță şi asupra drepturilor persoanei
vătămate. (3) Amnistia nu se aplică în cazul săvârșirii de infracțiuni prevăzute la art.166/1
alin.(2)–(4), precum şi persoanelor care au săvârșit asupra minorilor infracțiuni prevăzute la
art.171–175/1, 201, 206, 208, 208/1 şi 208/2.
Potrivit art.272 alin.(1) Cod de executare, în cazul amnistiei, în temeiul art.107 Cod
penal, care liberează condamnatul de executarea în continuare a pedepsei, fie reduce
pedeapsa sau o comută, instituțiile şi organele care asigură executarea categoriei respective
de pedeapsă examinează aplicabilitatea actului de clemență fiecărui condamnat şi, după caz,
cu acordul condamnatului, înaintează un demers instanței de judecată competente conform
art.470 Cod de procedură penală. La demers se anexează dosarul personal al condamnatului,
dovezile motivelor de fapt şi de drept invocate. Demersul se judecă în condițiile Codului de
procedură penală.
La data de 24 decembrie 2021 a fost adoptată şi la 31 decembrie 2021, a intrat în
vigoare Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova
Conform prevederilor art.1 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova ” (1) Prezenta lege se aplică
condiționat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum şi persoanelor
condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de
probațiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de
recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5,
7, 8.
(2) Aplicarea amnistiei față de persoanele condamnate se decide de comisiile
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate (în continuare –
comisii speciale), instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei instituții care pune în executare
pedeapsa, din reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ai
Inspectoratului National de Probațiune, precum şi din experți psihologi judiciari atestați.
Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiției şi activează în baza unui
regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiției.
(3) În temeiul deciziilor comisiei speciale, instituția care pune în executare pedeapsa
inițiază demersurile către instanțele de judecată competente privind aplicarea prevederilor
prezentei legi.
(4) Aplicarea amnistiei față de persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror, la
faza de urmărire penală, iar față de persoanele inculpate care cad sub incidența art.2 alin.(4)
– de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei.
(5) Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat
un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar
dacă a fost refuzată de procuror.
(6) Persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un
demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar
dacă a fost refuzată de comisia specială.”
 8. Prin ordinul Ministerului Justiției nr. 44 din 18.02.2022 a fost aprobat
Regulamentul-cadru de activitate a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privința
persoanelor condamnate.
Potrivit pct.3 al Regulamentului menționat, „Actul de amnistie, ce rezultă din Legea
nr. 243/2021, se aplică față de persoanele care execută o pedeapsă penală dacă: a) se
încadrează în prevederile art.3–5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021; b) sunt caracterizate
pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale, a perioadei de probațiune sau a termenului
de probă; c) sunt evaluate psihologic ca fiind persoane ce prezintă risc de recidivă mediu
sau redus.”
Totodată, potrivit pct.53, 55, 57 din Regulamentul-cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, psihologul din
cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care se încadrează în
prevederile art.4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile lucrătoare pentru
fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor persoane în conformitate
cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă prevăzute la anexa nr. 6. Rezultatele
evaluării riscului de recidivă se prezintă condamnatului pentru informare, fapt consemnat în
fișa de evaluare a riscului de recidivă. Fișa de evaluare a riscului de recidivă se prezintă și se
argumentează de către psiholog sau consilierul de probațiune în cadrul ședinței comisiei
speciale pentru fiecare condamnat în parte.
Potrivit pct.56 al Regulamentului menționat, „Săptămânal, în fiecare zi de luni,
subdiviziunea de evidență a deținuților a instituției penitenciare prezintă directorului
penitenciarului lista persoanelor care se încadrează în prevederile art.4, 5, 7 sau 8 din Legea
nr. 243/2021, fără a include persoanele care deja au fost prezentate.”
Conform anexei nr. 6 al Regulamentului-cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă că, prin „risc ridicat
de recidivă” se înțelege predominarea factorilor criminogeni ce condiționează o recădere
infracțională; „risc mediu de recidivă” – prezența redusă a factorilor criminogeni ce
condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni, dar prematură pentru diminuarea
comportamentelor negative viitoare; „risc redus de recidivă” – prezența redusă sau lipsa
factorilor criminogeni ce condiționează săvârșirea unei noi infracțiuni și duc la încetarea
comportamentelor negative viitoare.
Potrivit punctului 11 din capitolul IV al Metodologiei privind evaluarea riscului de
recidivă, Anexa nr. 6 al Regulamentului-cadru „ La necesitate, comisia specială poate
solicita reevaluarea condamnatului cu indicarea obiecțiilor constatate în procesul de
evaluare.”
Potrivit anexei nr.7 al Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale privind
aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă trei categorii a nivelului de
recidivă și anume, „scăzut”, „mediu”, „sporit”.
Aici, instanța de recurs învederează că, evaluarea psihologică a condamnatului trebuie
să aibă o desfășurare logică, pornind de la identificarea antecedentelor persoanei, vizând atât
informații privitoare la condamnările anterioare, cât și la istoria comportamentală a celui
evaluat. Urmează identificarea comportamentului infracțional și circumstanțele în care
acesta s-a produs: starea condamnatului până la săvârșirea infracțiunii (vârsta,
circumstanțele, acțiunile, gândurile etc.); evaluarea proprie a infracțiunii săvârșite de către
condamnat (recunoaște sau nu vina); analiza alternativelor comportamentului infracțional și
de ce nu au fost folosite; studierea sferei etico-morale (i-a fost greu să ia decizia, cât de ușor
a luat-o, dileme morale), precum și consecințele comportamentului acestuia. În evaluarea
personalității condamnatului, este necesar a stabili dacă factorii de risc persistă în
continuare.
9. Colegiul penal al Curții de Apel Centru ține să specifice că amnistia reprezintă o
cauză care stinge raportul penal de conflict sub aspectul pedepsei, ce constă în actul de
clemență al legiuitorului care, din rațiuni de politică penală sau socială, renunță la dreptul de
a aplica sancțiuni de drept penal persoanelor care au comis anumite infracțiuni.
Justificarea aplicării unui act de clemență, cum este amnistia, prin care persoanele, ce
au comis infracțiuni, sunt liberate de răspundere şi/sau pedeapsă penală, necesită evaluarea
unui şir de factori cum ar fi: impactul pe care îl va produce asupra societății, componențele
de infracțiune şi categoriile de persoane în privința cărora urmează să se extindă actul dat,
structura populației penitenciare, efectul pe care îl va produce asupra numărului populației
penitenciare, frecvența aplicării unor asemenea acte şi raționalitatea aplicării actului
respectiv la momentul dat.
După conținutul său, amnistia exprimă generozitatea statului față de infractori. Actul
de amnistie reprezintă un document juridic specific, care se caracterizează, în primul rând,
prin acțiunea acestuia în timp. În cazul înlăturării răspunderii penale sau a pedepsei penale,
acțiunea actului de amnistie se răsfrânge asupra faptelor infracționale comise până la
emiterea lui, or, una din caracteristici indisolubile ale actului de amnistie constă în
elementul de spontaneitate, pentru a nu încuraja comiterea faptelor penale despre care s-ar
cunoaște că în viitor va putea fi aplicată amnistia. Astfel, actul de amnistie se aplică doar
asupra evenimentelor și faptelor care au avut loc până la elaborarea şi intrarea în vigoare a
acesteia. Așadar, atât în cazul învinuiților și inculpaților, cât și în cazul condamnaților,
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei penale, poate avea loc doar pentru faptele
comise anterior adoptării actului de amnistie și, în cazul înlăturării totale sau parțiale a
pedepsei pentru condamnați - doar în cazul întrunirii anumitor condiții de către aceștia până
la momentul adoptării actului de amnistie.
Colegiul penal relevă că, amnistia reprezintă, în sine o cauză reală de excludere a
răspunderii penale, care poate surveni numai dacă sunt întrunite anumite condiții personale,
iar, prin intermediul prevederilor art.1 alin.(1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, legiuitorul
indică expres condițiile fără respectarea cărora nu poate fi aplicat actul de amnistie, și
anume: prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe parcursul executării
pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care urmează a fi amnistiat
prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor condiții urmează a fi
stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens, în cadrul fiecărei
instituții care pune în executare pedeapsa.
Cu referire la primul aspect prevăzut de legiuitor, instanța de recurs remarcă, că
constatarea comportamentului pozitiv pe parcursul executării pedepsei penale se desprind ca
urmare a resocializării penitenciare a condamnatului, reprezentând, per ansamblu un proces
complex, care constă în activitățile socio-educative desfășurate de personalul penitenciar
prin intermediul unui complex de măsuri cu caracter educativ, juridic, social, organizatoric,
psihopedagogic etc., activități ce sunt aplicate în scopul modificării sistemului lui de valori
antisociale având ca scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum şi
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnați, cât şi de către alte persoane,
numărul de stimulări pe perioada detenției, numărul sancțiunilor disciplinare, numărul de
participări în activitățile educative în cadrul penitenciarului, caracteristica din partea
membrilor de familie, cunoscuți, rude și prieteni, numărul condamnărilor, situația familială,
predispoziția deținutului de a repara prejudiciul moral și material.
Cât privește cel de-al doilea aspect prevăzut de legiuitor privind evaluarea psihologică
a condamnatului în scopul stabilirii riscului de recidivă, urmează a fi supuse aprecierii
prevederile Regulamentului-Cadru de activitate a comisiilor speciale privind aplicarea
amnistiei în privința persoanelor condamnate, care la pct.53, 55, 57 stabilesc că, psihologul
din cadrul instituției penitenciare, urmare parvenirii listei persoanelor care se încadrează în
prevederile art.4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, în cel mult 10 zile lucrătoare pentru
fiecare 10 condamnați, va realiza evaluarea psihologică a acestor persoane în conformitate
cu metodologia și fișa de evaluare a riscului de recidivă prevăzute la anexa nr. 6. Rezultatele
evaluării riscului de recidivă se prezintă condamnatului pentru informare, fapt consemnat în
fișa de evaluare a riscului de recidivă. Fișa de evaluare a riscului de recidivă se prezintă și se
argumentează de către psiholog sau consilierul de probațiune în cadrul ședinței comisiei
speciale pentru fiecare condamnat în parte.

10. În continuare, instanța de recurs consideră că fiecare cerere privind aplicarea

amnistiei trebuie examinată individual potrivit particularităților deținutului evaluat. Această
procedură trebuie aplicată la faza de examinare de către comisiile speciale privind aplicarea
amnistiei în privința persoanelor condamnate, cât și la faza de examinare a demersului în
instanța de judecată. În acest sens, comisia specială trebuie să aloce timp suficient fiecăruia
dintre deținuți să-și susțină poziția în fața organului colegial, să motiveze cererea de aplicare
a amnistiei, să prezinte informații și probe pe care le consideră relevante în coraport cu
normele de drept indicate supra.

11. Prevederile art.1 alin.(1) din Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, sunt
aplicabile condamnaților, care sunt caracterizați pozitiv pe parcursul executării pedepsei,
perioadei de probațiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând
risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor
art.2–5, 7, 8, condiții care urmează a fi întrunite de condamnați pe perioada de până la
adoptarea Legii cu privire la amnistie.
Astfel, legea menționată indică expres condițiile fără respectarea cărora nu poate fi
aplicată amnistia, şi anume: prezentarea dovezilor despre caracteristica pozitivă pe
parcursul executării pedepsei, raportul evaluării psihologice că condamnatul care urmează a
fi amnistiat prezintă un risc de recidivă mediu sau redus, or întrunirea acestor condiții
urmează a fi stabilită prioritar de către comisia specială, instituită, în acest sens, în cadrul
fiecărei instituții care pune în executare pedeapsa.
 12. Colegiul penal relevă că, cu referire la persoanele condamnate, prevederile Legii
nr.243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, se pot aplica condamnaților, în privința
cărora sentința a devenit irevocabilă până la data de 24.12.2021.

13. Din materialele cauzei, Colegiul penal reține că, prin Sentința Judecătoriei Soroca,
(sediul Florești) din 19.06.2020, MALICIC Vadim a fost condamnat pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute la art.145 alin.(2) lit.j) Cod penal la o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 13 ani 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău, (sediul Ciocana) din 12.12.2022, a fost admisă
plângerea condamnatului MALICIC Vadim, împotriva administrației instituției penitenciare
referitoare la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului garantate de art.3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, fiindu-i aplicate
prevederile art.473/2 -473/4 Cod de procedură penală fiindu-i redus termenul pedepsei cu
160 de zile.

14. Potrivit actelor anexate la demersul directorului Penitenciarului nr. 9 Pruncul,

comisar – șef de justiție, TIMOFEI Eduard, se atestă că condamnatul Vadim MALICIC a
fost evaluat de comisia Specială a Penitenciarului nr. 9 Pruncul la data de 26.02.2025 fiindu-
i stabilit risc de recidivă „mediu”, prevalând 4 factori criminogeni și 5 factori protectivi.
Astfel, potrivit extrasului din procesul-verbal nr. 2 al ședinței Comisiei Speciale a
Penitenciarului nr. 9 Pruncul din 26.02.2025, s-a decis că condamnatul Vadim MALICIC
întrunește condițiile prevăzute de art.7 alin.(1) lit.c) din Legea privind amnistia în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243 din
24.12.2021, ca rezultat fiind înaintat demers judecătorului de instrucție.
Totodată, studiind materialele cauzei, Colegiul penal atestă că pe parcursul examinării
demersului, judecătorului de instrucție i-a fost prezentată fișa de evaluare a riscului de
recidivă din data de 10.11.2022, care nu a fost prezentată inițial de autorul demersului la
înaintarea acestuia, prin care se atestă că condamnatului Vadim MALICIC i-a fost stabilit
risc de recidivă „sporit” prin care se atestă predominarea factorilor criminogeni ce
condiționează o recădere infracțională, prevalând 8 factori criminogeni și 1 factor protectiv.
Prin prisma condiției obligatorii privind evaluarea psihologică a condamnatului în scopul
stabilirii riscului de recidivă, se atestă predominarea factorilor criminogeni ce condiționează
o recădere infracțională, manifestați prin: antecedente penale, tipul infracțiunii – excepțional
de gravă, atitudini, valori și convingeri antisociale, lipsa ocupației, factorii de natură
educațională și profesională, tulburări de personalitate: impulsivitate, lipsa empatiei,
toleranță scăzută la frustrare, motivația infracțională (răzbunare), lipsa abilităților de
gestionare constructivă a timpului liber. Drept consecință, s-a refuzat înaintarea unui demers
în vederea aplicării prevederilor art.7 alin.(1) lit.c) din Legea privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
 15. Astfel, se conchide că condamnatul Vadim MALICIC la data de 10.11.2022 a fost
evaluat de către ofițerul principal al SRS inspector superior de justiție, PLATON, fiindu-i
stabilit un risc de recidivă „sporit”, iar ulterior, la data de 26.02.2025 condamnatul a fost
evaluat repetat, fiindu-i stabilit risc de recidivă „mediu”.

16. Respectiv, se atestă că, deși în demersul directorului Penitenciarului nr. 9 Pruncul,
nu se specifică faptul că anterior datei de 26.02.2025, Vadim MALICIC a fost deja
prezentat comisiei în vederea evaluării riscului de recidivă (la data de 10.11.2022), în cadrul
examinării demersului la judecătorul de instrucție, acest fapt a fost identificat, fiind stabilit
că de facto, la data de 26.02.2025, Vadim MALICIC , a fost evaluat de comisia
penitenciarului în mod repetat.

17. În contextul evaluărilor efectuate în privința condamnatului Vadim MALICIC, se

constată că comisia specială privind aplicarea amnistiei a evaluat condamnatul repetat, or,
din extrasul procesului-verbal nr. 2 al ședinței comisiei speciale din data de 26.02.2025,
rezultă că s-a decis evaluarea repetată a condamnatului în vederea stabilirii progreselor sau
regreselor riscului de recidivă.
Din prevederile pct.58 al Regulamentului-cadru de activitate a comisiilor speciale
privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, rezultă clar și elocvent că,
directorului penitenciarului i se prezintă lista persoanelor care se încadrează în prevederile
art.4, 5, 7 sau 8 din Legea nr. 243/2021, fără a include persoanele care deja au fost
prezentate.
În context, Colegiul penal al Curții de Apel Centru, examinând în ansamblu capitolul
IV al Metodologiei privind evaluarea riscului de recidivă Anexa nr. 6 al Regulamentului –
cadru, și în special pct.11 al acestuia, atestă că Comisia specială privind aplicarea amnistiei
a interpretat extensiv prevederile legale, or, reevaluarea condamnaților este posibilă doar
ca rezultat a înaintării obiecțiilor împotriva constatărilor comisiei la examinarea concluziei
psihologului în cadrul evaluării inițiale. În speță, această normă putea fi aplicată doar în
raport cu ședința comisiei speciale din 10.11.2022 când a avut loc prima evaluare a riscului
de recidivă în privința condamnatului Vadim MALICIC .
În speță, se atestă că decizia comisiei speciale din 10.11.2022 prin care s-a constatat că
condamnatul nu întrunește condițiile pentru înaintarea demersului cu privire la aplicarea
prevederilor legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, nu a fost contestată de către condamnat.
Astfel, prin raportare la pct.58 din Regulamentul cadru de activitate a comisiilor
speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate, se atestă ilegalitatea
evaluării repetate (la 26.02.2025) a condamnatului de către comisia specială în vederea
aplicării actului de amnistie.

18. La caz, din materialele cauzei, Colegiul penal constată cu certitudine că

condamnatul Vadim MALICIC a fost prezentat de două ori la comisie pentru evaluarea
riscului de recidivă, fapt inadmisibil în contextul pct.58 al Regulamentului-cadru de
activitate a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor
condamnate.
Astfel, Colegiul penal al Curții de Apel Centru conchide că directorul Penitenciarului
nr. 9 Pruncul, comisar-șef de justiție, TIMOFEI Eduard a solicitat absolut nejustificat
aplicarea față de condamnatul Vadim MALICIC , a actului de clemență, adică a cerințelor
art.7 alin.(1) lit.c) din Legea nr.243, din 24.12.2021, „privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, or, la caz,
administrația penitenciară nu a ținut cont de prevederile Regulamentului-cadru de activitate
a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privința persoanelor condamnate.
19. Raportând dispozițiile normelor sus-citate la circumstanțele cauzei, evaluând
soluția judecătorului de instrucție prin prisma pretențiilor înaintate în raport cu
circumstanțele de fapt și de drept invocate, Colegiul penal apreciază concluzia instanței de
fond ca fiind una corectă.
În împrejurările enunțate supra, instanță de recurs apreciază că la soluționarea
demersului înaintat de directorul Penitenciarului nr. 9 Pruncul, comisar – șef de justiție,
TIMOFEI Eduard, judecătorul de instrucție corect a luat în calcul fișa de evaluare a
riscului de recidivă din data de 10.11.2022 potrivit căreia se constată o analiză a
personalității condamnatului cu indicarea circumstanțelor de fapt ce au stat la baza
concluziei adoptate, de către psiholog în concordanță cu normele enunțate fiind expuse
criteriile aprecierii, atitudinii condamnatului, în prezența unui proces dinamic de colectare,
analiză şi interpretare a datelor. Or, capitolul II al Regulamentului cadru prevede că
principiul după care se poate conduce o analiză comprehensivă a comportamentului este cel
potrivit căruia comportamentul trecut este un bun predictor al celui viitor.
Tot aici Colegiul conchide că din fișa de evaluare a riscului de recidivă, este clar care
este numărul total al factorilor criminogeni și protectivi, din care au fost selectați acei factori
ce corespund doar condamnatului, iar din fișa prezentată instanței rezultă o analiză a
evaluatorului, conform blanchetei obligatorii - Anexa nr.1 la Metodologia privind evaluarea
riscului de recidivă, care urma a fi anexată de către administrația penitenciarului şi
examinată în cadrul ședinței de judecată.
Analizând argumentele reliefate supra, instanța de recurs reține că potrivit fișei de
evaluare a riscului de recidivă din data de 10.11.2022, condamnatul este evaluat psihologic
cu risc de recidivă „sporit” ceea ce contravine prevederilor art.1 alin.(1) al Legii privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova nr.243 din 24 decembrie 2021, și denotă că, condamnatul nu întrunește condițiile
pentru a-i aplicate prevederile legii în cauză, or, prezenta lege se aplică condiționat și
exclusiv persoanelor condamnate, care sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de
recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art.2–5,
7, 8.
Colegiul penal al Curții de Apel Centru conchide că, în condițiile în care persoana
condamnată este caracterizată pozitiv pe parcursul executării pedepsei, însă este evaluat
psihologic ca prezentând risc de recidivă sporit, în privința acestuia nu pot fi aplicate
prevederile Legii privind amnistia, așa cum acesta nu întrunește cumulativ cele două
condiții obligatorii.
 Astfel, instanța de fond justificat a reținut că condamnatul nu întrunește cerințele art.1
alin.(1) din Legea privind amnistia, pentru aplicarea actului de amnistie, or în privința
condamnatului a fost stabilit riscul de recidivă „sporit” la data de 10.11.2022, și corect a
respins demersul directorului Penitenciarului nr. 9 Pruncul, comisar – șef de justiție,
TIMOFEI Eduard, privind aplicarea prevederile Legii privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova în privința
condamnatului Vadim MALICIC ca fiind neîntemeiat.

20. Respectiv, în circumstanțele expuse supra, Colegiul penal apreciază argumentele

expuse în recurs ca fiind absolut nejustificate și neîntemeiate.

21. În final, instanța de recurs consideră relevantă și jurisprudența CtEDO în materie

de amnistie, potrivit căreia Curtea reiterează că amnistiile și grațierile sunt, în esență, o
chestiune a dreptului intern al Statelor membre și că, în principiu, ele nu sunt contrare
dreptului internațional, cu excepția cazurilor în care se aplică la fapte care constituie
încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, ea consideră că
agresiunea constituie o încălcare gravă a dreptului la integritatea fizică și psihică și că
acordarea amnistiei unuia dintre autorii acestei agresiuni, având în vedere circumstanțele
particulare ale cauzei, este susceptibilă să contravină obligațiilor impuse Statului reclamat în
sensul Articolelor 3 din Convenție (Cauza E.G. vs Moldova, par. 44).
Totodată, Curtea a hotărât că ar fi contrar obligațiilor care îi revin statului în temeiul
art.2 și 3 din Convenție să amnistieze fapte de omor sau de rele tratamente săvârșite
împotriva unor civili și a constatat existența unei tendințe tot mai mari, în dreptul
internațional, de a se considera inacceptabilă amnistierea unor încălcări grave ale drepturilor
omului (Cauza Marguš împotriva Croației (MC), pct. 122-141).

22. Față de lucrul judecat de primă instanță, Colegiul Penal constată o motivare amplă
și temeinică a încheierii pronunțate cu privire la circumstanțele concludente în raport cu
cerințele formulate, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția
pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a
conținutului argumentelor primei instanțe. În cazul în care instanța de fond și-a motivat
soluția luată, arătând în mod concret la împrejurările care fundamentează concluziile sale,
pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs
poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță.
23. Pentru motivele expuse mai sus, în conformitate cu art.449 alin.(1) pct.1), lit.a)
Cod de procedură penală, Colegiul Penal va respinge recursul declarat de condamnatul
Vadim MALICIC împotriva Încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-
447/2025 din 24 iunie 2025, ca fiind nefondat, reținând în acest sens că, Încheierea instanței
de fond este una legală și întemeiată, iar prin urmare careva temeiuri de casare a Încheierii
nu au fost reținute.
24. Conducându-se de prevederile [Link].447, 448, art.449 alin.(1) pct.1) lit.a),
art.469-471, Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții de Apel Centru, -
 DECIDE:

Se respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul Vadim MALICIC

împotriva Încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 21ji-447/2025 din 24 iunie
2025, prin care a fost respins ca fiind neîntemeiat demersul directorului Penitenciarului nr.
9 Pruncul, comisar-șef de justiție, TIMOFEI Eduard cu privire la aplicarea prevederilor
Legii nr. 243, din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova” în privința condamnatului MALICIC
Vadim, și se menține fără modificări Încheierea atacată.
Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,
Judecătorul Eugeniu BEȘELEA

Judecătorii Natalia
MĂMĂLIGĂ

Vitalie BUDECI