Iluminismul
Iluminismul este un curent literar, filosofic, politic şi ideologic care a apărut în Franţa în secolul al
XVIII–lea (Secolul Luminilor). Iluminismul reprezenta modul de gândire al burgheziei, clasă socială activă,
aflată în curs de afirmare.
Factori care au favorizat apariția Iluminismului :
1. Progresul stiintei => Descoperirile ştiinţifice au dus la ideea unui Univers care poate înţeles cu ajutorul
raţiunii.
2. Gandirea politica engleza si modelul politic britanic => Se consideră că iluminismul are rădăcini în
Anglia, în opera unor filosofi precum Thomas Hobbes, John Locke sau David Hume, precum şi în modelul de
organizare politică oferit de Marea Britanie.
Difuzarea ideilor iluministe. In Franţa,ideile iluministe s-au răspândit în întreaga Europă şi în America de
Nord prin presă, broşuri, saloane de lectură, cărţi, societăţi ştiinţifice, literare şi artistice. Această răspândire a fost
favorizată de faptul că intelectualii europeni şi cei bogaţi foloseau limba franceză.
2. Trăsături, principii și valori ale Iluminismului
Trăsături ale Iluminismului:
1. Caracter rational => Iluminiştii susţin puterea raţiunii şi acceptă doar adevărul verificat prin
observaţie şi experiment, criticând ignoranţa, prejudecăţile şi superstiţiile.
2. Caracter antibisericesc => Iluminiştii criticau atitudinea clerului catolic şi atotputernicia
Bisericii Catolice şi doreau slăbirea influenţei Bisericii Catolice în societate.
3. Caracter antiabsolutist => Iluminiştii puneau sub semnul întrebării fundamentele
monarhiei absolute.
Pe plan religios, iluminiştii susţineau următoarele idei: deismul, libertatea conştiinţei, toleranţă religioasă.
În ceea ce priveşte viaţa intelectuală, iluminiştii susţineau următoarele principii şi valori: Interpretarea
raţională a realităţii, „Luminarea” oamenilor/maselor prin ştiinţă şi cultura.
În ceea ce priveşte viaţa privată, iluminiştii susţineau următoarele principii şi valori: încrederea în om,
datoria omului este de a fi fericit pe pământ.
Pe plan economic reprezentanţii Iluminismului considerau că munca este singura sursă a bogăţiei şi a
progresului economic: Fiziocraţii considerau că munca agricolă este sursa bogăţiei, Economistul englez,
Adam Smith susţinea că sursa bogăţiei este reprezentată de industrie şi comerţ.
Pe plan politic, Iluminiştii propuneau un nou model al puterii caracterizat prin următoarele principii
politice: aplicarea principiului separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor naturale ale omului
(viaţa, libertatea, egalitatea, proprietatea), contractul social şi suveranitatea poporului, în ceea ce priveşte
formele de guvernare, iluminiştii optau fie pentru monarhie constituţională, fie pentru republică,
conducătorii au datoria de a împinge societatea spre progres prin reforme economice, legislative, sociale
etc.
John Locke ( 1631-1704 ) englez
[Link]ținea că toți oamenii se nasc liberi și egali, având drepturi naturale: la viață, libertate și proprietate.
[Link] că puterea politică trebuie să provină din consimțământul oamenilor
3.A formulat ideea de „contract social”, conform căreia oamenii renunță la o parte din libertatea lor
naturală pentru a trăi într-o societate organizată și protejată de legi.
4.A influențat profund ideea de stat democratic și drepturile omului.
Francais Voltaire ( 1694-1778 )
1. Critica nedreptății sociale Voltaire arată că oamenii simpli, care muncesc, trăiesc în mizerie, deși sunt cei
mai utili societății. Idee iluministă: demnitatea omului simplu și condamnarea exploatării de către clasele
privilegiate.
2. Critica abuzurilor administrației :Autorul condamnă lăcomia și corupția celor aflați la putere. Idee
iluministă: guvernarea trebuie să fie morală și rațională, nu abuzivă.
3. Critica privilegiilor bisericii :Voltaire atacă privilegiile clerului, care trăiește din munca altora. Idee
iluministă: religia nu trebuie să exploateze oamenii; trebuie separată de stat și supusă rațiunii.
4 Critica feudalismului și a nedreptății sociale : Țăranii sunt obligați să muncească pentru nobili, pierzându-
și propriile pământuri. Idee iluministă: condamnarea sistemului feudal și a exploatării celor săraci.
5. Critica autorității abuzive : Imaginea simbolizează disprețul stăpânilor față de munca țăranilor. Idee
iluministă: puterea trebuie să slujească poporului, nu să-l calce „în picioarele cailor”.
Charles Montesquieu – „Despre spiritul legilor”
1. Există trei forme de guvernare: republicană, monarhică și despotică.
2. Puterea trebuie să fie împărțită și limitată de legi, pentru a evita abuzurile.
3. Guvernarea republicană se bazează pe participarea poporului la conducere.
4. Monarhia este acceptabilă doar dacă regele respectă legile.
5. Despotismul este cea mai periculoasă formă de guvernare, pentru că un singur om conduce după
voința sa.
6. Montesquieu promovează separarea puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească).
🌿 Jean-Jacques Rousseau – „Contractul social”
1. Omul se naște liber, dar societatea îl face dependent și asuprit.
2. Libertatea este un drept natural, fără de care omul își pierde demnitatea.
3. Puterea politică trebuie să se bazeze pe voința generală a poporului, nu pe forță.
4. Poporul are dreptul să se elibereze de tiranie atunci când este asuprit.
5. Statul trebuie întemeiat pe contractul social, adică pe acordul liber dintre oameni.
6. Rousseau apără principiile de egalitate, dreptate și libertate.