1.

În anul 1996 MN, în calitate de tutore al minorului MF, a chemat în judecată pe NT, pentru a fi
obligat să recunoască cota de moştenire ce i se cuvine minorului din casa şi terenul aferent, ca urmare a
decesului lui MV, aflate în posesia pârâtului.
În motivarea acţiunii reclamanta a susţinut că, în anul 1942, MV a construit casa pe terenul
proprietatea fratelui său, numitul MB, cu încuviinţarea acestuia. După decesul lui MB, terenul aferent
pe care era construită casa a intrat în patrimoniul lui MV, în urma unui legat în acest sens.
MV a avut trei copii, două fete şi un băiat, şase nepoţi şi un strănepot, MF. Astfel, cele două fete
ale lui MV, aveau fiecare câte un băiat, iar fratele acestora avea patru copii. Băiatul fetei mai mari s-a
căsătorit cu fata fratelui mai mic al lui MV. Din căsătoria celor doi a rezultat un copil, numitul MF, care
la momentul decesului lui MV avea 18 ani.
MV a decedat la data de 8 iunie 1996, dată la care erau predecedaţi: băiatul lui de cujus (tatăl
celor patru copii), tatăl lui MF şi bunica lui MF din partea tatălui (fata mai mare a lui de cujus), iar
fratele mai mic al lui MV şi fata acestuia (mama lui MF) erau nedemni. Băiatul fetei mai mici a lui de
cujus, numitul NT, a considerat că este unicul moştenitor, în calitatea sa de descendent subsecvent al
lui MV, negând, pentru ceilalţi moştenitori, orice drept succesoral inclusiv pe cel ai soţiei
supravieţuitoare - numita MS - la succesiunea lui MV.
Q1: Ce fel de ascendenţă are MF?
Q2: Stabiliţi din ce clasă de moştenitori face parte fiecare rudă (inclusiv cei predecedaţi).
Q3: Ce va hotărî instanța de judecată?
Q4: Determinaţi moștenitorii cu vocație succesorală concretă și cotele lor de moștenire. Analizați care
sunt diferențele dacă speța s-ar desfășura sub incidența NCC?

2. TA a decedat în data de 30 mai 2016. În urma sa, în calitate de moştenitori cu vocaţie legală
generală, au rămas:
- TS, soţie supravieţuitoare, ce a moştenit cota prevăzută de lege, precum şi celelalte drepturi speciale;
- TD şi TF, în calitate de ascendenţi privilegiaţi, întrucât l-au adoptat cu efecte depline pe de cujus la
vârsta de 8 luni;
- cei doi bunici din partea mamei şi cei doi din partea tatălui, în calitate de ascendenţi ordinari;
- TG, TH şi TL, în calitate de fraţi rezultaţi din căsătoria lui TD şi TF, după adopţia lui de cujus;
- PU, în calitate de frate după mamă, iar PT şi PR, în calitate de fii ai lui PO, de asemenea frate cu
defunctul după mamă, predecedat;
- GH, GT şi GE, în calitate de surori după tată ale defunctului.
Q1: Delimitaţi moştenitorii cu vocaţie legală concretă la moştenirea lui de cujus, precum şi cotele ce se
cuvin fiecăruia.

3. Primus a decedat fără a avea nici un moştenitor legal. Cu toate acestea, defunctul a lăsat cinci
legate cu titlu particular, care, însă, nu au epuizat întreaga masă succesorală a acestuia. La momentul
deschiderii procedurii succesorale notariale s-a constatat că restul succesiunii este vacantă şi se cuvine
statului.
Legatarii au contestat, în instanţă, dreptului statului de a culege restul succesiunii, întrucât
Codul civil prevede că doar în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct
trec în proprietatea statului. Ori, prezenţa legatarilor, chiar dacă nu epuizează întreaga moştenire, face
textul art. 963 alin. 3 inaplicabil. Prin urmare restul moştenirii trebuie redistribuită în cote egale între
aceiaşi legatari. Instanţa a admis acţiunea.
Q1: Care este natura juridică a dreptului statului asupra moştenirii vacante?
Q2: Dar interesul practic al determinării acestei naturi juridice?
Q3: Care este momentul dobândirii moştenirii vacante de către stat?
1
Q4: Consideraţi justă soluţia instanţei?

4. F1, F2 şi F3, fraţi buni ai defunctului, N1 şi N2, copiii unui frate predecedat F4, adoptat cu
efecte restrânse de către părinţii defunctului, precum şi SS, soţ supravieţuitor au chemat în judecată
pe T, tatăl defunctului, solicitând instanţei să determine cota ce li se cuvine din moştenire. Instanţa a
admis acţiunea, stabilind că părţile au vocaţie concretă la moştenire. Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel pârâtul T, arătând că, alături de el doar soţul supravieţuitor are vocaţie concretă la
moştenire, ceilalţi fiind înlăturaţi de prezenţa sa la succesiune.
Q1: Analizaţi principiul proximităţii gradului de rudenie şi excepţiile de la acest principiu.
Q2: Ce va decide instanţa de apel?
Q3: Dar in situația in care M si T sunt (mama si tata) sunt în viață la data deschiderii moștenirii?

5. Instanţa a admis acţiunea introdusă de N 1 F1 şi N 2F1 stabilind vocaţia lor concretă la

moştenirea lui D, unchiul lor, pentru o cota de 1/5 fiecare. N1F2, copilul unui frate bun al defunctului
şi N1F3 şi N2F3. Copiii unui alt frate consangvin al defunctului, au declarat apel împotriva acestei
hotărâri, fiind nemulţumiţi de cota atribuită reclamanţilor N1 F1 şi N 2F1 . În motivarea apelului ei au
arătat că, deşi toţi moştenitorii sunt colaterali privilegiaţi, aflaţi în acelaşi grad de rudenie cu
defunctul, cotele lor ar trebui atribuite diferenţiat întrucât provin din părinţi diferiţi. S-a mai
stabilit că F1, frate uterin al defunctului, F2, frate bun şi F3, frate consangvin, au renunţat la succesiune.
Q1: Analizaţi principiul egalităţii între rudele de acelaşi grad de rudenie cu defunctul şi din aceeaşi
clasă de moştenitori.
Q2: Ce va decide instanţa de apel?
Q3: Dar în situația în care M si T (mama si tata) sunt în viață la data deschiderii moștenirii iar F1, F2, F3
predecedați iar nu renunțători?

6. La 05.07.2014 s-a deschis succesiunea lui PD. Soţul supravieţuitor al acestuia, SD, a folosit toate
bunurile lăsate moştenire, nerecunoscând altora nici un drept. La 17.09.2014, MD şi TD, părinţii
defunctului, F1D, frate bun, F2D, copil adoptat cu efecte restrânse de MD şi TD, N1, N2, copiii unui frate
consangvin F3D, predecedat, precum şi F 4D şi F5D, fraţi uterini ai defunctului, au chemat în judecată
pe SD solicitând instanţei stabilirea masei succesorale şi a cotelor ce li se cuvin din moştenire.
Q1: Ce este împărţirea pe linii?
Q2: Ce va decide instanţa?

7. AB, în calitate de soţie supravieţuitoare a stăpânit toate bunurile lăsate moştenire de

defunctul DB, nerecunoscând celorlalţi moştenitori drepturile ce li se cuveneau. La 10.05.2015, CB şi
EB, în calitate de părinţi ai defunctului, FB, GB şi HB, în calitate de frați buni, IB şi JB, în calitate
de nepoţi ai defunctului, (copiii unui alt frate consangvin predecedat) şi LB, în. calitate frate uterin,
au chemat în judecată pe AB, soţia supravieţuitoare, pentru a se stabili masa succesorală şi cotele ce li
se cuvin din moştenire.
Q1: Ce hotărăşte instanţa?
Q2: Cine şi în ce cote moşteneşte din succesiunea lui DB?
Q3: Dar în situația în care CB era predecedat?

8. PN, soţie supravieţuitoare a chemat în judecată pe PS, fratele defunctului PI, pe moştenitorii lui
PC, ai lui PN şi ai lui SP (alţi fraţi ai defunctului PI) pentru a se dispune partajarea bunurilor rămase de
pe urma lui PI, decedat la 13 decembrie 2012.

2
 La 12 ianuarie 2014, DI, unul din moştenitorii lui PC, a introdus cerere reconvenţională, solicitând
scoaterea din masa succesorală a unui autoturism. Instanța a admis, în principiu, în parte acţiunea de
partaj introdusă de PN şi a constatat că de pe urma lui PI au rămas ca moştenitori:
- PN, soţie supravieţuitoare cu dreptul la 1/2 din succesiune;
- PS, fratele bun al defunctului;
- TM, DI, PA, PZ şi DV, copiii unui alt frate consangvin al defunctului, predecedat PC;
- NM, PF, PM, TJ, PE, PS, PN, copiii unui alt frate uterin predecedat PN;
- PI, NE, SV, PN, PM, PG, copiii unei surori bune a defunctului SP, predecedată, care au cules în părţi
egale, câte 1/4 din restul succesiunii.
Q1: Definiţi reprezentarea succesorală.
Q2: Care este domeniul de aplicare al reprezentării succesorale?
Q3: Ce efecte produce?
Q4: Este corectă soluţia instanţei?
Q5: Dar daca M, T (mama și tata defunctului) erau în viață la data deschiderii moștenirii?

9. Instanţa a respins apelul pârâtei DI, soţia lui DP, prin care acesta solicita constatarea chemării
sale la succesiunea bunicului soţului său prin retransmitere.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că DR a încetat din viaţă la 02.04.2012 lăsând doi
nepoţi, DP, DN, fiii celor doi copii predecedaţi ai defunctului, precum şi doi strănepoţi, fii ai unui
alt nepot predecedat. Cu doi ani înainte de moartea lui DR, a dispărut DP, fără a se constata, până
în momentul deschiderii moştenirii decesul acestuia prin hotărâre judecătorească.
Q1: Care sunt persoanele cu capacitate succesorală?
Q2: Cum operează reprezentarea succesorală?
Q3: Este corectă soluţia instanţei?

10. Reclamanta DR, în nume propriu şi în calitate de reprezentantă legală a minorilor DI, DP,
DC, DM, DV şi DT a chemat în judecată pe DJ, DE, DZ, BM, fraţii fostului ei soţ, decedat la 18.10.2014.
Prin acţiune, reclamanta a cerut să se constate deschise succesiunile rămase de pe urma socrilor
ei, D.G. şi D.V., care au decedat la 23.02.2013 şi 15.09.2013, respectiv părinţii fostului ei soţ şi ai
pârâţilor. A mai solicitat să se constate că partea din cele două succesiuni cuvenite fostului ei soţ, DP, îi
revine ei în calitate de soţie supravieţuitoare şi minorilor în calitate de fii ai acestuia.
Instanţa de fond a admis în parte acţiunea şi a constatat că moştenitori ai autorilor DG şi DV sunt
cei 4 pârâţi în calitate de fii, precum şi cei 6 minori care vin la moştenire în numele tatălui lor, DP.
Q1: Nepoţii pot veni la succesiunea bunicului, prin reprezentare dacă tatăl lor decedase ulterior morţii
autorului său?
Q2: Este corectă soluţia instanţei?

11. RD a chemat în judecată pe RM şi RG, frații lui RA solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o
va pronunţa, să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de pe
urma defuncţilor RA, decedat la 01.08.2012 şi R.N., decedat la 16.06.2014.
Instanţa a admis acţiunea stabilind că RD vine la moştenirea lui RN prin reprezentarea soţului său
RA (fiul lui RN), iar la moştenirea lui RA în calitate de soţie supravieţuitoare, alături de pârâţi,
beneficiind de o cotă de o doime din succesiune. Împotriva acestei decizii au declarat apel pârâţii.
Q1: Ce va decide instanţa ?

12. La data de 01.03.2012, s-a deschis succesiunea lui AC. Moştenirea acestuia a fost acceptată de AM şi
AP, fii ai defunctului, DR şi DC, fiii lui AS, copil adoptat cu efecte restrânse de către AC, decedat la

3
data de 17.11.2011., AO, fiica dintr-o căsătorie anterioară a lui AC, precum şi de către AI, copil adoptat
cu efecte depline de AC.
Q1: Cine va culege din moştenire şi în ce cote?

13. FA a fost căsătorită cu VC, având doi copii, pe VB şi VI. Ulterior ea s-a căsătorit cu FB, căsătorie
din care s-a născut FD. FB 1-a adoptat cu efecte depline, în anul 1996 pe VB, după ce în anul 1993 îl
adoptase, tot cu efecte depline, pe FC, copilul fostei soţii. În anul 1999 VB a încetat din viaţă,
fără a lăsa copii. El era căsătorit cu VE.
Q1: Stabiliţi ce efecte produce adopţia c u efecte depline a copilului unui soţ, făcută de
celălalt soţ.
Q2: În speţă, ce persoane au vocaţie succesorală concretă şi în ce cote vor moşteni ?

14. MM a decedat la 04.06.1992. El a avut un copil, MN, care a decedat în anul 1991. MN a fost
căsătorit cu MP. Soţii MN şi MP l-au adoptat în anul 1985 pe ML, adopţia fiind cu efecte restrânse.
Tatăl lui MM, MR, a fost căsătorit de trei ori. Din prima căsătorie s-a născut MB, din a doua, MV
şi MD (MD a decedat în anul 1988, lăsând doi copii, LP şi LA), iar din a treia, MS, frate bun cu
defunctul. Împreună cu ultima soţie, MR, 1-a adoptat cu efecte restrânse pe MRS. Mama lui MM a
decedat înaintea acestuia.
Q1: Stabiliţi rudele cu vocaţie concretă la moştenire.
Q2: Ce cotă va reveni fiecăruia dintre cei chemaţi la succesiune?

15. MB, prin acţiunea introdusă, a cerut partajarea averii rămase de pe urma defunctului
ei tata, MM, decedat la 19.09.2016 chemând în judecata pe M F , MC, GHM, MI, MD (fii şi
fiice ale defunctului), pe VS, IA, IE , nepoate de la fiica predecedată NG, decedată la 13.12.2014 pe
GGH şi SM, strănepoţi de la nepotul predecedat V G ( f i u l lui N G ) şi pe GM, soţia supravieţuitoare
a aceluiaşi nepot predecedat.
Q1: Ce hotărăşte instanţa?

16. DA l-a adoptat cu efecte depline pe EM, copilul lui EA, între DA şi EA existând o relaţie de
concubinaj. EA a fost căsătorită cu EN, căsătorie din care s-a născut, alături de EM şi EL. Ulterior,
DA s-a căsătorit cu DS, soţi care l-au adoptat cu efecte restrânse pe DB. DA mai fusese căsătorit o
dată, având un copil, pe DD. Între timp şi-a stabilit filiaţia faţă de tată şi PP, copil din afara căsătoriei al
lui DA. La câteva zile după introducerea acţiunii de divorţ, EM a decedat. PP a decedat înaintea lui
EM, lăsând doi copii, PN1 şi PN2.
Q1: Ce condiţii trebuie să îndeplinească soţul supravieţuitor pentru a veni la succesiune?
Q2: În speţă, care sunt persoanele chemate la succesiune şi în ce cote vor moşteni din succesiunea
lăsată de PP?

17. Bunicii defunctului B1 şi B2, străbunicul SB 1 (tatăl bunicului B3, predecedat), fraţii F 1 şi F 2,
adoptaţi cu efecte restrânse de părinţii defunctului, nepotul N 1, adoptat cu efecte restrânse de C1,
copilul predecedat al defunctului, precum şi soţul supravieţuitor SS au acceptat succesiunea lui D.
Succesiunea a fost acceptată şi de tatăl defunctului T, care nedemn fiind, a fost înlăturat de la
moştenire. Ulterior, a decedat şi F1.
Q1: Cine va veni la succesiunea lui D şi în ce cote vor culege din aceasta?
Q2: Dar la moştenirea lui F1?

4
18. În anul 1984, CA şi CN, soţi, l-au adoptat cu efecte restrânse pe CB, care a decedat în anul
1997. CB a fost căsătorit cu CT, căsătorie din care s-a născut CM. În anul 1999, CA şi-a omorât tatăl
CR, fiind condamnat la 25 de ani de închisoare.
La 15.03.2000. U.M., fratele bunicilor lui CR, U1, unchiul lui CR, precum şi B 1 şi B2, copiii lui U 2, alt
unchi al lui CR, predecedat acestuia, au chemat în judecată pe CM şi CN, solicitând instanţei
stabilirea masei succesorale şi a cotelor ce li se cuvin din succesiune.
Q1: Ce va decide instanţa de judecată ?

19. RV şi RT, fraţi, au decedat într-un accident de autoturism. La aflarea acestei veşti, tatăl lor
RN fiind şi foarte bolnav, a suferit un atac de cord, decedând şi el. Mama celor doi, BM divorţase de
RN iar acesta s-a recăsătorit ulterior cu RVI. Din căsătoria lui RN cu RVI s-a născut RC. La data
producerii accidentului RV era căsătorit cu RS, având un copil RI, iar RT era căsătorit cu RŞ, fără a
avea însă copii.
Q1: Cum se vor împărţi succesiunile lui RV şi RT? Dar a lui RN?