PARTEA I

(p) 1. Elementele la care lungimea lor este mult mai mare în raport cu celelalte două
dimensiuni se numesc ___________________.

(p) 2. Firele pot prelua numai eforturi de compresiune:

a) adevărat
b) fals

(p) 3. Enumerați regulile ce trebuie îndeplinite de grinzile cu zăbrele pentru realizarea unei
structuri raționale și economice. Realizați un desen care să evidențieze o astfel de grindă.

(p) 4. Grinzile cu zăbrele sunt elemente preponderent solicitate la:

a) întindere
b) compresiune
c) încovoiere

(p) 5. Grinzile cu inimă plină sunt de regulă realizate din secțiuni de tip:
a) „I”
b) „U”
c) cornier

motivație răspuns________________________________________________________________

(p) 6. Descrieți rolul stâlpilor într-o structură metalică. Care sunt solicitările predominante ale
stâlpilor?

(p) 7. Dați exemplu de o situație în care un stâlp este solicitat doar la forță axială de
compresiune (tip de structură, încărcări. Explicați de ce în situația exemplificată nu apar alte tipuri
de solicitări.

(p) 8. Dați exemplu de o situație în care un stâlp este solicitat la încovoiere și forță axială (tip
de structură, încărcări).

(p) 9. Obiectivul calculul structural este evitarea colapsului. Care sunt criteriile necesare
îndeplinirii acestui obiectiv?

(p) 10. Asociați definiția corectă pentru fiecare dintre parametrii de mai jos.

1. Rezistență a) pierderea stabilității implica modificarea geometriei unui

element structural solicitat la compresiune rezultând in
pierderea capacitații de a prelua încărcări
2. Stabilitate b) proprietatea otelului de a se opune actiunilor care tind sa
produca ruperea materialului
3. Rigidiate c) capacitatea unui element de a rezista la deformatii

1
(p) 10. Care este modul de cedare asociat cu fiecare dintre elementele din imaginile de mai
jos?
a) Bară întinsă
b) Bară zveltă comprimată
c) Grindă încovoiată

a) b) c)

(p) 11. Dați cel puțin 2 exemple pentru fiecare tip de încărcare specificată mai jos:
a) Încărcări permanente
b) Încărcări variabile
c) Incărcări accidentale

(p) 12. Descrieți diferența dintre încărcările statice și încărcările dinamice. Dați cate 2
exemple din fiecare tip de încărcare.

(p) 13. Consider the following layers of a slab in an office building:

- Placă beton armat (13 cm): 25 kN/m3;
- mortar (5cm): 22 kN/m3;
- Finishing layer (ceramic tiles-10mm): 22 kN/m3;
Evaluate the overall dead load on the slab (in kN/m2)

(p) 14. Care sunt parametrii care influențează magnitudinea încărcării din vânt?

(p) 15. Care sunt codurile de proiectare utilizate în România pentru calculul:
a) Acțiunii vântului
b) Acțiunii din zăpadă
c) Acțiunii seismice
d) Combinații de încărcări

(p) 15. Definiți starea limită asociată cu verificările de rezistentă ale elementelor. Care sunt
combinațiile de încărcări asociate acestei stări limită? (formula).

2
(p) 16. Asociați definiția corectă pentru fiecare dintre încărcările de mai jos.
1. Permanente (a) acţiuni pentru care variaţia în timp a parametrilor ce
caracterizează acţiunea nu este nici monotonă nici neglijabilă
2. Variabile (b) acţiuni de durată scurtă dar de intensitate semnificativă, pentru
care există o probabilitate redusă de a se exercita asupra
structurii în timpul duratei sale de viaţă proiectate
3. Accidentale (c) acţiuni asupra structurii datorată mişcării terenului provocată de
cutremure
4. Seismice (d) acţiuni pentru care variaţia în timp a parametrilor ce
caracterizează acţiunea este nulă sau neglijabilă

(p) 17. Barele întinse sunt solicitate la eforturi:

a) perpendiculare cu axa longitudinală a elementului
b) paralele cu axa longitudinală a elementului

(p) 18. Desenați 3 secțiuni transversale utilizate pentru elemente întinse (1 secțiune unitară, 1
secțiune compusă formată din elemente puțin depărtată și 1 secțiune compusă formată din două
elemente mult depărtate).

(p) 19. Care este codul de proiectare utilizat pentru verificarea de rezistentă a elementelor
metalice întinse?
a) SR EN 1993-3-3
b) SR EN 1993-1-1
c) SR EN 1993-1-4

(p) 20. Desenați 3 secțiuni transversale utilizate pentru elemente întinse (1 secțiune unitară, 1
secțiune compusă formată din elemente puțin depărtată și 1 secțiune compusă formată din două
elemente mult depărtate).

(p) 21. Care este soluția optimă pentru elementele întinse care nu satisfac condiția de zveltețe?

(p) 22. Enumerați imperfecțiunile geometrice și structurale care deosebesc bara ideală de bara
reală solicitată la compresiune.

(p) 23. Fenomenul de instabilitate al barelor solicitate la compresiune centrică este condiționat
de (alegeți variantele corecte):
a) caracteristici secționale
b) caracteristici mecanice
c) caracteristici de material
d) caracteristici geometrice
e) caracteristici fizice

3
(p) 24. Descrieți fenomenul de instabilitate a barelor solicitate la compresiune centrică.

(p) 25. Ce tip de flambaj poate apărea la barele cu 2 axe de simetrie? (exemplificați printr-un
desen al secțiunii transversale)
a) flambaj prin încovoiere
b) flambaj prin încovoiere-răsucire
c) flambaj prin răsucire

(p) 26. Ce tip de flambaje poate apărea la barele cu 1 axă de simetrie? (exemplificați printr-un
desen al secțiunii transversale)
a) flambaj prin încovoiere
b) flambaj prin încovoiere-răsucire
c) flambaj prin răsucire

(p) 27. Selectați varianta corectă de răspuns

a) flambaj prin încovoiere-răsucire apare la bare cu o singură axă de simetre și se
manifestă în raport cu axa de simetrie.
a) flambaj prin încovoiere-răsucire apare la bare cu o singură axă de simetre și se
manifestă în planul axei de simetrie.

(p) 28. Enumerați ipotezele ce stau la baza teoriei flambajului barei ideale.

(p) 29. Descrieți etapele flambajului barei ideale exemplificat în imaginea de mai jos.

(p) 30. Lungimea de flambaj pentru o bara dublu încastrată de lungime L este egală cu:
a) L
b) 0.7L
c) 2L
d) 0.5L

(p) 31. Lungimea de flambaj pentru o bara simplu rezemată de lungime L este egală cu:
a) L
b) 0.7L
c) 2L
d) 0.5L

4
(p) 32. Explicați ce reprezintă termenul l1.

(p) 33. Care sunt factorii geometrici care influențează flambajul barei reale?

(p) 34. Care sunt factorii structurali care influențează flambajul barei reale?

(p) 35. Forța critică a barei reale este forța minimă pe care o poate prelua bara supusă la
compresiune centrică.
a) adevărat
b) fals

(p) 36. Coeficientul de flambaj se definește ca (selectați varianta corectă de răspuns):

a) raportul dintre tensiunea critică reală și rezistența ultimă a oțelului din care este
confecționat elementul structural.
b) raportul dintre tensiunea critică reală și rezistența la curgere a oțelului din care este
confecționat elementul structural.

(p) 37. Enumerați principalele tipuri de verificări ce se realizează pentru elementele solicitate
la compresiune centrică și, acolo unde este cazul, specificați starea ultimă corespunzătoare fiecărui
tip de verificare.

Intrebări studenți
1. Ce sunt grinzile cu zabrele si la ce eforturi sunt solicitate?
2. Care este elementul principal de rezistenta al unei hale industrial?
3. De cate feluri poate fi scheletul portant al cladirilor multietajate?
4. Ce se intampla cand o bara este solicitata la intindere? Dar la compresiune?
5. Care sunt factorii care influenteaza valoarea incarcarii din vant ?
6. In functie de ce se alege sectiunea si se verifica eforul unitar intr-o bara intinsa?
7. Care sunt proprietatile mecanice ale otelului?
8. Prin ce se manifesta instabilitatea barei supuse la compresiune centrica?
9. Cate tipuri de flambaj avem si care sunt acelea?
10. Ce este lungimea de flambaj?
Intrebari studenti:
1. Enumerati cel putin 3 tipuri de constructii pe structura metalica.
2. Definiti ce este o structura reticulata si la ce se utilizeaza.
3. Care este ultimul pas in procesul de proiectare al unei structuri?
4. Scrieti care este parametrul de baza al actiunii seismice.
5. Care este rolul elementelor de solidarizare la elementele intinse cu sectiuni compuse?
6. Completati urmatoarea afirmatie:
Pentru o alcatuire economica se recomanda ca elementul intins sa fie dimensionat
din ..................... ..... ..................... .
7. Care este scopul verificarii la suplete?
8. Enumerati verificarile efectuate in cazul barelor comprimate centric.
9. Lungimea de flambaj pentru o bara de tip consola de lungime L este egală cu:
a) L

5
b) 0.7L
c) 2L
d) 0.5L
10. Enumera cel putin 2 diferente intre bara reala si cea ideala.

Intrebari studenti:
1. Enumerați tipurile de acțiuni ce pot apărea la un element de construcții in functie de variatia in timp:
2. La Starea Limită ultima calculăm elementul la:
a. Săgeata
b. Flambaj
c. Oboseală
3. La Starea Limită de Serviciu calculăm:
a. rezistența elementului
b. deformațiile elementului
c. stabilitatea elementului
4. În funcție de ce putem dimensiona o bara intinsa?
5. Dacă coeficientul de zveltețe depășește maximul cum il putem reduce?
6. Enumerați 3 imperfecțiuni prin care se deosebește bara reală de bara ideala:
7. Definiți flambajul
8. Ce tip de flambaj apare la bare cu 2 axe de simetrie?
a. Flambaj prin încovoiere și răsucire
b. Flambaj prin încovoiere
c. Flambaj prin răsucire
9. Când valoarea forței axiale N este mai mare decât Ncr ce se întâmplă cu bara?
10. Când apare răsucirea la un element?

6
PARTEA II

1. Completați tabelul de mai jos cu starea limită asociată fiecărui tip de verificare ce se realizează
pentru grinzile încovoiate.

Verificare Stare limită

1. verificarea de rezistență
2. verificarea împotriva pierderii stabilității
locale
3. verificarea la starea limită de deformații
4. verificarea împotriva pierderii stabilității
generale

2. Considerând o grindă solicitată la încovoiere pură și având o secțiunea I dublu simetrică, trasați
diagramele aferente fiecărei clase de secțiuni.

3. Definiți Clasa 1 de secțiuni și trasați diagrama aferentă corespunzătoare unei grinzi încovoiate
având o secțiunea I dublu simetrică.

4. Definiți Clasa 2 de secțiuni și trasați diagrama aferentă corespunzătoare unei grinzi încovoiate
având o secțiunea I dublu simetrică.

5. Definiți Clasa 3 de secțiuni și trasați diagrama aferentă corespunzătoare unei grinzi încovoiate
având o secțiunea I dublu simetrică.

6. Considerând o structură metalică multietajată al cărei sistem structural este realizat din cadre
formate din stâlpi si grinzi prinse încastrat în stâlpi, specificați clasa de secțiuni ce trebuie
utilizată pentru:
a) grinzile principale; b) grinzile secundare; c) stâlpi

7. Definiți conceptul articulației plastice.

8. Scrieți relațiile de verificare și definiți termenii utilizați pentru verificarea de rezistență la

încovoiere în domeniul elastic de comportare a unei grinzi I dublu simetrică. Trasați diagrama de
eforturi unitare normale (sigma).

9. Scrieți relațiile de verificare și definiți termenii utilizați pentru verificarea de rezistență la

încovoiere în domeniul plastic de comportare a unei grinzi I dublu simetrică. Trasați diagrama de
eforturi unitare normale (sigma).

10. Scrieți relațiile de verificare și definiți termenii utilizați pentru verificarea de rezistență la
încovoiere cu forță tăietoare în domeniul elastic de comportare a unei grinzi I dublu simetrică.
Trasați diagrama de eforturi unitare normale (sigma).

7
11. Scrieți relațiile de verificare și definiți termenii utilizați pentru verificarea de rezistență la
încovoiere cu forță tăietoare în domeniul plastic de comportare a unei grinzi I dublu simetrică.
Trasați diagrama de eforturi unitare normale (sigma).

12. Descrieți fenomenul pierderii stabilității locale a unei secțiuni I dublu simetrice.

13. Care sunt metodele utilizate pentru împiedicarea pierderii stabilității locale a inimii grinzii
unei secțiuni de tip I?

14. Considerând grinda principală a unei platforme industriale din imaginea de mai jos, specificați
care este panoul de inimă ce se verifică la pierderea stabilității locale a inimii. Explicați alegerea.

15. Elementele de construcții solicitate predominant la încovoiere se numesc ________________.

16. Desenați o îmbinare grindă-grindă simplu articulată (desen tehnic).

17. Desenați o îmbinare grindă-stâlp simplu articulată (desen tehnic).

18. Desenați 3 tipuri de secțiuni utilizate pentru grinzile asupra cărora acționează încărcări mici.

19. Desenați 3 tipuri de secțiuni utilizate pentru grinzile asupra cărora acționează încărcări mari.

20. Rezistența secțiunii transversale a grinzilor la solicitări maxime este dată de (alegeți variantele
corecte de răspuns):
a) rigiditatea grinzii
b) caracteristicile geometrice ale secțiunii
c) suplețea tălpilor și a inimi
d) distribuția diagramei de moment în lungul barei
e) rezistența materialului

21. Enumerați principalii factori care intervin în proiectarea grinzilor.

22. Ce reprezintă și ce unități de măsura se utilizează pentru termenii de mai jos:

a) Iy ; b) Iw; c) Wy,el; d) Wz, pl; e) Av;

23. Selectați varianta corectă de răspuns:

a) suplețea unei plăci (inimă, talpă) se definește ca fiind raportul dintre grosimea și lățimea
liberă a plăcii
b) suplețea unei plăci (inimă, talpă) se definește ca fiind raportul dintre lățimea liberă și
grosimea plăcii

8
24. Pericolul apariției fenomenului de voalare a inimii poate apărea atunci când:
a) raportul dintre înălțimea și grosimea inimii este mic
b) raportul dintre înălțimea și grosimea inimii este mare
c) raportul dintre grosimea și înălțimea inimii este mare
d) raportul dintre grosimea și înălțimea inimii este mic

25. Asociați clasa de secțiuni cu definiția corectă:

Clasa secțiune Definiție

Clasa 1 a) Secțiuni la care voalarea împiedică atingerea limitei de
curgere
Clasa 2 b) Secțiuni care permit formarea articulațiilor plastice,
având o capacitate de rotire suficientă pentru a permite
redistribuirea momentelor încovoietoare în secțiuni
mai slab solicitate
Clasa 3 c) Secțiuni care admit plastificarea secțiunii dar
capacitatea de rotire este limitată de apriția voalării.
Clasa 4 d) Secțiuni care permit atingerea limitei de curgere în
fibra extremă comprimată, dar voalarea împiedică
plastificarea întregii secțiuni.

26. Trasați diagramele de tensiuni unitare (sigma) aferente claselor de secțiuni 1, 2, 3, și 4.

27. Completați enunțurile de mai jos

a) Pierderea stabilității locale a unei grinzi încovoiate se numește____________.
b) Pierderea stabilității generale a unei grinzi încovoiate se numește____________.

28. Pierderea stabilității generale a grinzilor încovoiate se produce prin (selectați răspunsul corect)
a) flambaj prin încovoiere
b) flambaj prin răsucire
c) flambaj prin încovoiere-răsucire

29. Încărcarea aplicată la nivelul tălpii superioare a unei grinzi încovoiate având secțiune I:
a) nu are nicio influență asupra pierderii stabilității generale a grinzii
b) accentuează tendința de răsucire a secțiunii în timpul flambajului
c) atenuează tendința de răsucire a secțiunii în timpul flambajului

30. Încărcarea aplicată la nivelul tălpii inferioare a unei grinzi încovoiate având secțiune I:
a) nu are nicio influență asupra pierderii stabilității generale a grinzii
b) accentuează tendința de răsucire a secțiunii în timpul flambajului
c) atenuează tendința de răsucire a secțiunii în timpul flambajului

31. Încărcarea aplicată în centrul de răsucire unei grinzi încovoiate având secțiune I:
a) nu are nicio influență asupra pierderii stabilității generale a grinzii
b) accentuează tendința de răsucire a secțiunii în timpul flambajului
c) atenuează tendința de răsucire a secțiunii în timpul flambajului

9
31. În ce situație poziția încărcării în raport cu centru de răsucire al unei secțiuni I atenuează
tendința de răsucire a secțiunii în timpul flambajului?
a) atunci când încărcarea este aplicată la nivelul tălpii inferioare
b) atunci când încărcarea este aplicată la nivelul tălpii superioare
c) atunci când încărcarea este aplicată în centrul de răsucire

32. În ce situație poziția încărcării în raport cu centru de răsucire al unei secțiuni I accentuează
tendința de răsucire a secțiunii în timpul flambajului?
a) atunci când încărcarea este aplicată la nivelul tălpii inferioare
b) atunci când încărcarea este aplicată la nivelul tălpii superioare
c) atunci când încărcarea este aplicată în centrul de răsucire

33. În ce situație poziția încărcării în raport cu centru de răsucire al unei secțiuni I nu are nicio
influență asupra pierderii stabilității generale a grinzii?
a) atunci când încărcarea este aplicată la nivelul tălpii inferioare
b) atunci când încărcarea este aplicată la nivelul tălpii superioare
c) atunci când încărcarea este aplicată în centrul de răsucire

34. Momentul critic elastic de flambaj prin încovoiere-răsucire depinde de (selectați variantele
corecte de răspuns):
a) caracteristicile secțiunii transversale
b) condițiile de încărcare
c) distribuția de momente la capetele barei
d) legăturile laterale
e) rezistența barei

35. Lungimea de flambaj la încovoiere răsucire pentru o bară încastrată este egală cu:
a) L b) 0.5L c) 0.7L d) 2L

10