Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova

Agenţia Națională pentru Curriculum şi Evaluare

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Programă pentru examenul național de bacalaureat

CHIȘINĂU, 2021

1
Aprobată la şedinţa Comisiei Naţionale de Examene

Proces-verbal nr.______ din __________________

Ordinul nr.______din __________________

Programa de examen la limba și literatura română a fost discutată și avizată în cadrul

catedrelor/departamentelor de profil ale instituțiilor de învățământ superior (UST, USM), a
comisiilor metodice din cadrul OLSDÎ (Bălți, Călărași, Dondușeni, Nisporeni, Drochia, Hâncești,
Criuleni, Ialoveni, Fălești, UTAG, Șoldănești, Ștefan-Vodă, Anenii Noi, Râșcani, Briceni,
Dubăsari, Orhei, Cahul).

2
 Structura programei
Programa conţine:
1. Preliminarii.
2. Competenţe specifice ale disciplinei, evaluate în cadrul examenului național de
bacalaureat.
3. Unități de competență, unități de conținut, rezultate ale învățării, evaluate în cadrul
examenului național de bacalaureat.
4. Exemple de itemi.
5. Exemplu de test. Exemplu de barem de corectare (baremul de corectare corespunde
exemplului de test propus).

1. Preliminarii
Programa pentru examenul național de bacalaureat la limba și literatura română este
elaborată în baza Cadrului de referință al Curriculumului Național, aprobat prin ordinul MEC, nr.
432/2017, Curriculumului Național la limba și literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a și
Ghidului de implementare la limba și literatura română, aprobate prin ordinul MECC
nr.906/2019, precum și în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la examenul
național de bacalaureat. Programa reprezintă un document reglator şi normativ, având ca obiectiv
major asigurarea desfăşurării corecte şi eficiente a examenului.
Programa este destinată autorilor de teste, profesorilor, elevilor, managerilor unităţilor de
învăţământ, părinţilor etc.
În cadrul examenului național de bacalaureat, limba și literatura română are statut de
disciplină obligatorie.
Pentru realizarea testului de examen se alocă 180 de minute.

2. Competenţe specifice ale disciplinei, evaluate în cadrul examenului național de

bacalaureat

1. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global,

demonstrând empatie și deschidere pentru diversitatea lingvistică și culturală.
2. Racordarea discursului la diverse situații de comunicare personală și publică, dovedind
atitudine constructivă și bunăvoință.
3. Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și
atașament față de valorile naționale și general-umane.
4. Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate, manifestând comportament
lingvistic autonom și originalitate.
5. Aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuaţionale și
stilistice) în exprimarea orală și scrisă, demonstrând discernământ și cultură lingvistică.
6. Valorificarea experiențelor lingvistice și de lectură în vederea dezvoltării personale pe
parcursul vieții, demonstrând interes axiologic și estetic.

3
 3. Unități de competență, unități de conținut, rezultate ale învățării, evaluate în cadrul examenului național de
bacalaureat
DOMENIUL: CITITORUL ȘI OPERA

UNITĂȚI DE COMPETENȚĂ UNITĂȚI DE CONȚINUT REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII

1.1. Argumentarea propriului statut de Identitate lingvistică și culturală - argumentarea propriului statut de
vorbitor și ascultător al limbii • Statutul de vorbitor cult al limbii române vorbitor cult al limbii române prin
române. • Adevărul științific despre limba română, promovarea adevărului științific
despre limbă, cultură și identitate
1.2. Promovarea adevărului științific cultură și identitate națională
națională;
despre limbă, cultură și identitate • Sentimentul demnității personale în - manifestarea sentimentului
națională. context național și european demnității personale în context
național și european prin
valorificarea apartenenței la
cultura modernă.
3.1. Aplicarea diverselor strategii de Literatura și receptarea - comentarea textului literar din
lectură. • Textul literar și lectura ca ipoteză perspectiva trăsăturilor
3.2. Rezumarea unui text literar și de esențială a receptării. Formarea limbajului poetic prin relevarea
graniță. cititorului-receptor al literaturii aspectelor definitorii ale
3.3. Analiza specificului de gen și specie • Literatura – formă de cunoaștere și artă a literaturii ca artă a cuvântului;
a textului literar și de graniță. cuvântului. Dimensiunea culturală și - valorificarea genurilor și a
3.4. Utilizarea noțiunilor de teorie literară socială a literaturii Genuri literare și speciilor literare în vederea
la analiza textului literar și de graniță. receptarea operei din perspectiva teoriei și formării gândirii autonome și
3.5. Comentarea elementelor lexicale, criticii literare reflexive;
stilistice și semiotice din texte literare și Genul epic - rezumarea unui fragment de text
de graniță. • Elemente de structură şi compoziţie a literar și de graniță prin
3.6. Explicarea funcției cognitive, operei epice (subiect/discurs) respectarea rigorilor de redactare
educative și estetice a textului literar și de • Instanţele narative. Perspectiva narativa. a acestui tip de produs/text;
graniță. Tipuri de naratori - analiza specificului de gen și

4
• Subiectul și structura lui: acțiunea, specie a textului literar și de
sistemul de personaje, cronotopul graniță prin utilizarea noțiunilor
• Momentele acţiunii şi moduri de de teorie literară;
expunere (actualizare şi aprofundare) - explicarea apartenenței textului
• Tipologii de personaje propus la un gen literar prin
• Modalităţi/procedee de caracterizare delimitarea trăsăturilor
• Epica populară: specii (actualizare), caracteristice;
teme dominante - caracterizarea personajului
• Basmul popular şi basmul cult literar prin identificarea
• Proza cultă: schița, nuvela, povestirea. tipologiei acestuia, a
Actualizare şi aprofundare modalităților/procedeelor de
• Romanul: Tipologie: romanul obiectiv, prezentare;
romanul istoric, romanul psihologic etc. - structurarea unui produs
• Textul de graniță: eseul literar, jurnalul interpretativ corespunzător prin
Genul dramatic comentarea elementelor lexicale,
• Compoziţia textului dramatic: acţiune stilistice și semiotice din texte
dramatică, conflict dramatic, didascalii literare și de graniță;
- delimitarea componentelor
• Structura textului dramatic în acte,
structurii textului literar prin
scene, cânturi
identificarea procedeelor de
• Specii ale genului dramatic: comedia şi
compoziție a unei opere literare;
drama
- argumentarea rolului modurilor
Genul liric
de expunere în textul analizat
 Lirica populară: doina, cântecul
popular și colindul prin elucidarea trăsăturilor
• Poezia cultă: oda, elegia, meditaţia caracteristice ale acestora;
• Poezia de formă fixă: sonet, rondel, - exprimarea opiniei proprii în
glosa• Eul liric: stări și ipostaze raport cu structura stilistică și
• Elemente de structură a textului poetic: armonia poetică a textului liric
temă, motiv, laitmotiv prin argumentarea funcției

5
 • Elemente de prozodie: rimă, ritm, strofă, elementelor de prozodie;
vers alb - explicarea rolului cognitiv,
• Limbajul textului poetic: imaginea educativ și estetic al texului
artistică, figuri de stil literar și de graniță în vederea
raportării la funcționalitate și la
formarea profilului personal de
cititor.
4.1. Scrierea textelor metaliterare, Comunicarea scrisă - producerea textelor metaliterare,
reflexive, funcţionale, imaginative în bază • Etapele de elaborare a textului scris reflexive și funcționale în bază
de algoritmi și scheme. • Scrierea diferitor tipuri de texte* de algoritm, prin respectarea
4.2. Respectarea rigorilor grafice la • Reguli de tehnoredactare rigorilor de ordonare a
elaborarea textelor scrise. • Calitatea mesajului scris: coerenţă şi elementelor componente ale
coeziune textului produs/elaborat, în
Scrierea reflexivă vederea integrării propriilor idei,
• Textul argumentativ judecăți și opinii;
Scrierea metaliterară - respectarea regulilor de
• Comentarea unui text liric redactare: adecvare la cerință,
• Comentarea unui fragment de text epic așezare în pagină etc. în vederea
• Comentarea unui fragment de text asigurării calității mesajului
dramatic scris;
• Compoziţia de caracterizare a - argumentarea unui punct de
personajului literar vedere în raport cu o problemă
Scrierea funcțională abordată prin exemplificare
• Cererea. Anunțul. pertinentă și utilizarea
• CV-ul etc. conectorilor pragmatici.

5.1. Perceperea normei drept standard al Limba română în dinamică - respectarea caracterului normat
limbii și model de reglementare a • Fonetică. Norme ortoepice și al limbii române în producerea
activității verbale. ortografice. Modificări normative diverselor texte scrise;
5.2. Rezolvarea cazurilor dificile de

6
 ortografiere. stipulate în DOOM 2 etc. - realizarea textelor în stiluri
5.3. Respectarea normelor în textele • Lexicologie. Relații logico-semantice funcționale diferite în
redactate în stiluri funcționale diferite. între cuvinte. Sinonimia contextuală conformitate cu normele limbii
• Morfologie. Structuri morfematice cu române literare, în varianta
elemente intercalate și reflexele scrisă;
ortografice ale acestora (actualizare) - utilizarea adecvată a
• Sintaxa propoziției. Acordul în limba achizițiilor lingvistice prin
română. Cazuri dificile de acord interpretarea faptelor de limbă
• Principiile punctuației: intonațional, în termenii adecvați;
logico-semantic, formal-gramatical la - aplicarea formelor
nivelul propoziției. Noţiuni generale* paradigmatice corecte, a
• Stilistică funcțională. situațiilor de acord gramatical
• Stilurile funcționale ale limbii etc. în vederea asigurării
• Stilistica părților de vorbire corectitudinii exprimării scrise.

6.1. Aplicarea experiențelor literare în Experiențe lingvistice și de lectură: - comunicarea corectă, coerentă și
diferite circumstanțe ale comunicării dimensiune inter/pluri/trandisciplinară argumentată în limba română
orale și scrise. • Textul liric: pretext pentru deschidere prin lansarea mesajelor scrise cu
6.2. Producerea textelor cu caracter spre artele frumoase un conținut atitudinal;
funcțional și aplicativ prin utilizarea • Textul epic și arta cinematografică - valorificarea/integrarea
resurselor digitale/media. • Textul dramatic şi arta spectacolului experiențelor literare în diferite
contexte ale comunicării scrise,
prin elaborare de idei, rezolvare
de situații-problemă etc.;
- argumentarea în scris a opiniilor
în context cotidian.

DOMENIUL: Cititorul și contextul istoric-cultural-estetic

7
UNITĂȚI DE COMPETENȚĂ UNITĂȚI DE CONȚINUT REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII
1.1. Promovarea limbii române ca idiom Identitate lingvistică și culturală - profilarea unui univers afectiv și
european modern și ca limbă de stat. • Limba română în diversitatea lingvistică atitudinal propriu prin receptarea
europeană valorilor de limbă și literatură;
1.2. Valorificarea sentimentului • Sentimentul demnității naționale - promovarea limbii române ca idiom
demnității naționale prin resurse • Limba și literatura română: valori ale european modern și ca limbă de stat
lingvistice și literare în medii variate. culturii naționale în context global prin valorizarea conștiinței lingvistice
și culturale;
- redactarea textelor în diverse registre
stilistice despre experiența de vorbitor
al unei sau a mai multor limbi.
2.2. Aplicarea abilităţilor de gândire • Strategii de motivare şi convingere - exprimarea unui punct de vedere,
critică în analiza unui discurs. utilizând/invocând exemple relevante,
prin valorificarea aspectelor de ordin
fonetic, lexical, morfologic și sintactic
ale limbii române;
- respectarea/aplicarea regulilor și a
procedeelor care asigură structurarea
adecvată a argumentelor, distincte și
logice, într-un text.
3.1. Lectura textelor din diferite curente Literatura română – fenomen în - încadrarea prezentării rezumative a
literare. evoluție elementelor subiectului operei în
3.2. Aplicarea prezentării rezumative a • Miturile – resurse fundamentale ale procesul de interpretare a textului
elementelor subiectului operei în literaturii. Mituri românești relevante literar și de graniță în scopul receptării
procesul de interpretare a textului literar • Folclorul – temelia literaturii naționale. potrivite a mesajului;
și de graniță. Tradiție și inovație în continuitatea - interpretarea creațiilor literare
3.3. Comentarea specificului textelor literară folclorice prin argumentarea
literare și de graniță din diferite curente Curente culturale şi literare din trăsăturilor caracteristice ale acestora;

8
literare. perspectiva istoriei literaturii, criticii şi - comentarea/interpretarea specificului
3.4. Aplicarea noțiunilor de teorie teoriei literare de gen, specie și curent literar prin
literară în interpretarea textelor literare și • Curente culturale și literare: noțiuni, raportare la particularitățile stilistice
de graniță din diferite registre estetice. caracterizare generală ale acestora;
3.5. Comentarea elementelor lexicale, • Curentul literar și particularitățile - aplicarea/integrarea noțiunilor de
stilistice și semiotice ale textelor literare genului și ale speciilor teorie literară în interpretarea operelor
și de graniță din diferite perioade • Umanismul. Context socio-istoric şi prin raportare la elemente de structură
istorice. 3.6. Integrarea în comentariul particularităţi și de compoziție a textelor literare și
textului literar și de graniță a funcției • Elemente umaniste în istoriografia de graniță;
cognitive, educative și estetice a textului românească - comentarea elementelor lexicale,
literar și de graniță. • Iluminismul românesc. Context stilistice și semiotice ale textelor
socioistoric şi particularităţi literare și de graniță din diferite
• Clasicismul. Context socio-istoric. perioade istorice prin explicarea
Principii ale clasicismului relației directe și depline cu fenomenul
• Aspecte ale clasicismului în literatura literar și cu opera analizată;
română - recunoașterea, în textul analizat, a
• Romantismul. Context socio-istoric şi motivelor literare, a mărcilor stilistice
particularităţi. Genuri și specii specifice în vederea formulării temei
caracteristice. abordate;
• Motive literare și mărci stilistice - integrarea în comentariul textului
specifice. Personajul romantic literar și de graniță a funcției
• Romantismul românesc: de la pașoptism cognitive, educative și estetice a
la junimism textului literar și de graniță în vederea
• Autori reprezentativi şi opere de valorificării acestor dimensiuni ca
referinţă din literatura română parte componentă a existenței umane;
• Realismul: contextul socio-istoric și - explicarea relației operă literară –
particularități context cultural prin identificarea, în
Genuri și specii caracteristice. textul propus, a trăsăturilor distinctive
Romanul realist. ale curentelor culturale/literare.

9
 • Teme dominante
• Tipologii ale personajul realist
• Autori reprezentativi şi opere de
referinţă din literatura română
• Sămănătorismul și poporanismul:
contextul socio-istoric și particularități.
Reprezentanți și opere de valoare
4.1. Redactarea personalizată a textelor Comunicarea scrisă - producerea textelor metaliterare,
pe diverse suporturi, cu aplicarea Scrierea metaliterară reflexive și funcționale în bază de
rigorilor de structurare a compozițiilor • Portretul literar algoritm, prin respectarea rigorilor de
școlare. • Compoziția-caracterizare de personaj ordonare a elementelor componente
din perspectiva curentului literar ale textului produs/elaborat, în vederea
4.2. Ordonarea elementelor componente • Eseul structurat integrării propriilor idei, judecăți și
ale textului elaborat. • Eseul nestructurat opinii;
Scrierea funcțională - redactarea personalizată a textelor pe
• Procura. Invitația diverse suporturi prin organizarea
Scrierea reflexivă logică a mesajului și aplicarea
• Articolul în presa scrisă și online rigorilor de structurare a unui produs;
• Jurnalul - identificarea/stabilirea/evidențierea
asemănărilor și a deosebirilor dintre
diferite texte
literare/fenomene/personaje etc., prin
ierarhizarea argumentelor în textul
produs, cu scopul/în vederea formării
adecvate a mesajului scris.
5.1. Stabilirea elementelor neologice în Limba română în dinamică - valorificarea stratului neologic al
diverse situații de comunicare. • Lexicologie. Formarea cuvintelor cu vocabularului prin înregistrarea
5.2. Adaptarea elementelor lexicale afixe și elemente de compunere neologice formelor corecte din limba de origine
neologice la sistemul gramatical al limbii • Expresii autohtone, internaționale, și adaptarea la normele limbii române
române. intraductibile literare;

10
5.3. Valorificarea resurselor • Morfologie funcțională. Ortografia - utilizarea lexicului terminologic
lexicografice și TIC în vederea unei împrumuturilor – legarea/nelegarea cu asimilat: unități de măsură/semne
exprimări exacte și corecte. cratimă a articolului hotărât și a convenționale/simboluri din texte
desinențelor științifice;
• Ortografia și abrevierea unităților de - respectarea normei ortografice,
măsură și a semnelor convenționale şi a ortoepice, semantice, gramaticale,
simbolurilor din textele științifice punctuaționale și stilistice a limbii
• Sintaxa frazei române literare în orice situație de
• Contragerea și expansiunea comunicare orală și scrisă;
• Cupluri corelative – exprimare și - interpretarea adecvată a sensurilor
punctuație corectă structurilor sintactice prin raportare la
• Stilistică funcțională. conținutul lor lexical;
• Particularitățile de limbaj în diverse - explicarea valorii stilistice a semnelor
stiluri funcționale. de punctuație în secvențe textuale
• Valori stilistice ale semnelor de concrete.
punctuație
6.1. Manifestarea experiențelor literare și Experiențe lingvistice și de lectură: - manifestarea creativă a propriului
a gustului estetic în diferite contexte de dimensiune inter/pluri/trandisciplinară potențial intelectual în procesul de
învățare și de viață. • Literatura și mediile – surse de lectură, interpretare și producere de
informare și formare a vorbitorului cult texte;
6.2. Gestionarea textelor orale și scrise în • Valorile literare românești în - valorificarea/integrarea experiențelor
produse media/ multimedia. dezvoltarea personală literare în diferite contexte ale
comunicării scrise, prin elaborare de
idei, rezolvare de situații-problemă
etc.;
- argumentarea în scris a opiniilor în
context cotidian.

DOMENIUL: Cititorul, textul și contextul istoric-cultural-estetic

11
UNITĂȚI DE COMPETENȚĂ UNITĂȚI DE CONȚINUT REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII
1.1. Argumentarea conceptelor Identitate lingvistică și culturală - dezvoltarea capacității de
plurilingvism și interculturalitate. • Plurilingvism și interculturalitate deschidere spre plurilingvism și
• Dialogul valorilor culturale interculturalitate prin susținerea
1.2. Exprimarea identității lingvistice și unui punct de vedere propriu
culturale proprii. despre limbă, cultură și civilizație;
- estimarea valorilor culturii
naționale și ale culturilor etniilor
conlocuitoare în vederea aplicării
lor creative și autorealizării;
- manifestarea interesului pentru
valorile artistice ale literaturii
naționale și universale.
3.1. Lectura textelor/operelor literare Creaţia literară şi interpretarea textului - comentarea operelor de referință
contemporane. • Cititorul avizat și lectura interpretativă a prin prisma tezelor din istoria
operei literare literaturii, teoria literaturii și din
3.2. Intercalarea secvențelor rezumative și • Istoria literaturii, teoria și critica literară – critica literară;
a citatelor din textul literar și de graniță în surse de interpretare a operei literare - intercalarea secvențelor rezumative
procesul de interpretare. • Curente literare moderniste: context și a citatelor din textul literar și de
european și formule autohtone graniță în procesul de interpretare
cu scopul receptării adecvate a
3.3. Interpretarea textului literar și de • Simbolismul. Particularități. Autori și
mesajului transmis;
graniță prin raportare la contextul cultural- opere de referință - interpretarea textului literar și de
istoric național și universal. • Expresionismul. Estetica graniță prin raportare la contextul
expresionismului românesc Autori și opere cultural-istoric național și universal
3.4. Integrarea noțiunilor de teorie literară de referință în vederea construirii unei viziuni
și a platformelor estetice în interpretarea • Neomodernismul. Afirmare și specific în de ansamblu asupra fenomenului
textului literar și de graniță. contextul literaturii române din Basarabia. literar;
Autori și opere de referință - aprecierea creației și a personalității

12
3.5. Sintetizarea componentelor lingvistice, • Postmodernismul, expresie a literaturii unui scriitor (date biografice,
cultural-istorice, stilistice și semiotice ale noi. Idealurile și criza contemporaneității. parcurs, context de formare,
textelor literare și de graniță. Particularități: intertextualitate, ludic, perioada de afirmare) prin
ironie, parabola*, parodia* etc. Autori și explicarea viziunilor estetice, a
3.6. Interpretarea fenomenului literar opere de referință genurilor și a speciilor
naţional şi universal în raport cu • Interferența curentelor literare reprezentative, precum și prin
dezvoltarea personală. Cititorul şi universul artistic al abordarea temelor dominante;
personalităţii literare - compararea viziunilor
• Personalitatea scriitorului: date personalităților literare prin
biografice, parcurs și context de formare comentarea temelor/motivelor
valorificate în opere de referință.
• Perioada de afirmare și etape ale creaţiei
scriitorului Propunem, avem o listă de scriitori
• Universul artistic al scriitorului (viziuni canonici, biografia cărora trebuie s-o
estetice, genuri, specii reprezentative, teme cunoască elevii?
dominante )
• Opere reprezentative
• Stilul individual al scriitorului

4.1. Producerea textelor în diverse registre Comunicarea scrisă - producerea textelor metaliterare,
stilistice: metaliterare, reflexive, Scrierea metaliterară reflexive și funcționale în bază de
funcţionale cu integrarea propriilor idei, • Eseul de sinteză algoritm, prin respectarea rigorilor
judecăţi şi opinii. • Compoziția-paralelă* de ordonare a elementelor
• Compoziția-analiza literară a unei opere componente ale textului
4.2. Corelarea aspectului grafic cu mesajul de referință produs/elaborat, în vederea
textului elaborat/fondul de idei. Scrierea funcțională integrării propriilor idei, judecăți și
• Scrisoarea de intenție opinii;
Scrierea reflexivă - corelarea aspectului grafic cu
mesajul textului elaborat/fondul de

13
 idei prin concentrarea activității de
scriere asupra substanței și
coerenței compoziției elaborate.
5.1. Clarificarea exactă a lexicului Limba română în dinamică - respectarea normei ortografice,
terminologic gramatical și literar. • Lexicologie. Lexic și lexicografie ortoepice, semantice, gramaticale,
terminologică punctuaționale și stilistice a limbii
5.2. Revizuirea din perspectiva • Morfologie. Ambiguități gramaticale în române literare în orice situație de
corectitudinii și relevanței funcționale a limbajul normat și în limbajul artistic comunicare orală și scrisă;
mesajului în diverse situații discursive. • Sintaxa textului. Punctuația și - argumentarea semnelor de
justificările ei sintactice punctuație în anumite secvențe din
5.3. Comentarea mărcilor stilistice ale • Topică fixă și topica liberă textele analizate;
unităților de limbă în operele literare. • Stilistica funcțională - comentarea mărcilor stilistice ale
• Stilistica părților de vorbire și a semnelor unităților de limbă în contexte
de punctuație în textul literar relevante.
• Abaterea de la normă. Anacolut, confuzii
paronimice, pleonasm și tautologie,
cacofonie, adecvare/ inadecvare stilistică
6.1. Argumentarea orală și scrisă a unor Experiențe lingvistice și de lectură: - producerea mesajelor variate în
opinii în viața cotidiană. dimensiune inter/pluri/trandisciplinară limbaj verbal, scris sau oral, grafic
• Neticheta. Comunicarea în spațiul public etc., prin valorificarea experiențelor
6.2. Integrarea experiențelor lingvistice și și online lingvistice și de lectură;
de lectură în diferite contexte școlare, • Cititorul-creator de valori în era digitală - valorificarea/integrarea
sociale și culturale. experiențelor literare în diferite
contexte ale comunicării scrise,
prin elaborare de idei, rezolvare de
situații-problemă etc.;
- argumentarea în scris a opiniilor în
context cotidian.

14
 4. Exemple de itemi
NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Exemplele de itemi sunt destinate pentru a familiariza candidații la examenul național de bacalaureat, profesorii, autorii de teste cu
structura, tipologia itemilor. În programa de examen sunt prezentate exemple de itemi/sarcini care nu epuizează întreaga varietate de
formulări posibile de itemi/sarcini.

GENUL LIRIC
Testul în baza textului Zi de septemvrie de Lucian Blaga
(A se vedea pag. 25)

Unităţi de Domenii cognitive

conţinut
Cunoaştere şi înţelegere Aplicare şi analiză Sinteză şi redactare
I. Cititorul și Elemente de structură a Scrierea metaliterară: Scrierea metaliterară:
opera textului. Comentarea unui text liric. Eseul structurat.
Elemente de structură a Eseul de sinteză.
textului poetic. Compoziția-paralelă.

VARIANTE Rescrie din text patru perechi de Comentează, în trei enunțuri, Redactează un eseu de 1-1,5 pagini, în
DE ITEMI cuvinte care rimează. sugestia contextuală a unei imagini sprijinul afirmaţiei: „Poetul se angajează
vizuale identificate. în căutarea unei cunoaşteri diferite de cea
4 puncte 6 puncte a tehnicienilor şi savanţilor, dar care
Extrage din text câte un segment Comentează, în text coerent, conduce, totuşi, la inovaţie.” (St.
care conţine figurile de stil valoarea stilistică a unei figuri de Santerres), referindu-te la creaţia a doi
numite: epitet, metaforă, stil retorice din acest poem. scriitori din literatura română.
personificare. 4 puncte 20 de puncte
3 puncte Interpretează, în text coerent de
cinci-şase rânduri, semnificația Pornind de la acest poem, scrie, în limita
unui simbol din lista: cocor, unei pagini, un eseu structurat cu tema:
Trecerea timpului – motiv și temă în

15
 toamnă, lumină, în raport cu același poezie, referindu-te la două texte lirice
simbol dintr-un alt text cunoscut din literatura română.
(numește textul, autorul, citează din 20 de puncte
textul ales).
6 puncte
II. Cititorul, Curentul literar şi Cititorul şi universul artistic al Scrierea reflexivă:
textul și particularităţile genului şi ale personalităţii literare. Textul argumentativ.
contextul speciilor: autori reprezentativi şi
istoric- opere de referinţă din literatura
cultural-este- română.
tic
VARIANTE Numeşte trei poeţi (nume, Selectează din text cinci Apreciază, într-un text coerent de cinci-
DE ITEMI prenume) a căror creaţie cuvinte/sintagme care constituie şase rânduri, semnificația oximoronului
reprezintă modernismul în poezia reperele titlului Zi de septemvrie, din strofa a doua în conturarea stării de
românească interbelică. interpretând relaţia fiecărui spirit a eului poetic.
3 puncte segment rescris cu acest titlu. 6 puncte
Raportează, în spațiul rezervat, 6 puncte Argumentează, într-un text coerent de
poemul blagian la un curent Argumentează preferința autorului cinci-şase rânduri, relaţia simbolică dintre
literar, argumentându-ţi opțiunea pentru această formulă titulară, în anotimpuri şi vârstele omului.
prin două citate din text. două enunțuri. 6 puncte
5 puncte 4 puncte Formulează într-un enunţ mesajul
Rescrie din text două secvenţe – Demonstrează, într-un text de textului.
indicii care ar confirma cinci-şase rânduri, coerenţa 4 puncte
apartenența poeziei date la un simbolurilor din ultima strofă.
curent literar, susținându-ți ideea 6 puncte
cu două argumente.
5 puncte
III. Limba Relaţiile logico-semantice între Stilurile funcţionale ale limbii.I.3.1. Structurarea adecvată a textului propriu.
română în cuvinte. Stilistica părţilor de vorbire I.3.2.
şi a Calitatea mesajului scris: coerenţă şi

16
dinamică Sinonimia contextuală. semnelor de punctuaţie în textul coeziune.
literar. 3.3.4. Utilizarea registrului stilistic
corespunzător tipologiei textului scris.
Corectitudinea, respectarea normelor
ortografice şi de punctuaţie în toate
secvenţele scrise.
Propune câte două sinonime Propune trei substantive pentru
VARIANTE contextuale pentru cuvintele care ar fi epitet adjectivul bogata.
DE ITEMI hărăziţi; aleşi. 3 puncte
4 puncte Demonstrează, în trei enunțuri
Scrie patru expresii frazeologice finite, polisemia lexemului crud.
sau locuţiuni care conţin verbul 6 puncte
sună/a suna. Interpretează, în spațiul rezervat,
4 puncte valoarea stilistică a semnului de
Alcătuieşte câte două enunţuri întrebare şi a semnului de
dezvoltate, ilustrative pentru exclamare în prima strofă.
diferenţierea omonimelor ales 6 puncte
(adjectiv) – ales (substantiv); Analizează, în text coerent de trei-
târziu (adjectiv) – târziu (adverb). patru rânduri, valoarea stilistică a
4 puncte interogaţiei retorice din prima
Construiește trei sintagme strofă.
ilustrative pentru sensurile proprii 4 puncte
și figurate a trei cuvinte selectate
din poezia propusă.
6 puncte

17
GENUL EPIC
Test în baza fragmentului din romanul La Medeleni de Ionel Teodoreanu
(A se vedea pag. 34)
Domenii cognitive Cunoaştere şi înţelegere Aplicare şi analiză Sinteză şi redactare
Unităţi de conţinut
Cititorul și opera Elemente de structură a Scrierea metaliterară: Scrierea metaliterară
textului. Comentarea unui text liric. Eseul structurat
Elemente de structură a Comentarea unui fragment de Compoziția-paralelă.
textului poetic. text epic.
Comentarea unui fragment de
Elemente de structură şi text dramatic.
compoziţie a operei epice.
Tipologii de personaje.
Modalităţi/procedee de
caracterizare.
VARIANTE DE Alcătuiește câte un enunț Identifică tipul personajului Redactează un eseu argumentativ de o
ITEMI interogativ dezvoltat cu reprezentat de Dan Deleanu, pagină în raport cu afirmația din text: O
sintagmele: limba maternă, aducând două citate din text în iubeşti, tocmai fiindcă n-o cunoşti. Fără
limba lecturilor, limbă livrescă sprijinul opţiunii. enigmă, fără necunoscut, nu este
și limba personală. 5 puncte dragoste.
4 puncte Explică, în două enunțuri, 20 de puncte
Rezumă, în limita de trei metonimia din secvența: „E o Redactează un eseu argumentativ de o
enunţuri, viziunea lui Mircea limbă livrescă pentru tine, n-ai pagină, pornind de la afirmația lui
Balmuş asupra creaţiei poetice. amintiri în ea...” Neagu Djuvara: “Din prima oră de
4 puncte 4 puncte franceză (profesorul) ne-a dat un sfat: ca
Interpretează, în text coerent de să învăţăm să scriem frumos, să ne
Rescrie două exemple din text cinci-şase rânduri, sugestia unei alegem un mare stilist din trecut....
prin care să ilustrezi două figuri de stil din ultimul alineat Tehnica recomandată era următoarea:
procedee de caracterizare al fragmentului. odată culcat, să citeşti încet, timp de o
indirectă a personajelor literare.

18
 4 puncte 5 puncte jumătate de ceas, doar o pagină în
Comentează, în patru-cinci fiecare seară. Adormi cu acea muzică a
rânduri, un motiv literar atestat frazelor.”, referindu-te la un text (epic,
în text. liric, dramatic) al unui autor din
4 puncte literatura română, pe care l-ai alege
pentru a învăța să scrii frumos.
20 de puncte
II. Cititorul, textul Curentul literar şi Compoziţia de caracterizare a Scrierea reflexivă:
și contextul istoric- particularităţile genului şi ale personajului literar. Textul argumentativ.
cultural-estetic speciilor: autori reprezentativi şi
opere de referinţă din literatura
română.
VARIANTE DE Numeşte câte o lucrare din Intitulează fragmentul dat cu un Selectează din text o afirmaţie cu care
ITEMI creaţia celor trei scriitori români citat din text, argumentându-ţi nu eşti de acord, argumentându-ţi într-
la care se face referinţă în opţiunea într-un enunţ. un enunţ poziţia.
dialogul tinerilor. 4 puncte 5 puncte
3 puncte Compară, în text coerent de Exprimă-ți argumentat părerea, într-o
cinci-şase rânduri, atitudinea teză, față de atitudinea unuia dintre
Scrie două titluri de texte ale celor două personaje față de personajele textului în raport cu limba
autorilor Mihai Eminescu și limba românească, susținându-ți românească.
Tudor Arghezi, ce valorifică afirmațiile cu două citate 5 puncte
aceleași motive literare, relevante din fragment.
nominalizând explicit motivele.
5 puncte
4 puncte

III. Limba română Relaţiile logico-semantice între Stilistica părţilor de vorbire

I.3.3.
şi Structurarea adecvată a textului
în dinamică cuvinte. a semnelor de punctuaţie în propriu.
Sinonimia contextuală. textul literar. I.3.4. Calitatea mesajului scris: coerenţă şi

19
 coeziune.
3.3.5. Utilizarea registrului stilistic
corespunzător tipologiei textului
scris.
3.3.6. Corectitudinea, respectarea normelor
ortografice şi de punctuaţie în toate
secvenţele scrise.
VARIANTE DE Definește în câte un enunț Explică, într-un enunţ dezvoltat,
ITEMI sensul contextual al expresiilor: semnificaţia cuvântului muzică
limbă personală; acoperită de în acest text.
cenuşă; presimţi frumuseţe. 2 puncte
3 puncte Interpretează semnificaţia
Alcătuiește enunțuri cu contextuală a unei metafore din
sintagmele: “limba maternă”; ultimul alineat, restabilind
“casă din copilărie”. comparaţia.
2 puncte 4 puncte
Ilustrează în trei enunțuri
polisemia cuvântului stins.
3 puncte
Prezintă patru expresii/locuţiuni
care conţin substantivul limbă.
4 puncte

20
 5. Exemplu de test. Exemplu de barem

NOTĂ EXPLICATIVĂ:
Exemplul de test permite oricărui candidat la examenul național de bacalaureat și publicului larg să se familiarizeze cu
structura testului de bacalaureat, numărul de sarcini/itemi, forma și nivelul de complexitate ale acestora. Baremul de corectare oferă o
idee despre cerințele pentru completitudinea și corectitudinea prezentării unui răspuns detaliat și asigură unificarea corectării şi notării
la nivel naţional.
În secvenţa următoare, oferim două exemple de teste cu baremele de evaluare şi alte două exemple de teste neînsoţite de
bareme.
În realitatea examenului de bacalaureat, elevii rezolvă un test în baza unui text propus pentru prima lectură.
Acest text poate fi unul liric, epic, dramatic sau de graniţă (eseu; jurnal; scrisoare literară etc.).
Faptul că testul-model pentru profilul umanist este elaborat în baza textului liric, iar cel pentru profilul real – în baza textului
epic nu înseamnă că aceasta este singura modalitate de abordare a probei de evaluare şi alte exemple de texte propuse o confirmă.

Profilul umanist
Distribuirea punctajului pe unităţi de conţinut evaluabile prin proba scrisă

Unităţi de conţinut Domenii cognitive Total

Cunoaştere şi înţelegere Aplicare şi analiză Sinteză şi redactare puncte
I. Cititorul și opera Elemente de structură a Scrierea metaliterară: Scrierea metaliterară: 35 de
textului. Comentarea unui text liric. Eseul structurat. puncte
Elemente de structură a Comentarea unui fragment de Eseul de sinteză.
textului poetic. text epic. Compoziția-paralelă.
Comentarea unui fragment de
Elemente de structură şi text dramatic.
compoziţie a operei epice.
Tipologii de personaje.
Modalităţi/procedee de
caracterizare.

21
 Compoziţia textului dramatic.
10 puncte 15 puncte 10 puncte
II. Cititorul, textul Curentul literar şi Cititorul şi universul artistic al Scrierea reflexivă: 25 de
și contextul istoric- particularităţile genului şi ale personalităţii literare. Textul argumentativ. puncte
cultural-estetic speciilor: autori reprezentativi şi Eseul poetic.
opere de referinţă din literatura
română.
5 puncte 10 puncte 10 puncte
III. Limba română Relaţiile logico-semantice între Stilurile funcţionale ale limbii. Structurarea adecvată a 40 de
în dinamică cuvinte. Stilistica părţilor de vorbire şi textului propriu. puncte
Sinonimia contextuală. a semnelor de punctuaţie în Calitatea mesajului scris:
textul literar. coerenţă şi coeziune.
Utilizarea registrului stilistic
corespunzător tipologiei
textului scris.
Corectitudinea, respectarea
normelor ortografice şi de
punctuaţie în toate
secvenţele scrise.
10 puncte 10 puncte 20 de puncte
Total test 25 de puncte 35 de puncte 40 de puncte 100 de
puncte

22
 Profilul real

Distribuirea punctajului pe unităţi de conţinut evaluabile prin proba scrisă

Unităţi de conţinut Domenii cognitive Total

Cunoaştere şi înţelegere Aplicare şi analiză Sinteză şi redactare puncte
[Link] și opera Elemente de structură a Scrierea metaliterară: Scrierea metaliterară: 40 de
textului. Comentarea unui text liric. Eseul structurat. puncte
Elemente de structură a Comentarea unui fragment de
textului poetic. text epic.
Comentarea unui fragment de
Elemente de structură şi text dramatic.
compoziţie a operei epice.
Tipologii de personaje.
Modalităţi/procedee de
caracterizare. 10 puncte 20 de puncte
10 puncte
II. Cititorul, textul Curentul literar şi Compoziţia de caracterizare a Scrierea reflexivă: 25 de
și contextul istoric- particularităţile genului şi ale personajului literar. Textul argumentativ. puncte
cultural-estetic speciilor: autori reprezentativi şi
opere de referinţă din literatura
română.
10 puncte 10 puncte 5 puncte

23
III. Limba română Relaţiile logico-semantice între Stilistica părţilor de vorbire şi a Redactarea 35 de
în dinamică cuvinte. semnelor de punctuaţie în textul Structurarea adecvată a puncte
Sinonimia contextuală. literar. textului propriu.
[Link] mesajului scris:
coerenţă şi coeziune.
Utilizarea registrului stilistic
corespunzător tipologiei
textului scris.
Corectitudinea, respectarea
normelor ortografice şi de
punctuaţie în toate secvenţele
scrise.
10 puncte 5 puncte 20 de puncte
Total test 30 de puncte 25 de puncte 45 de puncte 100 de
puncte

24
EXEMPLU DE TEST

Test 1. PROFIL UMANIST

Citeşte textul propus şi realizează în baza lui următorii itemi:

ZI DE SEPTEMVRIE

Vino să vezi! În târzia bogata căldură

închis între ziduri cine-ar mai sta?
Precum a mai fost, până-n cealaltă zare
încă o dată tărâmul să crească ar vrea.
Şi-n unghi săgetat
pământu-şi trimite cocorii
spre cercul cel mare.

Lumina ce largă e!
Albastrul ce crud!
Unei noi creşteri, văratice-n toamnă, se pare
c-am fi hărăziţi şi aleşi.
Şi-o clipă ne e-ngăduit
bănuitului Sud
să-i trimitem un gând fără greş.

Între frunza ce cade

şi ramura goală
moartea se circumscrie
c-un gest de extatică boală.
Un joc îngânând cu lemnoasele membre
sună târziul, nebunul, caldul Septembrie.
Lucian Blaga

Item 1. Selectează, din şirul propus, două sinonime contextuale pentru adjectivul crud: necopt,
fraged, tânăr, proaspăt, aspru, brutal, necruțător, nemilos, sălbatic, dur, argumentându-ţi, în
câte un enunţ, opţiunea.
4 puncte
Item 2. Include în câte un enunţ ilustrativ locuţiunile verbale: a da prin gând; a pune pe
gânduri; a-şi pune în gând; a-şi lua gândul.
4 puncte
Item 3. Justifică prin regulă utilizarea majusculei în ortografierea unui cuvânt din poem (la
alegere).
2 puncte
25
Item 4. Rescrie din text patru segmente ce conțin imagini vizuale.
4 puncte

Item 5. Identifică figura de stil comună din secvențele „târzia bogata căldură” şi „târziul,
nebunul, caldul Septembre”, subliniind rolul acestei figuri în crearea sistemului de imagini al
textului.
5 puncte
Item 6. Meditează, în două-trei enunţuri, angajând un procedeu stilistic, asupra stării de spirit a
eului liric, exprimate în strofa a doua.
5 puncte
Item 7. Explică, în text coerent de cinci-şase rânduri, semnificația simbolului cerc, în raport cu o
idee din versurile subliniate.
5 puncte
Item 8. Analizează, în spațiul rezervat, semnificația unui motiv literar din text, în raport cu titlul
poeziei.
5 puncte
Item 9. Numește un alt text din literatura română, care valorifică imaginea jocului,
argumentându-ți, în două enunțuri, opțiunea.
5 puncte
Item 10. Interpretează, în câte un enunţ, valoarea stilistică a semnelor de punctuaţie: semnul de
întrebare și semnul de exclamare, din primele două versuri.
4 puncte
Item 11. Dedu două trăsături caracteristice ale cititorului căruia poetul i se adresează cu
îndemnul retoric „Vino să vezi!”, susţinându-le cu două citate din text.
4 puncte
Item 12. Formulează tema textului analizat, relaționând-o, în două enunțuri, cu semnificația
invocației Vino să vezi!.
5 puncte
Item 13. Demonstrează, în două enunţuri argumentative, apartenenţa poeziei la un gen literar,
sprijinindu-ţi afirmaţia cu două citate din text.
4 puncte
Item 14. Argumentează, în spațiul propus, încadrarea poeziei în curentul expresionism, prin
evidențierea a două trăsături identificate în text.
4 puncte
Item 15. Redactează o compoziţie-paralelă de 1-1,5 pagini, în care să raportezi mesajul
expresionist al poemului „Zi de septemvrie” la poezia blagiană: „Trei fețe”:
„Copilul râde:
"Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul! "
Tânărul cântă:
"Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea! "
Bătrânul tace:
26
"Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”.
În această compoziţie-paralelă, vei urmări să:
a) explici conceptul „mesaj expresionist”;
b) identifici paralel cele două mesaje;
c) interpretezi două elemente de structură ale textelor propuse (teme, motive, stări ale eului,
figuri de stil etc.);
d) ilustrezi aspectele comentate prin exemple convingătoare.
20 de puncte
Pentru redactarea tuturor secvenţelor scrise: 20 de puncte
Coerenţă şi coeziune. 2 puncte
Structurarea adecvată a textului propriu. 3 puncte
Utilizarea registrului stilistic corespunzător tipologiei textului scris. 5 puncte
Corectitudinea, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie în toate secvenţele scrise. 10
puncte

27
EXEMPLU DE BAREM PENTRU PROFILUL UMANIST
Testul în baza textului Zi de septemvrie de Lucian Blaga

Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj

total
1. Selectează, din şirul Se va accepta un răspuns în care sinonimele alese 1+1+1+1 4 puncte
propus, două sinonime sunt fraged, necopt, tânăr, proaspăt, cu Câte 1 punct pentru fiecare sinonim
contextuale pentru argumentele de rigoare în raport cu fiecare adecvat contextului.
adjectivul crud: opţiune. Câte 1 punct pentru fiecare
necopt, fraged, tânăr, argumentare plauzibilă.
proaspăt, aspru,
brutal, necruțător,
nemilos, sălbatic, dur,
argumentându-ţi, în
câte un enunţ,
opţiunea.
2. Include în câte un Se vor accepta enunţurile corecte, care includ 1+1+1+1 4 puncte
enunţ ilustrativ expresia la orice formă paradigmatică a verbului Câte un punct pentru fiecare enunţ
locuţiunile verbale: a şi valorifică esenţa ei informativă. corect.
da prin gând; a pune a da prin gând – a veni brusc ideea;
pe gânduri; a-şi pune a pune pe gânduri – a îngrijora;
în gând; a-şi lua a-şi pune în gând – a hotărî;
gândul. a-şi lua gândul – a renunţa.
3. Justifică prin regulă Se va accepta o regulă reprodusă exact, expusă 2 puncte pentru regula 2 puncte
utilizarea majusculei sau formulată rezumativ, care surprinde esenţa reprodusă/expusă/rezumată corect.
în ortografierea unui fenomenului lingvistic al scrierii cu majusculă.
cuvânt din poem (la
alegere).
4. Rescrie din text patru Se vor accepta orice secvenţe adecvate cerinţei: 1+1+1+1 4 puncte

28
 segmente ce conțin unghi săgetat; albastrul crud; frunza ce cade; Câte 1 punct pentru fiecare secvenţă
imagini vizuale. ramura goală etc. adecvată cerinţei.
5. Identifică figura de stil Se va accepta un răspuns în care: 1+1+2+1 5 puncte
comună din secvențelea. a. este identificată şi numită corect figura de stil 1 punct pentru numirea corectă a figurii
„târzia bogata (inversiunea sau epitetul); de stil;
1 punct pentru analiza structurii acestei
căldură” şi „târziul,b. b. se analizează figura de stil (cum s-a constituit);
figuri de stil;
nebunul, caldulc. c. se relevă sugestia contextuală a figurii de stil; 2 puncte pentru relevarea sugestiei
Septembre”, d. secvenţele analizate sunt raportate la sistemul contextuale;
subliniind rolul acestei de imagini al textului. 1 punct pentru raportarea la sistemul de
figuri în crearea imagini.
sistemului de imagini N.B.! Se va acorda doar 1 punct
al textului. pentru enunţurile în care se enumeră
anumite semnificaţii, dar nu se
interpretează cu referire la text.

6. Meditează, în două- Se va accepta răspunsul în care este numită şi 1+1+1+2 5 puncte

trei enunţuri, angajând comentată una dintre stările eului liric (admiraţie, 1 punct pentru nominalizarea unei stări
un procedeu stilistic, extaz, încredere, speranţă, optimism, reverie a eului liric.
asupra stării de spirit a etc.), susţinută de referinţe directe la text. 1 punct pentru referinţe directe la text
eului liric, exprimate (citare sau parafrazare).
în strofa a doua. 1 punct pentru angajarea unui procedeu
stilistic.
2 puncte pentru interpretarea stării.
7. Explică, în text Se va accepta un răspuns în care cercul este 1+1+1+1+1 5 puncte
coerent de cinci-şase interpretat ca simbol al ecuatorului – idee 1 punct pentru interpretarea valorii
rânduri, semnificația derivată din motivul migraţiei păsărilor călătoare simbolice a cercului, în sistemul de
simbolului cerc, în (în speţă, aici avem imaginea cocorilor). simboluri recurente.
raport cu o idee din Semnificaţia cercului, aici, este aceea a 1 punct pentru interpretarea simbolului
versurile subliniate. perfecţiunii, a mişcării fără început şi fără sfârşit, dat în acest text.

29
 a ciclurilor vieţii, care se succed, şi a ecuatorului. 1 punct pentru formularea unei idei din
versurile subliniate.
1 punct pentru raportarea la versurile
subliniate.
1 punct pentru coerenţa textului şi
respectarea limitei de întindere.
8. Analizează, în spațiul Se va accepta un răspuns în care: 1+2+2 5 puncte
rezervat, semnificația a. este nominalizat /extras un motiv literar 1 punct pentru identificarea motivului .
unui motiv literar din (motivul toamnei, vârstei, schimbării, 2 puncte pentru analiza semnificaţiei
text, în raport cu titlul creşterii, morţii etc.); acestui motiv în raport cu textul.
poeziei. b. sunt reperate aspectele specifice ale 2 puncte pentru raportarea motivului la
acestui motiv în textul dat; titlu (sau a titlului la motiv).
c. este analizată semnificaţia motivului în
raport cu titlul poeziei;
d. se fac referinţe directe la text.
9. Numește un alt text Se va accepta orice titlu de text, indiferent de 1+2+2 5 puncte
din literatura română, genul literar căruia îi aparţine, în condiţia 1 punct pentru numirea exactă a textului
care valorifică argumentării alegerii (Vreau să joc; Trei feţe de şi autorului;
imaginea jocului, Lucian Blaga; Joc de familie de Grigore Vieru; Câte 2 puncte pentru fiecare enunţ
argumentându-ți, în Joc secund de Ion Barbu; Joc de seară de Nichita argumentativ, cu raportare la textul ales.
două enunțuri, Stănescu; De-a v-aţi ascuns de Tudor Arghezi;
opțiunea. Amintiri din copilărie de Ion Creangă; La
Medeleni de Ionel Teodoreanu etc., etc., etc.).
10. Apreciază, în câte un Se va accepta un răspuns în care: 2+2 4 puncte
enunţ, valoarea a. sunt nominalizate cele două figuri de stil Câte 2 puncte pentru elucidarea valorii
stilistică a semnelor de retorice (invocaţia şi interogaţia); stilistice a fiecărui semn de punctuaţie.
punctuaţie: semnului b. este identificată tipologia enunţurilor
de întrebare și vizate (exclamativ; interogativ);
semnului de c. sunt indicate mărcile gramaticale ale

30
 exclamare, din fiecărui enunţ: verbul la imperativ vino din
primele două versuri. primul, încheiat cu semnul exclamării;
pronumele interogativ cine din al doilea,
încheiat cu semnul întrebării.
11. Dedu două trăsături Se va accepta un răspuns în care elevul reperează 1+1+1+1 4 puncte
caracteristice ale asemenea momente: Câte 1 punct pentru fiecare
cititorului căruia a) este un apropiat al poetului – coleg, caracteristică.
poetul i se adresează prieten, discipol, căci acesta i se adresează Câte 1 punct pentru fiecare referinţă la
cu îndemnul retoric familiar, cu tu; text.
„Vino să vezi!”, b) este un locuitor al urbei, din care este N.B.! Nu se solicită un text coerent,
susţinându-le cu două invitat să iasă (închis între ziduri cine-ar răspunsul poate conţine doar
citate din text. mai sta?); caracteristica şi citatul.
c) este un intelectual, capabil să înţeleagă şi
să descifreze poezia;
d) este oricine dintre noi, cititorii din alt
secol,
susţinându-şi afirmaţiile cu referinţe la text.
12. Formulează tema Se va accepta o varietate de răspunsuri plauzibile, 1+2+2 5 puncte
textului analizat, cu tema trecerea timpului, raportată la chemarea 1 punct pentru formularea explicită a
relaționând-o, în două care exprimă dorinţa de a prinde clipa (motivul temei.
enunțuri, cu Carpe diem) şi de a trăi aici şi acum. Câte 2 puncte pentru fiecare enunţ
semnificația invocației raportat la relaţia dintre tema formulată
Vino să vezi!. şi invocaţia retorică.
13. Demonstrează, în Se va accepta un răspuns în care: 2+2 4 puncte
două enunţuri a. se regăsesc argumente pentru raportarea Câte 2 puncte pentru fiecare argument
argumentative, poeziei la genul liric: prezenţa eului; valid, raportat la text.
apartenenţa poeziei la imaginile artistice; versificaţia; figurile de
un gen literar, stil etc.;
sprijinindu-ţi afirmaţia b. cele două enunţuri au structură de

31
 cu două citate din text. argumente.
14. Argumentează, în Se va accepta un răspuns argumentat, în care 2+2 4 puncte
spațiul propus, elevul evidenţiază două dintre trăsăturile Câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură
încadrarea poeziei în expresionismului şi le confirmă prin referinţe la caracteristică, susţinută de un argument
curentul expresionism, text: subiectivitate; transcendenţă; tendinţă spre valid, raportat la text.
prin evidențierea a absolut; legătura spiritului cu Cerul/Cosmosul;
două trăsături confruntarea spiritualului cu materialul etc., etc.,
identificate în text. etc.
15. Redactează o Se va evalua: 4+6+6+4 20 de
compoziţie-paralelă de a) explicarea conceptului „mesaj 4 puncte pentru explicarea conceptului puncte
1-1,5 pagini, în care să expresionist”; „mesaj expresionist”;
raportezi mesajul b) identificarea paralelă a mesajelor; 6 puncte pentru identificarea paralelă a
expresionist al c) interpretarea a două elemente de structură mesajelor;
poemului „Zi de ale textelor date (teme, motive, stări ale 6 puncte pentru interpretarea
septemvrie” la poezia eului, figuri de stil etc. ); elementelor de structură (teme, motive,
blagiană: „Trei fețe”: d) ilustrarea aspectelor comentate prin stări, figuri de stil etc.) ale textele
„Copilul râde: exemple convingătoare. propuse;
"Înţelepciunea şi 4 puncte pentru ilustrarea aspectelor
iubirea mea e jocul! " comentate prin exemple convingătoare.
Tânărul cântă:
"Jocul şi-nţelepciunea
mea-i iubirea! "
Bătrânul tace:
"Iubirea şi jocul meu
e-nţelepciunea!”.
În această
compoziţie-paralelă,
vei urmări să:
a) explici conceptul

32
 „mesaj
expresionist”;
b) identifici paralel
cele două mesaje;
c) interpretezi 2
elemente de
structură ale
textelor date (teme,
motive, stări ale
eului, figuri de stil
etc. );
d) ilustrezi aspectele
comentate prin
exemple
convingătoare.
Redactare: 2+3+5+10 20 de
Calitatea mesajului scris: coerenţă şi puncte
coeziune. 2 puncte
Structurarea adecvată a textului propriu.
3 puncte
Utilizarea registrului stilistic
corespunzător tipologiei textului scris.
5 puncte
Corectitudinea, respectarea normelor
ortografice şi de punctuaţie în toate
secvenţele scrise.
10 puncte

33
Test 2. PROFIL REAL
Citeşte textul propus şi realizează în baza lui următorii itemi:

[Începutul secolului XX. Bucureşti. Dan Deleanu şi Mircea Balmuş sunt colegi de liceu.]
Toate luminile din casă erau stinse, afară de una: Dănuţ scria. Dănuţ nu scria versuri
decât în franţuzeşte: limba lecturilor. Era singura mustrare pe care i-o făcea Mircea. Dănuţ
răspundea categoric:
- Cum aş putea iubi, suferi şi cânta cu vorbele pe care le aud la şcoală, pe stradă, în
prăvălii, cu vorbele de toate zilele? „Limba maternă?” O respect şi o iubesc ca pe o mamă; dar
limba versurilor trebuie să o iubeşti altfel... Cu limba franceză n-am trăit în casă de mic copil, nu
m-am jucat cu ea, n-am mâncat la masă cu ea... E o fată frumoasă pe care am întâlnit-o uneori
numai; am văzut-o în cărţile cu versuri, cum ai vedea o fată la teatru în lojă, la geamul unei case
necunoscute, trecând în goană într-o trăsură... Limba românească trăieşte cu mine în casă din
copilărie, o văd zilnic, limba franceză e într-o casă străină, e frumoasă şi enigmatică...
- Bine, dar n-o cunoşti de ajuns, replica Mircea. E o limbă livrescă pentru tine, n-ai
amintiri în ea...
- Tocmai de asta o iubesc. Oamenii de care te leagă amintiri comune sunt părinţii, fraţii,
prietenii din copilărie... Dar o fată pe care o iubeşti când ai văzut-o întâia oară? Ce amintiri te
leagă de ea? O iubeşti, tocmai fiindcă n-o cunoşti. Fără enigmă, fără necunoscut, nu este
dragoste. Dragostea e nostalgia de ceva necunoscut în care presimţi frumuseţe... Şi limba care ţi-
e prea familiară nu mai are enigma de care are nevoie poezia, fără de care poezia e un simulacru.
- Dar de unde ai scos tu că limba românească nu mai are mister pentru tine? O cunoşti
fragmentar... Descoper-o. Fă-ţi o limbă personală, cum şi-a făcut Eminescu, cum şi-a făcut
Arghezi, cu vorbele tuturora, dându-le un alt accent, o altă muzică...
- Nu pot. Nu mă atrage... Pentru mine limba românească e bună pentru discursuri, pentru
poezii patriotice şi pentru sarcasmul lui Caragiale...
Discuţiile dintre Mircea şi Dănuţ pe această temă erau fără sfârșit... Dănuţ avea o
superioritate asupra lui Mircea: pe câtă vreme el scria versuri în franţuzeşte, pe care Mircea le
preţuia, Mircea nu scria versuri deloc.
...Nu ştia încă Dănuţ că fiecare cuvânt e ca o Cenuşăreasă care s-a întors de la bal — de la
un bal cu lună, soare, fluturi, rouă şi păduri — pierzându-și condurul. Şi dacă stă acoperită de
cenuşă, într-un bordei, la vatra stinsă, în schimb, un Făt-Frumos îndrăgostit o caută prin toată
lumea cu condurul în mână. Şi această umilinţă, şi această aşteptare, şi această căutare e enigma
fiecărui cuvânt.
Ionel Teodoreanu. La Medeleni.
Item 1. Numește, în spațiul rezervat, patru limbi romanice.
4 puncte
Item 2. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre sinonimele: enigmă, taină, mister, secret.
4 puncte
Item 3. Ilustrează în enunțuri proprii următoarele sensuri ale cuvântului muzică:
a. Arta de a îmbina în mod armonios sunete pentru a exprima idei, sentimente.
34
b. Știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei.
c. Operă, bucată muzicală, melodie.
6 puncte
Item 4. Prezintă patru expresii/locuţiuni care conţin substantivul limbă.
4 puncte
Item 5. Scrie, din memorie, o strofă preferată, motivându-ți, în două enunțuri, preferința pentru
poem și poet.
6 puncte
Item 6. Interpretează, în text coerent de patru-cinci rânduri, semnificaţia contextuală a unei
comparaţii din alineatul al doilea.
4 puncte
Item 7. Identifică tipul personajului reprezentat de Dan Deleanu, sprijinindu-ţi afirmaţia cu trei
citate comentate din text.
7 puncte
Item 8. Demonstrează, cu două referinţe la text, rolul dialogului ca mod de expunere în acest
fragment.
5 puncte
Item 9. Compară, în text coerent de cinci-şase rânduri, atitudinea celor două personaje, Dan şi
Mircea, față de limba românească.
6 puncte
Item 10. Intitulează fragmentul dat, argumentându-ţi opţiunea într-un enunţ.
4 puncte
Item 11. Elaborează o listă din cinci întrebări pe care ai vrea să le adresezi unui poet
contemporan cu privire la relaţia sa cu limba în care scrie.

10 puncte
Item 12. Redactează o compoziţie de 1 pagină despre importanţa comunicării interumane,
angajând două personaje din literatura română, potrivite temei.
În această compoziţie, vei urmări să:
a) explici modul propriu de înţelegere a comunicării interumane;
b) motivezi alegerea personajelor de referinţă;
c) comentezi câte două situaţii ilustrative din textele alese;
d) argumentezi necesitatea comunicării interumane pentru generaţia ta.
20 de puncte

Pentru redactarea tuturor secvenţelor scrise: 20 de puncte

Coerenţă şi coeziune. 2 puncte
Structurarea adecvată a textului propriu. 3 puncte
35
Utilizarea registrului stilistic corespunzător tipologiei textului scris. 5 puncte
Corectitudinea, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie în toate secvenţele scrise. 10
puncte

36
EXEMPLU DE BAREM PROFIL REAL
Testul în baza fragmentului din romanul La Medeleni de Ionel Teodoreanu

Nr Itemul Variante acceptabile Specificări Punctaj

total
1. Numeşte, în spaţiul Se va accepta un răspuns în care figurează 1+1+1+1 4 puncte
propus, patru limbi numele oricărei dintre limbile grupului romanic: Câte 1 punct pentru fiecare glotonim
romanice. italiana, spaniola, franceza, româna, portugheza, corect.
dalmata, catalana, provensala, retoromana,
sarda.
Va fi acceptat atât răspunsul cu structură de
sintagmă (limba spaniolă), cât şi glotonimul
articulat hotărât (spaniola).
2. Alcătuieşte câte un Se vor accepta enunţurile corecte, care ilustrează 1+1+1+1 4 puncte
enunţ cu fiecare dintre sensurile cuvintelor date. Câte 1 punct pentru fiecare enunţ
sinonimele: enigmă, corect.
taină, mister, secret.
3. Ilustrează în enunțuri Se vor accepta enunţurile corecte, care ilustrează 2+2+2 6 puncte
proprii următoarele adecvat sensurile definite. Câte 2 puncte pentru fiecare enunţ
sensuri ale cuvântului corect.
N.B.! Dacă două enunţuri ilustrează
muzică:
acelaşi sens, se va acorda câte 1 punct
a. Arta de a îmbina în
pentru fiecare.
mod armonios sunete
pentru a exprima idei,
sentimente.
b. Știința sunetelor
considerate sub
raportul melodiei,
ritmului și armoniei.

37
 c. Operă, bucată
muzicală, melodie.
4. Prezintă patru expresii Se vor accepta oricare dintre expresii / locuţiuni, 1+1+1+1 4 puncte
/ locuţiuni care conţin prezentate la forma iniţială, de dicţionar: a-şi Câte 1 punct pentru fiecare expresie/
substantivul limbă. muşca limba; a scoate limba de un cot; a avea locuţiune adecvată.
limba lungă; a trage de limbă etc.
Nu se vor accepta cuvintele compuse (limba-
mielului) şi proverbele (Pasărea pre limba ei
piere.).
5. Scrie, din memorie, o Se va accepta răspunsul care conține: 1+1+1+1+2 6 puncte
strofă preferată, - scrierea corectă a unei strofe; 1 punct pentru scrierea corectă a unei
motivându-ți, în două - precizarea titlului și a numelui autorului; strofe;
enunțuri, opțiunea - două enunțuri argumentative. 1 punct pentru titlul corect al poemului;
pentru poem și poet. 1 punct pentru numele autorului;
1 punct pentru respectarea limitei de
spațiu;
2 puncte pentru structura de argument a
enunțurilor.
6. Interpretează, în text Se va accepta răspunsul în care: 1+1+2 4 puncte
coerent de patru-cinci - este rescrisă integral şi exact o comparaţie 1 punct pentru rescrierea corectă şi
rânduri, semnificaţia din alineatul indicat; integrală a comparaţiei;
contextuală a unei - este analizată structura comparaţiei 1 punct pentru analiza structurii
comparaţii din selectate (termenul 1 + baza de comparaţie comparaţiei;
alineatul al doilea. + termenul 2); 2 puncte pentru interpretarea adecvată a
- semnificaţia comparaţiei alese este semnificaţiei contextuale.
raportată la context.
7. Identifică tipul Se va accepta un răspuns în care: 1+2+2+2 7 puncte
personajului - este determinat şi numit tipul uman al 1 punct pentru identificarea tipului;
reprezentat de Dan personajului (tânăr artist; intelectual); Câte 2 puncte pentru fiecare citat

38
 Deleanu, sprijinindu-ţi - sunt rescrise trei citate din text, însoţite de comentat: (1 punct pentru adecvarea
afirmaţia cu trei citate comentarii, care confirmă opţiunea citatului;
comentate din text. exprimată. 1 punct pentru comentarea lui în
sprijinul afirmaţiei iniţiale).
8. Demonstrează, cu Se va accepta un răspuns în care: 2+2+1 5 puncte
două referinţe, rolul - se face o afirmaţie cu privire la rolul 2 puncte pentru prezentarea rolului
dialogului ca mod de dialogului în acest fragment; dialogului în acest text, în raport cu alte
expunere în acest - sunt reperate momentele-cheie ale moduri de expunere prezente;
fragment. comunicării dialogate dintre cei doi tineri; 2 (1+1) puncte pentru reperarea
- se fac două referinţe la text; momentelor-cheie şi refrinţe directe la
- se formulează o concluzie. text;
1 punct pentru formularea concluziei.
9. Compară, în text Se va accepta un răspuns în care: 2+2+2 6 puncte
coerent de cinci-şase - este identificată şi formulată explicit 2 (1+1) puncte pentru formularea
rânduri, atitudinea atitudinea fiecăruia dintre personaje; sunt explicită a atitudinii fiecărui tânăr;
celor două personaje discriminate opiniile celor doi tineri; 2 (1+1) puncte pentru interpretarea
din fragment față de - în cadrul comparaţiei, sunt interpretate opiniilor celor doi;
limba românească. ambele opinii; 2 puncte pentru formularea unei
- este formulată o concluzie. concluzii.
10. Intitulează fragmentul Se va puncta formula adecvată pentru acest 1+1+2 4 puncte
dat, argumentându-ţi fragment. 1 punct pentru o formulă de titlu
opţiunea într-un enunţ. Se va puncta argumentul logic, întemeiat, pentru adecvată fragmentului dat ;
justificarea titlului propus. 1 punct pentru structura de argument a
enunţului;
2 puncte pentru validitatea
argumentului şi raportarea la text.
11. Elaborează o listă din Se va accepta un răspuns care conţine: 2+2+2+2+2 10 puncte
cinci întrebări pe care - enunţuri interogative construite corect; Câte 2 puncte pentru fiecare întrebare
ai vrea să le adresezi - întrebări care corespund subiectului adecvată tematic, în structură de enunţ

39
 unui poet discutat. interogativ.
contemporan cu N.B.! Dacă enunţul este interogativ, dar
privire la relaţia sa cu nu se referă la temă, se va acorda 1
limba în care scrie. punct.
12. Redactează o Se va accepta un text coerent în care: 2+6+8+4 20 puncte
compoziţie de 1 a) explici modul propriu de înţelegere a 2 puncte pentru explicarea modului
pagină despre comunicării interumane; propriu de înţelegere a comunicării
importanţa b) motivezi alegerea personajelor de referinţă; interumane;
comunicării c) comentezi câte două situaţii ilustrative din 6 puncte pentru alegerea motivată a
interumane, textele alese; personajelor;
angajând două d) argumentezi necesitatea comunicării 8 puncte (4+4) pentru comentarea a câte
personaje din interumane pentru generaţia ta. două situaţii ilustrative din textele alese;
literatura română, 4 puncte pentru argumentarea
potrivite temei. necesităţii comunicării interumane
În această compoziţie, pentru generaţia dată. .
vei urmări să: Redactare: 20 de puncte
a) explici modul Calitatea mesajului scris: coerenţă şi
propriu de coeziune. 2 puncte
înţelegere a Structurarea adecvată a textului propriu.
comunicării 3 puncte
interumane; Utilizarea registrului stilistic
b) motivezi alegerea corespunzător tipologiei textului scris.
personajelor de 5 puncte
referinţă; Corectitudinea, respectarea normelor
c) comentezi câte ortografice şi de punctuaţie în toate
două situaţii secvenţele scrise.
ilustrative din 10 puncte
textele alese;
d) argumentezi

40
necesitatea
comunicării
interumane
pentru generaţia
ta.

41
EXEMPLU DE TEST
Profilul umanist
Citeşte textul propus şi realizează în baza lui următorii itemi:

OVIDIU, EXILATUL

Nu cu mult timp în urmă, o știre ne comunica faptul că Primăria Romei a decis să-l
reprimească pe poetul Ovidiu în Cetatea Eternă, de unde a fost alungat și surghiunit la Tomis, pe
țărmul Pontului Euxin, în anul 8 d. Hr., la vârsta de 51 de ani. Ovidiu, poetul răsfățat la Roma,
cum spune despre sine, amintindu-și de trecut, n-a pus doar piciorul în cetatea Tomisului, dar a și
trăit aici timp de zece ani, scriind cele două culegeri de elegii, „Tristele” și „Ponticele”.
Semnificația lor e deosebită, atât în ceea ce privește poezia universală, cât și în ceea ce ne
privește pe noi, românii, latinii Răsăritului, cu frontiere la gurile Dunării și la Marea Neagră, în
spațiul exilului ovidian, transformat de poetul izolat printre geții sălbatici într-un tulburător
tablou al suferinței și poeziei. În pasagii destul de întinse din „Tristia” și din „Pontica”, el ne
descrie clima, ținuturile, oamenii de la Tomis și obiceiurile lor; el scrie despre peisajul tomitan,
despre pământ, climă și meteorologie, despre locuitorii cetății sau despre vecinii lor, mereu puși
pe pradă. Compunându-și elegiile printre barbarii care nu-i înțeleg graiul, în condiții potrivnice
poeziei, autorul „Tristelor”, în mod conștient autoironic, își consideră versurile slabe, iar pe sine
se declară cu un talent tocit. Interpretări mai vechi au preluat părerea poetului, ierarhizând
poemele exilice sub valoarea operelor anterioare. Comentarii recente fac însă dreptate „Tristelor”
și „Ponticelor”., subliniindu-le alcătuirea complexă, drama și intensitatea.
Poezia surghiunitului de la Tomis diversifică în mod radical tradiția elegiei romane,
singularizându-se prin meditația asupra stării în sine de exil, asupra tensiunilor psihologice ale
individului izolat de pământul natal, de familie, de prieteni și de cultura literară care îi definește
însăși ființa. Secolul douăzeci, printre altele secolul deportărilor și al detențiilor politice, al
izolării și alienării, a pus într-o nouă lumină poezia de exil a lui Ovidiu. Într-o lume care se
îndepărtează vertiginos de poezie, de carte și de cultură, scriitorul contemporan ar putea exclama
adesea, precum marele exilat: „Aici, între sălbatici, am nume de poet”.
Știrea despre decizia Primăriei Romei a rămas fără niciun ecou. Dar cine și de ce să se
mai intereseze astăzi de Ovidiu?
Dan Cristea,
Luceafărul de dimineaţă, februarie 2018

Item 1. Substituie prin sinonime contextuale cuvintele subliniate, rescriind enunțul:

Compunându-și elegiile printre barbarii care nu-i înțeleg graiul, în condiții potrivnice poeziei,
autorul „Tristelor”, în mod conștient autoironic, își consideră versurile slabe, iar pe sine se
declară cu un talent tocit.
4 puncte

42
Item 2. Include în câte un enunţ ilustrativ expresiile a pune piciorul; a pune mâna; a pune
umărul; a pune ochiul; a-şi pune frâu limbii.
5 puncte
Item 3. Dezvoltă, într-un text coerent de patru-cinci rânduri, ideea ce se conţine în afirmaţia:
Românii, latinii Răsăritului.
4 puncte
Item 4. Dedu două sentimente ale eseistului în raport cu personalitatea lui Ovidiu, ilustrându-le
prin câte un citat din text.
4 puncte
Item 5. Alcătuieşte planul de idei al eseului, din patru citate.
4 puncte
Item 6. Exemplifică, prin câte un titlu de text literar însoţit de numele autorului, termenii de
teorie literară: elegie, dramă, meditaţie.
3 puncte
Item 7.
Rescrie din text trei lexeme ce indică tematica volumelor de exil ale lui Ovidiu.
3 puncte
Item 8. Interpretează, în text coerent de cinci-şase rânduri, valoarea simbolică a unui substantiv
propriu, în raport cu alt simbol din acest text.
5 puncte
Item 9. Comentează, în spaţiul rezervat, două aspecte ale motivului literar al exilului în eseul dat.
5 puncte
Item 10. Analizează, în text coerent de patru-cinci rânduri, sugestia contextuală a unei figuri de
stil din secvenţa: „un tulburător tablou al suferinței și poeziei”.
5 puncte
Item 11. Descrie, în trei enunțuri dezvoltate, portretul moral al lumii, conturat de fragmentul:
„Într-o lume care se îndepărtează vertiginos de poezie, de carte și de cultură, scriitorul
contemporan ar putea exclama adesea, precum marele exilat: „Aici, între sălbatici, am nume de
poet.”, utilizând două indicii din secvența citată.
5 puncte
Item 12. Încadrează textul într-un stil funcțional, susținându-ți ideea cu două argumente.
5 puncte
Item 13. Numeşte un poem de orice autor român, despre care ai putea spune că are „alcătuire
complexă, dramă și intensitate”, aducând un argument în sprijinul opţiunii.
4 puncte
Item 14. Răspunde, în două enunţuri argumentative, la întrebarea eseistului: Cine și de ce să se
mai intereseze astăzi de Ovidiu?
4 puncte
Item 15. Redactează un eseu de 1-1,5 pagini, pornind de la afirmaţia lui Ovidiu Doar în furtuni
se-ncearcă un om adevărat şi referindu-te la mesajul acestui eseu şi la al altui text din literatura
română (epic, liric sau dramatic).
43
 20 de puncte

Redactare: Calitatea mesajului scris: coerenţă şi coeziune.

2 puncte
Structurarea adecvată a textului propriu.
3 puncte

Utilizarea /alegerea registrului stilistic corespunzător tipologiei textului scris.

5 puncte

Corectitudinea, coerenţa, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie în toate secvenţele

scrise.
10 puncte

44
 EXEMPLU DE TEST
Profilul real
Citeşte textul propus şi realizează în baza lui următorii itemi:

„PROFESORUL: Sunt seri când tot cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte, într-un univers
absurd, în care numai noi, în marea noastră singurătate, ne zbatem pe o planetă de provincie, ca
într-un târg în care nu curge apă, nu arde lumina şi unde nu opresc trenurile rapide… Dar sunt
seri când tot cerul foşneşte de viaţă… când pe ultima stea, dacă asculţi bine, auzi cum freamătă
păduri şi oceane… fantastice păduri şi fantastice oceane, seri în care tot cerul e plin de semne şi
de chemări, ca şi cum de pe o planetă pe alta, de pe o stea pe alta, fiinţe care nu s-au văzut
niciodată, se caută, se presimt, se cheamă…

NECUNOSCUTA: (Încet, cu teamă): Şi se găsesc?

PROFESORUL: Niciodată.

NECUNOSCUTA: De ce?

PROFESORUL: Pentru că nimeni n-a trecut niciodată de pe o stea pe alta. Pentru că nicio stea
nu se abate niciodată din drumul ei.

NECUNOSCUTA: E păcat… e trist.

PROFESORUL: E puţin trist. Dar e frumos. Cel puţin ştii că nu eşti singur sub bolta asta imensă,
că undeva, în altă lume, în altă constelaţie… în Ursa Mare sau pe Steaua Polară, sau pe Vega…

NECUNOSCUTA: …sau pe steaua d-tale fără nume.

PROFESORUL: Da… Sau pe steaua mea fără nume… Aventura asta ridicolă, care se numeşte
viaţa noastră, se repetă altfel, de la început, sub același cer, dar cu alt noroc. Poate că acolo tot ce
aici e greoi şi apăsător, devine uşor, tot ce aici e întunecat şi opac, devine luminos şi transparent.
Tot ce încercăm fără să isbutim nici pe jumătate: gesturile noastre zadarnice, visele noastre
căzute - tot ce am fi vrut să cutezăm si n-am cutezat, să iubim si n-am iubit, tot, tot, se
împlineşte, se simplifică, se împarte.

NECUNOSCUTA: Crezi… crezi că sunt si acolo oameni… Oameni ca noi.

PROFESORUL: Oameni, nu ştiu. Ca noi, nu cred. Dar poate fiinţe mai uşoare… mai
luminoase… mai plutitoare… (cu o schimbare de ton, privind-o): Când te-am văzut astăzi seara,
intrând acolo, în gara aceea afumată, când te-am văzut, albă, limpede, strălucitoare…, am crezut
o clipă că vii din altă lume.

45
NECUNOSCUTA: Poate că vin din altă lume.

PROFESORUL: Nu… nu…

NECUNOSCUTA: De unde ştii ?…

PROFESORUL: Pentru că nicio stea nu se abate, nu se opreşte niciodată din drumul ei.

NECUNOSCUTA: Eu sunt o stea care se opreşte. (E foarte aproape de el. Îl îmbrăţişează. Lung-
lung sărut. Pe urmă se desprind unul de altul şi se privesc în tăcere).

PROFESORUL: Cum te cheamă?

NECUNOSCUTA: Mona.

PROFESORUL: Mona! Ce nume frumos. Parcă ar fi un nume de stea… (Străbătut de un gând

revelator): Dar e un nume de stea! Alcor şi… Mona.”(M. Sebastian, „Steaua fără nume”)

Item 1. Înlocuiește cuvintele evidenţiate cu sinonime potrivite contextului:

„Dar sunt seri când tot cerul foşneşte de viaţă… când pe ultima stea, dacă asculţi bine, auzi cum
freamătă păduri şi oceane… fantastice păduri şi fantastice oceane, seri în care tot cerul e plin de
semne şi de chemări, ca şi cum de pe o planetă pe alta, de pe o stea pe alta, fiinţe care nu s-au
văzut niciodată, se caută, se presimt, se cheamă…”
4 puncte
Item 2. Transformă în vorbire indirectă replica, păstrând toate detaliile din didascalii:

NECUNOSCUTA: Eu sunt o stea care se opreşte. (E foarte aproape de el. Îl îmbrăţişează.

Lung-lung sărut. Pe urmă se desprind unul de altul şi se privesc în tăcere).

2 puncte

Item 3. Identifică în enunțul dat o figură de stil, comentându-i, în spațiul rezervat, semnificația:
„Sunt seri când tot cerul mi se pare pustiu, cu stele reci, moarte, într-un univers absurd, în
care numai noi, în marea noastră singurătate, ne zbatem pe o planetă de provincie, ca într-un
târg în care nu curge apă, nu arde lumina şi unde nu opresc trenurile rapide…”
4 puncte
Item 4. Prezintă, argumentat, în două enunțuri, patru elemente ale cadrului romantic din textul
propus.
6 puncte
Item 5. Completează replica profesorului cu didascalia pe care o crezi necesară : PROFESORUL:
Pentru că nimeni n-a trecut niciodată de pe o stea pe alta. Pentru că nicio stea nu se abate niciodată
din drumul ei. 3 puncte

46
Item 6.
Analizează, în spaţiul rezervat, semnificaţia unui motiv literar din fragmentul dat, în raport cu
acelaşi motiv din alt text literar (numeşte textul şi autorul).
6 puncte
Item 7. Plasează personajul PROFESORUL într-o tipologie umană, ilustrând opţiunea prin trei
referinţe la text.
6 puncte
Item 8. Argumentează, cu două afirmaţii proprii şi două secvențe/trimiteri la text, apartenenţa
acestuia la genul dramatic.
6 puncte
Item 9. Numește două texte din literatura română care se înscriu în genul dramatic, indicând
speciile și autorii lor.
4 puncte
Item 10. Redactează, în spaţiul rezervat, un anunț despre faptul că spectacolul „Steaua fără
nume” de M. Sebastian, în montarea cercului dramatic al liceului „Ion Inculeț” , va avea loc pe
data de 12.12.2021, în sala de festivități a liceului. Semnează cu numele Marin Miroiu, membru
al cercului dramatic.
10 puncte
Item 11. Formulează, în baza fragmentului, trei teze despre atitudinea oamenilor față de propria
existență, ilustrându-le cu secvențe din text.
9 puncte
Item 12. Pornind de la secvența din fragment: „Poate că acolo tot ce aici e greoi şi apăsător,
devine uşor, tot ce aici e întunecat şi opac, devine luminos şi transparent.”, realizează un eseu,
de 1-1,5 pag., cu titlul: „A trăi fără ideal înseamnă a nu trăi deloc.” (Goethe)
În eseul tău vei urmări:
a) explicarea modului propriu de înțelegere a conceptelor ideal, a trăi și aspirație;
b) comentarea antitezei „acolo – aici”, din secvență, cu referire la titlul textului propus:
c) argumentarea opiniilor prin mesajul textului propus și printr-un alt text din literatura
română, potrivit temei;
d) ilustrarea aspectelor comentate prin exemple convingătoare/mărci stilistice (teme, motive,
stări, figuri de stil etc.) din fragmentul propus și din textul selectat;
e) exprimarea opiniei cu referire la actualitatea subiectului abordat.
20 de puncte
Redactare: Calitatea mesajului scris: coerenţă şi coeziune. 2 puncte
Structurarea adecvată a textului propriu. 3 puncte
Utilizarea /alegerea registrului stilistic corespunzător tipologiei textului scris. 5 puncte
Corectitudinea, coerenţa, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie în toate secvenţele
scrise. 10 puncte

47