UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu dc manuscris
C.Z.U: 342(043.2)

POPA CRISTINA

CONSOLIDAREA REGIMULUI DE GUVERNARE PRIN PRISMA

CONSTITUȚIONALISMULUI CONTEMPORAN DIN
REPUBLICA MOLDOVA

552.01 - drept public: drept constituțional

Autoreferatul tezei de doctor în drept

CHIȘINĂU, 2017
Teza a fost elaborată în cadrul Univcrsității dc Stat din Moldova, Departamcntul „Drcpt Public”

Conducător științific:
CÂRNAȚ Teodor, doctor habilitat în drept, profcsor univcrsitar

Referenți oficiali:
Costachi Gheorghe. doctor habilitat în drept, profesor universitar, Academia de Științe a Moldovei
Țurcan Serghei, doctor în drept, confcrcnțiar universitar, Universitatea Liberă Intemațională din
Moldova

Componența Consiliului Științific Specializat:

Ârseni Alexandni, președinte,doctor habilitat în drept, conferențiar universitar

Zaporojan Veaceslav, secretar științific, doctor în drept, confcrcnțiar universitar
Popa Victor, doctor habilitat în drept, profesor universitar
Slusarenco Svetlana, doctor în drept, conferențiar universitar
Guceac lon, doctor habilitat în drept, profesor universitar, membru corespondcnt AȘM

Susțincrea va avea loc la 12 iulie 2017, ora 14.00, în ședința Consiliului Științific Specializat D
30.552.01 - 03 din cadrul Universității de Stat din Moldova, biroul 119, bl. II, str. M. Kogălniceanu
67.

Teza de doctor și autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universității de Stat din Moldova,
Biblioteca Națională a Republicii Moldova și pe pagina web a Consiliului Național pentru ,
Acreditare și Atestare ([Link] / j

Autoreferatul a fost expediat la 09 iunie 2017.

Secretar științific al Consiliului Științific Specializat

Zaporojan Veaceslav,
doctor în drept, conferențiar universitar

Conducător științific,
Cârnaf Teodor,
doctor habilitat în drept, profesor universitar

Autor
Popa Cristina

© Popa Cristina, 2017

2
 REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatca și importanța tcmci abordatc.

Etapa contcmporană a constituționalismului din Republica Moldova a dcbutat cu adoptarea a
unci scrii dc documcntc dc o importanță crucială pcntru declararea indepcndențci și formarca
accstcia ca un stat dcmocratic și dc drcpt. Nc rcfcrim aici la Dcclarația cu privirc la suveranitatc din

1990(70], Dccretul cu privirc la putcrca dc Stat[75] și Declarația cu privire la independcnță din

1991(71]. carc au constituit pilonii dc bază pentru claborarca și adoptarca Constituției[46] din 29
iulic 1994. Având în vcdcre că viața socială și politică a unui stat cstc mcrcu în schimbare, aparc
ncccsitatea ca și rcglcmcntărilc normativc să sc adaptcze noilor rcalități. Cadrul normativ
constituțional nu cstc scutit dc accstc schimbări, dc accea rcvizuirea normelor constituționalc trebuie
să fic posibilă atunci când rcalitățilc o ccr. Numai îmbinarca armonioasă a durabilității normclor
cuprinsc în Constituțic cu capacitatca lor dc a sc adapta noilor cvoluții în plan politic și social poate
da naștcrc unci Constituții adcvăratc și funcționalc în timp. La rândul său. Constituția ar consolida
ccl mai cfcctiv rcgim dc guvcrnarc pcntru Rcpublica Moldova, iar accsta ar garanta valorile
naționalc în baza cărora nc-am format ca stat, cum ar fi: dcmnitatca umană. drcpturile și libcrtățile
fundamcntalc alc omului, statul dc drcpt, pluralismul politic, democrația ș.a. în ccle din urmă, ar

asigura libcra și dcplina dczvoltarc a pcrsonalității umane, iar accst lucru poatc să se întâmple numai
în statclc carc sunt guvcrnate printr-un rcgim politic dcmocratic.
La gcncral, democrația rcprczintă guvcmarca dc cătrc popor, or în accst context apar mai

multc întrcbări: cinc rcalizcază guvcrnarca, în intercsclc cui sc cxcrcită guvcrnarca, care cstc gradul
dc corcspundcrc dintrc aspirațiilc guvcrnanților și cclor guvcrnați? Răspunsul la aceste întrcbări cstc
unul rclativ simplu: cinc urmcază să guvcmczc un stat o decidc națiunca sau poporul, iar decizia
aparținc majorității, astfcl asistăm la un modcl dc guvcrnarc majoritar.
Una din problcmclc actualc intcns discutatc în doctrina drcptului constituțional, în special.
după dcclararca indcpcndcnțci Rcpublicii Moldovao rcprczintă detcrminarca modului de constituirc

și funcționarc a puterilor în stat (alcgcrca șcfului dc stat dc către popor sau parlamcnt; aplicarca în

proccsul clcctoral parlamcntar al sistcmului majoritar sau ai sistcmului rcprczcntării proporționalc

ctc.) și atribuțiilc autorităților publicc în cadrul stalului (facc partc sau nu șcful statului din putcrca

cxccutivă; pc cc problcmc guvcmul Rcpublicii Moldova își poatc asuma răspunderca politică; joacă

5 I
sau nu Prcșcdintele Republicii Moldova un rol activ în procesul de desemnarc a unui candidat la
funcția de prim-ministru al Guvemului Rcpublicii Moldova, dacă s-a format majoritatca
parlamcntară sau nu). Principalclc autorități publice carc participă la actul guvcmării sunt:
Parlamcntul, Guvernul și Prcșcdintelc statului. Pcntru a asigura un regim dc guvernarc func|ional
trebuie să se construiască instrumcntele aplicării accstuia, mccanismul dc interfercnță a instituțiilor
dc guvemarc, modalitățile dc conlucrarc a organismclor prin carc sc cxcrcită prcrogativcle dc putcrc.
Toatc accstca au un singur scop - consolidarca rcgimului dc guvcrnarc, iar în spcță - ccl al
Rcpublicii Moldova.
Actualitatca tcmci dc ccrcctarc în prczcnta tcză dc doctorat rczultă din detcrminarca
mecanismclor și instrumcntclor cc stau la baza controlului și colaborării instituți ilor politicc statale
în procesul exercitării puterii în stat prin prisma constituționalismului contcmporan din Republica
Moldova. Deși clasic, principiul separației putcrilor în stat vizcază indcpcndcnța cclor trei putcri dc
bază: lcgislativă, cxecutivă și judccătorcască, nu pot fi trecutc cu vcdcrca noilc tcndințc în accst
domcniu cc țin dc teoria dc raționalizarc a Parlamentului, care aparc atunci când în discuție sc punc
problema preponderenței Exccutivului, sau o altă fațctă o reprczintă tcoria personalizării putcrii,
atunci când în discuțic sc punc problcma sporirii putcrii Prcșcdintclui.
Nu putem să nu cvidențicm și instituția controlului dintrc celc trci putcri statalc, îndcoscbi
controlul parlamentar. Accsta constituie un mijloc de consolidare a rcgimului dc guvernarc prin
asigurarca unei rclații de colaborarc dintre lcgislativ și cxccutiv. în acclași timp, cstc actuală
procedura controlului parlamcntar asupra cxecutivului, căile și modalitățilc dc rcalizarc a accstui
control în vcderea asigurării funcționării la maxim a putcrii excculivc, Riră abatcri dc la programul
de activitate aprobat de Parlament. O independcnță absolută ar fi dăunătoare rcgimului dc guvcrnarc,
deoarece în cazul în care nu ar cxista o colaborare și un control rcciproc, mccanism denumit
convențional „chccks and balanccs”, oricare din putcri ar putea abuza dc poziția sa, ccca cc arc ca
final obstrucționarca acțiunii dc guvemarc a socictății.
Crizcle politice dcclanșate în rezultatul cșccurilor alegcrii Prcșcdintelui țării în cadrul
Parlamcntului de legislatura a XVII-a în mai-iunic 2009 și apoi în cadrul Parlamcntului dc
legislatura a XVIII-a în octombrie-deccmbric 2009, printrc altcle, induc și idcea că mecanismul dc
alegere a Șefului statului prcvăzut de art.78 din Constituție era dcficitar și gencra situații de criză și
în viitor. or o societate dcmocratică estc guvcrnată dc principiile stabilității raporturilor juridicc și
previzibilității rcgimului dc guvemare. Această problemă parc a fi rezolvată prin Hotărârea Curții

4
Constituționalc nr. 7 din 4 martic 2016(118], prin carc au fost rcvigoratc prevcdcrilc art. 78 din
Constituția Rcpublicii Moldova[46], prccum și cclc alc Codului Electoral și s-a dispus ca
Prcșcdintclc Rcpublicii Moldova să fic alcs prin scrutin univcrsal. Spcrăm că rcvenirca la alcgerca
Prcșcdintclui Rcpublicii Moldova dc cătrc popor va contribui la consolidarca rcgimului dc
guvcrnarc al Rcpublicii Moldova prin prisma constituționalismului contcmporan.
Scopul lucrării constă în studicrca complcxă a raporturilor autorității Parlamcntului,
Guvcmului și instituțici Prcșcdințici în consolidarca rcgimului dc guvcrnarc al Rcpublicii Moldova
prin prisma constituționalismului contcmporan.
Obicctivclc studiului sunt:
a) prccizarca clcmcntclor definitorii privind conccptul dc rcgim dc guvernare;
b) valorificarca constituționalismului contcmporan drcpt un mijloc dc cxcrcitarc a regimului

dc guvcrnarc;
c) dctcrminarca și analiza tipologici rcgimului de guvcrnarc:
d) idcntificarca rolului și coraportul dintre instituțiile politicc prin prisma

constituționalismului contcmporan;
c) cvaluarca rcformclor constituționalc din Rcpublica Moldova privind rcgimul dc

guvemarc;
f) stabilirca principiilor privind consolidarca constituțională a colaborării instituțiilor
politicc.
Mctodologia ccrcctării științificc. La rcalizarca lucrării au fost folosite mai multe mctodc,
printrc carc: mctoda tcorctică, mctoda comparativă, mctoda logică, metoda descriptivă, mctoda
sistcmică, metoda sociologică. mctoda ccrcctării complexe. Au fost efcctuatc gcneralizări teoretice
și dc ccrcctarc în baza analizci juridicc a fcnomenului constituționalismului și a regimurilor dc
guvcmarc cu rcfcrirc la Rcpublica Moldova, dar și din alte statc. Abordarca mctodclor mcnționate în
invcstigațiilc privind problcmclc cxpuse în tcz.ă au ca scop concordanța accstora din punct dc vedcrc
tcorctic și practic, ccca cc ducc la rczolvarca logico-juridică a problcmclor lcgatc dc identificarea

rcgimului dc guvcrnarc, dar și studicrca complcxă a colaborării autorității Parlamcntului, Guvcmului

și instituțici Prcșcdințici.
Noutatca și originalitatca științifică a lucrării cstc detcrminată dc faptul că accastă
invcstigațic idcntifică și abordcază un conccpt nou. și anumc ccl al „rcgimului dc guvcmarc", dar și

5
 prin identificarca și argumentarea locului și rolului instituțiilor politicc într-un rcgim dc guvcrnare
semiprezidențial.
Problema științifică importantă soluționată rczidă în determinarca particularităților cc
vizează rcgimul de guvemare și identificarca mecanismclor cu privirc la consolidarea regimului
acestuia prin prisma constituționalismului contemporan din Rcpublica Moldova.
Importanța tcoretică și aplicativă a tczci constă în faptul că, concluziilc și rccomandărilc
cfcctuate în urma analizci [Link] pot contribui la întărirca statului dc drcpt din Rcpublica Moldova
prin asigurarea unei consolidări efective a regimului dc guvemare. Tcza reprezintă o sursă
doctrinară pentru cercctătorii de drcpt constituțional și administrativ, precum și pcntru toți cci
intcrcsați în analiza regimului dc guvcmarc al Republicii Moldova. în acclași timp, tema prezcntei

teze rămâne a fi deschisă pentru alte cercctări. Conținutul tezei poatc fi folosit în calitatc dc material
didactic pcntru studii la disciplincle care au tangcnță cu tema cercetată. Prczcnta teză are un caractcr
utilitar și practic, iar propuncrilc dc lege ferenda sunt fundamcntatc științific și au mcnirca dc a
consolida rcgimul de guvemare prin prisma constituționalismului contcmporan din Rcpublica
Moldova.
Aprobarca rezultatclor. Lucrarca a fost prczentată și cxaminată la ședința Dcpartamcntului
„Drept Public”, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova și în cadrul Seminarului
Științific dc Profil, fiind aprobatc tczclc științificc dc bază alc accsteia. Cclc mai înscmnatc poziții
științifice, rezultate și concluzii alc lucrării sunt rcflectate în mai multe publicații și au fost
prezentate la conferințe științificc la difcritc nivcluri. în procesul desfășurării investigației privind

soluționarea problemei științifice. unele idci au fost prezcntatc la Confcrința științifico-practică

intemațională „Rolul științei și educației în implemcntarea Acordului de Asociere la Uniunea
Europeană", Chișinău. 5 februarie 2015; Conferința științifică internațională cu genericul
„Interacțiunea dreptului intem și dreptului intemațional: provocări și soluții", Chișinău, 14
noiembrie 2014; Conferința științifică intcmațională cu gencricul „Două decenii alc doctrinci
constituționale sub auspiciile Constituției”, Chișinău, 16-17 octombrie 2014.
Rezultatele științificc principale înaintate spre susținere, considerate dc autor ca fiind mai

relcvante și semnificativc, sunt următoarclc:

• s-a definit noțiunca de „regim dc guvernarc” ;

• s-a rcalizat o analiză comparativă a rcgimului de guvcrnare și a regimului politic prin

prisma similitudinilor și diferențelor acestor conceptc;

6
 • s-au idcntificat și studiat rcglcmcntărilc constituționale din Rcpublica Moldova cu privirc
la controlul și colaborarca instituțiilor politicc statalc.
Publicațiilc la tcma tczci: Rczultatclc ccrcctărilor rcalizatc dc autor, concluziile și
rccomandărilc științificc alc lucrării și-au găsit rcflcctarc în 10 lucrări științificc.
Volumul și structura tczci. Tcza conținc: introduccrc, patru capitolc, concluzii gcncralc,
rccomandări, bibliografic din pcstc 238 dc titluri și 138 pagini dc tcxt dc bază.
Cuvintc-chcic: rcgim dc guvcrnarc, rcgim politic, consolidare, guvcmare. constituționalism
contcmporan, putcrc dc stat, Parlamcnt, Guvcm, Prcședintclc Rcpublicii Moldova.

7
 CONȚINUTUL TEZEI

Introduccrca include argumcntarca actualității tcmci investigatc. stabilindu-sc scopul și

obiectivclc lucrării, dctcrminându-sc suportul mctodologic, tehnico-științific, prccum și baza
normativă, argumcntându-sc noutatca științifică, scmnificația tcorctică și valoarca aplicativă a
lucrării, prczentându-se tczclc supusc sprc susținerc și structura tczci.
Capitolul I - ANALIZA SITUAȚIEI DOCTRINARE CU PRIVIRE LA REGIMUL DE
GUVERNARE PRIN PRISMA CONSTITUȚIONALISMULUI CONTEMPORAN - rcprczintă
un capitol introductiv, în cadrul căruia s-a cf'cctuat o analiză a matcrialelor științificc la tcma tezci:
tratate, monografii, lucrări științifice etc. publicatc în Republica Moldova și în străinătate. Realizând
o trcccre în revistă a gradului dc ccrcctarc a problcmaticii rcgimului dc guvcrnarc în literatura de
specialitatc din Rcpublica Moldova și a cercetătorilor din alte statc, constatăm că accasta a cunoscut
o abordare destul de vastă. Rcieșind din ccle constatate și analizatc, au fost trasatc dirccțiile
principale de ccrcctare, fiind identificate și concrctizate scopul și obiectivcle tezci.
Astfel, în contextul științei drcptului constituțional, doclrinari autohtoni notorii, prccum V.
Popa, I. Guceac, A. Arseni, T. Câmaț, M. Cușmir, Gh. Costachi, V. Zaporojan, S. Țurcan, S.
Cobăncanu ș.a., abordează în lucrările lor aspcctc privind: analiza principiului scparațici putcrilor
în stat și modalitățile de colaborare și control rcciproc întrc autoritățile publicc participantc la
guvemare; cercctarea constituționalismului autohton, activitatca Parlamcntului și Guvcrnului
Republicii Moldova; locul și rolul Prcșcdintelui Rcpublicii Moldova în cadrul putcrilor în stat. La
fcl, studierea fcnomcnului guvemării se face într-o scrie de ccrcetări și studii și din altc arii de
spccialitatc, cum sunt ccle dc teorie gcnerală a statului și drcptului, politologie ctc.
Vastul număr al lucrărilor științifice alc ccrcetătorilor: S. Goriuc. V. Guțulcac, E. Aramă, I. Jcccv,
A. Smochină, L. Șova, I. Creangă, Șaptcfrați T., C. Solomon, V. Mișin, S. Mișin, S. Țurcan, G.
Chiveri, E. Denciuc, B. Slipenski, M. Manoliu, M. Cușmir, Hlipca P., D. M. Pompiliu, Bordci L.,
V. Rusu, I. Nicolacv, D. Moldoveanu, care tratcază subiecte rclcvante și tangcnte prezcntei tcze dc
doctorat, precum: guvemarca; principiul scparațici putcrilor în stat; principiul bunei guvcrnări, locul
și rolul Parlamcntului, Guvcrnului și Prcșcdintclui în cadrul asigurării unci guvemări democratice
ne conving de faptul căl dcmersul nostru științific, cc se rcfcră la analiza rcgimului de guvernarc a

8
Rcpublicii Moldova prin prisma constituționalismului contcmporan, cstc unul actual, carc suscită
intcrcs doctrinar, rcicșind din multitudinca dc aspcctc cc vizcază problcmatica abordată, dar prin
carc cstc și ncccsar dc ccrcctat și abordat tcndințc și conccptc noi în accst domcniu.
Capitolul II - CONCEPTUL DE REGIM DE GUVERNARE ȘI TRĂSĂTURILE
ACESTUIA PRIN PRISMA CONSTITUȚIONALISMULUI CONTEMPORAN - 1-am dcdical
contcxtului tcrminologic al conccptclor folositc în prczcnta lucrarc; uncle conccptc dcși
arhicunoscutc, ncccsită, totuși. o rcformalarc. ca dc cxcmplu ccl dc rcgim politic. Accastă
rcformatarc cstc ncccsară și utilă prin prisma constituționalismului contcmporan din întreaga lumc,
dar mai cu scamă din Rcpublica Moldova.
în primul paragraf nc-am rcfcrit la constituționalismul contcmporan și am dcmonstrat că
accsta cstc un mijloc viabil dc cxcrcitarc a rcgimului dc guvernarc. Constituționalismul ca mijloc dc
cxcrcitarc a rcgimului dc guvcrnarc nu cstc altccva dccât un sistcm de principii fundamentalc cum ar
fi: statul dc drcpt, scparația putcrilor în stat, asigurarca și garantarca drcpturilor și libcrtăților
fundamcntalc alc omului, colaborarca și controlul dintre instituțiilc politicc, care au drcpt scop
asigurarca unci bunc guvcrnări în stat și a progrcsului social.1
în al doilca paragraf am analizat conccptul dc rcgim dc guvcmarc, cvidențiind faptul că. mai
mulți autori cxplică acclcași înțclcsuri prin difcritc noțiuni juridicc. cum ar fi: sistem de guvemare,
guvcrnarc, proccs dc guvcrnarc, rcgim ctc. Considcrăm că tcrmcnul girvernare și tcrmcnul regim nu
sunt sinonimc, și doar utilizatc alăturat cxplică complct sensul dc organizare și excrcitare a putcrii în
stat. Pornind dc la idcca că cuvântul regim înscamnă sistem dc organizarc a vicții într-un stat, iar
cuvântul gnvernare - conduccrc, dirijarc, administrarc, atunci rcgim dc guvcmare ar înscmna nu
altccva dccât un sistcm dc conduccrc. Anumc acest conccpt rclevă cum un stat este organizat. pc
când rcgimul politic (dcmocratic și ncdcmocratic) arată idcologia după carc sc conduce accl sistcm
carc excrcită putcrca dc stat." Rcgimul dc guvcmarc arată carc instituții politicc și cc atribuții au.
astfcl încât să putcm dcoscbi un rcgim dc altul. Rcgimul dc guvcmarc a unui stat sc rcfcră la accl
sistcm constituțional dc autorități publicc carc au mcnirca dc organizarc și conduccre a vicții
cconomicc. politicc și socialc a unci socictăți (Parlamcnt, Guvcm și Șcful statului). Rcgimul politic,
în schimb, sc rcfcră la modul în carc cste cxcrcitată putcrea.

1 Popa Crislina. Analiza doctrinarâ a rolului, func|iilor, rcalizârii și protccțici Constituțici în statul dc drcpt în: Rcvista
Națională dc Drcpt 2015, nr. 5, p. 58-60
2 Cârnaț T. Drcpt Constituțional. Chișinău : Print-Caro, 2010, p. 199-200.

9
 Am identilîcat anumitc trăsâturi defînitorii alc rcgimului dc guvcrnare pentru a da viață
acestui conccpt, și anume: existența unui sistem de instituții politice prin care se realizcază puterea;
distribuirca funcțiilor puterii întrc difcritc categorii dc organe; independcnfa și colaborarca și
controlul rcciproc al puterii legisiativc, exccutive și judccătorești. Date fiind ccle analizatc anterior,
am dcdus că cste foartc important de identificat clar și cchivoc no|iunca dc „rcgim de guvemare.”
Astfel, venim cu propunerea unci definiții: Regim de guvernare este sistemul de organizare și
exercitare a puterii de stat prin intermediul căruia se realizează distribuirea puterii intre diferite
categorii de organe și care asigură independenfa. colaborarea și controlul reciproc al instituliilor
politice.
Tot în accst capitol am propus o tipizare nouă a regimului politic, dat fiind faptul că litcratura
dc specialitatc folosește neechivoc tcrmcni din accst domeniu. Aici nc referim la aceea că regimul
politic este împărțit în mai multe catcgorii sau tipuri după anumitc principii care nu sunt tocmai
reușit alcsc și înfclesc dc societatc. Prin urmare, tipizarca nouă ce am propus-o rcflcctă, de fapt, ccca
ce se necesită, și anume: rcgimul politic. dc accca și sc nuincștc politic, pcntru că sc bazcază pc
ideologie, fie cl dcmocratic ori nedemocratic, în schirnb noul conccpt de regim dc guvcrnarc sc
fundamentează pc metodele și proccdeele dc conducere sau administrare și cxercitare a puterii de
stat.
Am sfârșit capitolul cu un paragraf undc am evidențiat tipologia rcgimului de guvernare și
cum a fost consolidat constituțional acest rcgim în diferitc statc cu o dcmocrație avansată. Drept
efect, având fundamentul în principiul scparațici puterilor în stat și în depcndență dc distribuirca
funcțiilor puterii între instituțiile politice, regimul dc guvemarc poatc fî dc următoarele tipuri: regim
de guvemare prezidențial; rcgim de guvernare parlamentar; regim de guvcmarc mixt. în doctrina

dreptului constituțional se apreciază pozițiile dcstul de slabc ale șcfului statului în cadrul regimului
parlamentar, atribuindu-i prerogative nominale; șeful statului nu are decât un rol protocolar.
Prcședintclc ar putca servi și drcpt un arbitru într-un conflict politic, ccea ce ar fi nccesar atunci
când acesta nu are susținere majoritară în parlament. Aceasta, în schimb, nu cste posibilă într-un
regim parlamentar, unde guvcmul e depcndent de încredcrea lcgislativului. Pot, de cxemplu,
atribuțiile președintelui de a emite decrcte să fic comparatc din punct dc vcdere numeric cu atribuția
de a iniția un referendum? Atribuțiile prezidcnțiale în Republica Moldova sunt constante de mai
bine de un deceniu, dar asta oare dcmonstrcază o consolidare a regimului dc guvemare? Părcrca

10
noastră estc că rclațiilc dintrc lcgislativ și cxccutiv trcbuic să fie măsurabilc în limita produccrii unor
lcgi calitativc în Lcgislativ.
Capitolul ///. - ANALIZA REGIMULUI DE GUVERNARE AL REPUBLICII
MOLDOVA - rcflcctă. dc fapt. că în cadrul rcgimului dc guvcrnarc avcm trei catcgorii de autorități
publicc participantc la guvcrnarc: autoritatca lcgislativă, carc arc mcnirea de a adopta cadrul
normativ ncccsar implcmcntării politicilor din divcrsc sfcre socialc; autoritatca cxecutivă, care are
mcnirca dc a punc în practică actclc normativc adoptatc dc lcgislativ sau, cu altc cuvinte
transpuncrca în practică a politicii intcrnc și a cclci cxtcrne a statului; autoritatea prezidențială, care
arc mcnirca dc a rcprczcnta poporul și dc a fi un mcdiator întrc putcrilc statului.
Analizând prcvcderilc constituționale alc altor statc. propunem statuarca moiiunii de cenzură
constructivă (pozitivă) în lcgislația națională, soluțic carc ar duce la stabilitatea vicții politice,
contribuind și la rcsponsabilizarca actului politic. Sprc cxcmplu, Lcgca Fundamcntală care stă la
baza rcgimului gcrman prcvcdc „moțiunca dc ccnzură constructivă."’ Conform accstci prevcdcri,
înaintc ca opoziția să introducă o moțiunc dc ccnzură, trcbuic să propună și un înlocuitor în funcție,
carc, ultcrior, să fie nominalizat dc cătrc șcful statului, astfel votul dc ncîncrcdcre față dc un Guvcm
dcvinc, implicit, și un vot dc învcstitură pcntru un nou prim-ministru și pentm Cabinctul său. Pentru
rcgimul din Rcpublica Moldova, o astfcl dc prcvcdcrc ar avca un dublu cfcct. Pe de o parte, ar
îngrcuna schimbarca unui Guvcrn, pc dc altă partc, ar conduce la o dezbatere axată pe proicctc de
guvcrnarc și mai puțin pc problcmc pur politicc. Implcmcntarea moțiunii de cenzură constructivă ar
implica rcvizuirca a două articolc din Lcgca Fundamcntală: în primul rând, după alin.3 al art. 98
rcfcritor la invcstitura Guvcrnului va trcbui introdus un nou alincat cu indiccle 31, având următorul
cnunț: în cazul depunerii unei mofiuni de cenzură constructive, Președintele Republicii Moldova
nominalizează un candidat pentrufunc/ia de prim-ntinistru propus de către deputafii inifiatori. în al
doilca rând. art. 106 al Constituțici urmcază a fi completat cu alin. (3) în sensul precizării naturii
moțiunii: Parlanientul poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei mo/iuni
de cenzură constructive, cu votul majorită[ii deputa[ilor. în plus, același alincat va cuprinde și tcza a
doua: Votul de neîncredere devine iniplicit și vot de învestitură pentru noul Guvern. în al trcilca
rând, art. 106 al Constituțici urmcază a fi complctat cu alin.(4), cu următoarea formulare: înainte de
depunerea mo{iunii de cenzură, deputalii ini[iatori vor propune un înlocuitor în func[ie al print-
ministrului în exercifiu.

11
 Prcșcdintclc Republicii Moldova arc trei funcții: de rcprezcntarc, de garant și de medierc.
Primele două funcții sunt cxpres rcglemcntatc de normelc constituționale, iar a treia funcție rezultă
din interpretarca celorlaltc prevedcri constituționalc. în calitatca sa dc mediator prcșcdintele statului

asigură o concilicre și bună colaborarc întrc autoritățilc publicc ce participă la procesul de

guvcrnare. Șcful statului arc cclc mai restrânse rclații cu exccutivul, având în vcdcrc compctcnțclc
accstuia în domcniul respcctiv: dcscmnarca candidatului la funcția dc Prim-ministru, numirca
Guvcmului în baza votului de încredcrc acordat dc Parlamcnt, numirca și rcvocarca mcmbrilor
Guvcmului la propunerca Prim-ministrului?

Rolul Guvcmului în cadrul rcgimului dc guvcmare al Rcpublicii Moldova se manifcstă prin

faptul că acesta este un organ cu compctcnță matcrială generală, reieșind din aceea că dispunc de
largi competențc ce țin de realizarea administrarc a statului. Pentm a consolida și a rcsponsabiliza
executivul este neccsar să se implemcntczc mecanisme fiabile carc ar asigura o responsabilitate a
cxccutivului vizavi de realizarea programului dc guvcmarc, astfcl încât cctățcnii să fie mulțumiți.
încrederca cetățcnilor în exccutiv este un factor important cc stă la tcmclia democrațici.
în viziunca noastră, o carență lcgislativă constituțională cste faptul că, Constituția Rcpublicii

Moldova nu prevcde termenul în carc Șcful statului urmează să numcască Guvemul, termen ce se
calculează de la data acordării votului de încrcdere dc cătrc Parlament. Curtea Constituțională
consideră că acest tcrmen urmează a lî unul rczonabil și în nici un caz nu trebuic să afecteze intrarca
Guvemului în excrcițiul funcțiilor sale, în gcneral, și al funcțiilor de conducerc gencrală a
administrației publice, în spccial. După părerca noastră textul constituțional ar trcbui să prcvadă
termcnul cxact de numirc a Guvemului de către Prcședinte, ccea ce ar asigura realizarea cât mai
curând a programului dc activitatc a Guvemului. în accst context de lege ferenda propunem

completarca art. 98 alin. (4) din Constituțic cu următoarea prevcdcrc „în ternien de 7 :ile
calendaristice", respectiv art. 98 alin. (4) al Constitu/iei va avea urniătorul confinut „în ba:a

votului de încredere acordat de Parlanient, Președintele Republicii Xfoldova numește Guvernul în

terrnen de 7 :ile calendaristice ".

Capitolu! IV - IDENTIFICAREA REGIMULUI DE GUVERNARE DIN REPUBLICA
MOLDOVA ȘI CONSOLIDAREA ACESTUIA - evidențiază că, de la adoptarea Constituției
Republicii Moldova la 20 iulie 1994 au trecut mai mute dcccnii pc parcursul cărora au cxistat câtcva

1 Popa Crislina. Locul și rolul prcședintelui Republicii Moldova în cadrul puterilor în stat. în: Zakon i jizni, Xs 6, 2015,
p. 48.

12
tcntativc dc rcvizuirc a Constituțici. Cca mai importantă rcvizuirc a Constituțici a avut loc în anul
2000, justificându-sc prin accca că a fost adoptată în grabă, ccca cc a făcut conținutul calitativ al
accstcia să aibă dc sufcrit. Astfcl, Constituția conținc mai multc incxactități, goluri. prccum și lipsa
unor mccanismc cficicntc carc ar stabili un cchilibru adccvat al putcrilor în stat, iar dc aici și
confruntărilc politicc dintrc partidclc dc guvcrnământ, și impactul ncgativ asupra dczvoltării
sociocconomicc a statului.
Alcgcrca Prcșcdintclui Rcpublicii Moldova dc cătrc popor corcspundc aspirațiilor actualc alc
cctățcnilor Rcpublicii Moldova, dcoarccc cl dccidc cu prccizic preferințcle politicc alc cctățcnilor,
ccca cc poatc dctcrmina o sporirc a rcsponsabilității față dc clcctorat.
Rcgimul dc guvcmarc scmiprczidcnțial al Rcpublicii Moldova dcscric idcea unui astfcl dc
rcgim clasic, undc Guvcmul poartă răspundcrc politică față dc Parlamcnt. Parlamentul controlează
Guvcrnul prin intcrmcdiul tchnicilor dc ccrcri și solicitări, iar Prcșcdintclc are un rol activ în
proccsul dc guvcrnarc, obținând o lcgitimitatc dircctă din partca poporului și având atribuții
complcxc cu acopcrirc constituțională, lcgală și politică. Cu toate accstea, atribuțiilc Preșcdintelui nu
sunt atât dc consolidatc pcntru a-i ofcri o dcplinătatc în asigurarca acclor garanții pc carc le-am
idcntificat în paragraful prcccdcnt. Atât Parlamcntul, cât și Preșcdintclc. în conformitatc cu
Constituția Rcpublicii Moldova, își găscsc lcgitimitatca dircctă din partca poporului, în felul acesta
ambelc instituții politicc sunt rcsponsabilc în fața poporului pcntru situația cconomică, politică,
socială, culturală din țară. în rcalitatc însă acccntclc rcsponsabilității datc trcc trcptat dc la
Parlamcnt și Prcșcdintc în favoarca Guvcrnului, instituțic politică care nu cste votată dircct dc
popor, fiind opcra Parlamcntului, dar și a Prcșcdintclui.
Instituția prczidcnțială cstc subicct al controvcrsclor și al interpretărilor îndoielnice. Statutul
constituțional al Prcșcdintclui Rcpublicii Moldova prcsupunc un rol activ în viața politică, fiind ccl
mai înalt oficial al statului carc uncștc pc ficcarc. Practica Rcpublicii Moldova a demonstrat că
cficicnța implicării prcșcdintclui în guvcmarc dcpindc dc autoritatca sa și acțiunile salc, mai mult
dccât dc putcrilc lui constituționalc. Dc multc ori Președintclc cu autoritatc și carismă putemică cste
tcntat dc a abuza dc atribuțiilc funcționalc. Pcntru ca accstc abuzuri să fic tcmpcrate, trebuic să
intcrvină Curtca Constituțională, ca unica autoritatc mcnită dc a garanta scparația putcrilor în stat,
dar să avcm și un sistcm de partidc dcmocraticc și funcționalc.
Consolidarca rcgimului dc guvcrnarc al Rcpublicii Moldova cste imposibilă fără asigurarca
unci bunc guvcrnări. La rândul său, buna guvcrnarc cstc imposibilă fără o comunicarc mai bună

13
 între cetă|cni și organcle putcrii în stat.4 Pentru a avca un regim dc guvcrnarc mai consolidat, cstc
nccesar să sc respecte următoarclc obicctivc: implicarca activă a cctă|cnilor în procesul dccizional,
prin participarea activă la alegcri și rcfcrendumuri; crcștcrca gradului de responsabilitate a actorilor
politici participanți ai actului guvcmării, urmând ca accștia să-și asume răspunderea pentru dcciziilc
adoptatc, precum și pentni nerealizarca în termen a acțiunilor planificatc. Rcprczentanții putcrii vor
avea un mandat legitim atâta timp cât vor rcaliza și rcspccta promisiunilc clcctoralc făcutc;
asigurarca unci transparcnțc pcrmancntc a actului guvcmării; participarca activă a socictății civilc la
guvemarc prin exprimarca de cătrc accasta a poziției vizavi dc tot cc sc întâmplă în sfcra politicului.
Pentru a consolida rcgimul dc guvcmare scmiprezidcnțial, prccum am menționat antcrior, c
binc să fic acordat dreptul Prcședintelui dc a numi doi judecători la Curtea Constituțională așa cum
era până în anul 2000, lipsind dc accst drept Guvcmul, sau dc a acorda drcptul Președintelui dc a
numi al șaptclca judecător.

4 Costachi G., Marian Pompiliu D.M. Ediilibrul pulcrilor de stal - chczâjie a unci guvcrnâri deinocratice. în: Rcvista
Na|ionalâ de Drcpt, 2009. nr. 4, p. 31.

14
 CONCLUZII GENERALE

Pc parcursul ccrcctării a fost rczolvată o problcmă științifică importantă cc constă în

dctcrminarca locului conccptului dc rcgim dc guvcrnarc și idcntificarca trăsăturilor caracteristice
rcgimului dc guvcrnarc din Rcpublica Moldova în vcdcrca consolidării accstuia. Rcspcctiv,
rczultatclc științificc cclc mai importantc carc au fost obținute și care rcflcctă problcma menționată
cxprimă contribuția autorului la dczvoltarca dreptului constituțional ca știință și pot fi rczumate în
următoarcic concluzii generale:
în urma analizci principalclor lucrări științifice naționalc și străine tangcntc cu rcgimul de
guvcrnarc am ajuns la concluzia că problcmc lcgatc dc activitatca autorităților publicc carc participă
la guvcrnarc, prccum Parlamcntul, Guvcrnul și Șcful statului, sc facc dc o serie dc autori. care în
lucrărilc lor analizcază difcritc aspcctc alc rcgimului dc guvernarc. Ccrcctarca științifică a
problcmclor lcgatc dc instaurarca, organizarca, mcnțincrca și funcționarca sau cxcrcitarca putcrii dc
stat prczintă intcrcs major pcntru știința drcptului constituțional al Rcpublicii Moldova, care sc
dczvoltă atât în baza ccrcctărilor științifice, cât și în baza cxpericnței organizării și funcționării
acestora. Totuși, analiz.a conccptelor dc guvernare, sisteni [Link]ă de guvernare sc face
rcstrâns. ccca cc dcmonstrcază. dcscori, că în doctrină sc confundă accști tcrmcni.
1. Constituționalismul cstc mijlocul dc cxercitarc a rcgimului dc guvernare ce se
bazcază pc astfcl dc valori fundamcntalc cum ar fi: statul dc drcpt, scparația putcrilor în stat,
asigurarca și garantarca drcpturilor și libcrlăților fundamentalc alc omului. colaborarca și controlul
dintrc instituțiilc politice; dacă sunt rcspcctatc stricto senso accstc valori de către guvemanți,
poporului i sc asigură o bună guvcrnarc și progrcs social.
2. în cadrul rcgimuiui dc guvcrnarc avcm următoarele autorități publicc participante la
guvcrnarc: autoritatca lcgislativă, carc arc mcnirea de a adopta cadrul normativ neccsar
implcmcntării politicilor din divcrsc sfcrc sociale, și autoritatca exccutivă, carc arc mcnirca de a
punc în practică actclc normativc adoptate de lcgislativ sau, cu altc cuvintc. transpuncrca în practică
a politicii internc și a cclci extemc a statului.
3. S-au idcntificat anumitc trăsături dcfinitorii ale rcgimului dc guvemarc. Astfel, am
formulat o dcfinițic a accstui conccpt: Regirn de guvernare este sistemul de organicare și exercitare

15
 a puterii de stat prin interniediul căruia se reali:ea:ă distribuirea puterii intre diferite categorii de
organe și care asigură independența. colaborarea și controlul reciproc al instititțiilor politice.
4. Având fundamcntul în principiul scparației putcrilor în stat și în funcțic dc
distribuirca funcțiilor putcrii între instituțiilc politice, rcgimul de guvcrnarc poate fi de următoarele
tipuri: regim de guvemare prezidențial; regim de guvcrnare parlamentar; regim de guvernare mixt
(semiprezidențial sau scmiparlamentar).
5. Preșcdintcle Rcpublicii Moldova arc trci funcții: dc reprczcntarc, de garant și dc
mediere. Primclc două funcții sunt cxpres reglementatc de nonnclc constituționale, iar a treia funcțic
rczultă din interprctarca celorlalte prcvcderi constituționalc. în calitatca sa dc mcdiator Prcșcdintelc

statului asigură concilierea și buna colaborarc între autoritățile publice ce participă la proccsul de
guvemarc. Șcful statului arc cele mai restrânse rclații cu executivul, având în vedcre competențele
acestuia în domeniul respectiv: descmnarea candidatului la funcția de Prim-ministru, numirca
Guvcmului în baza votului dc încrcdcrc acordat dc Parlamcnt, numirca și rcvocarca membrilor
Guvcmului la propunerea Prim-ministrului.
6. Rolul Guvemului în cadrul rcgimului de guvcrnarc al Rcpublicii Moldova se
manifestă prin aceea că acesta este un organ cu compctcnță matcrială gencrală, rcieșind din faptul că
dispune de largi competcnțe cc țin dc rcalizarca administrării statului. Pentru a consolida și a
responsabiliza exccutivul estc neccsar să sc implementeze mccanismc fiabile, cc ar asigura o
responsabilitatc a exccutivului vizavi dc rcalizarea programului de guvemare. încrcdcrca cctățcnilor
în executiv este un factor important ce stă la tcmclia democrațici. în ccca cc privcște Guvcrnul și

rolul acestuia în cadrul statului de drcpt, am ajuns la concluzia că exccutivul constituie, la ctapa
actuală, punctul central al excrcițiului puterii, dcvcnind motorul promovării rcformelor în difcrite
domenii ale vieții sociale, economice, culturale, rclații exteme. La etapa contemporană asistăm la
creștcrea rolului executivului în cadrul rcgimului dc guvcmarc și a raționalizării acestuia. Astfcl,

controlul parlamcntar asupra cxecutivului trcbuie să fic cficicnt, dar nu dcclarativ, iar rczultatele
controlului trcbuie să se soldeze cu măsuri reale dc îmbunătățirc în domeniilc în carc s-ar ncccsita

acest lucru.

7. De la adoptarea Constituției Rcpublicii Moldova la 29 iulic 1994 au trecut mai mute

deccnii pe parcursul cărora au cxistat câteva tentativc dc rcvizuirc a Constituțici. Cca mai importantă

rcvizuire a Constituțici a avut loc în anul 2000, accasta justificându-sc prin accea că a fost adoptată

16
rclativ în grabă, ccca cc a făcut conținutul calitativ al acestcia să aibă de sufcrit. Astfel, Constituția
conține mai multe incxactități, goluri, prccum și lipsa unor mecanisme eficiente care ar stabili un
cchilibru adecvat al putcrilor în stat, iar dc aici și confruntărilc politicc dintre partidclc dc
guvcrnământ, și impactul ncgativ asupra dczvoltării socioeconomicc a statului.
8. Alegcrea Preșcdintclui Republicii Moldova de cătrc popor corespunde aspirațiilor
actuale alc cctățcnilor Rcpublicii Moldova, dcoarecc cl dccidc cu prccizie prcfcrințele politice ale
cctățenilor, ccca cc poatc dctcrmina o sporirc a rcsponsabilității față dc elcctorat.
9. Consolidarca rcgimului de guvcrnarc al Republicii Moldova cste imposibilă fără
asigurarca unei bunc guvcrnări. La rândul său, buna guvcrnare cstc imposibilă fără o comunicare
mai bună între cctățeni și organcle puterii în stat. Pentru a avca un regim de guvemare mai
consolidat cste neccsar să se respecte următoarclc obicctive: implicarea activă a cetățenilor în
procesul decizional, prin participarca activă la alcgcri și refercndumuri; creșterca gradului de
rcsponsabilitatc a actorilor politici participanți ai actului guvcrnării, urmând ca accștia să-și asume
răspunderca pcntru dcciziilc adoptate, prccum și pcntru ncrcalizarca în tcrmen a acțiunilor
planificate. Reprezcntanții putcrii vor avea un mandat legitim atâta timp cât vor realiza și respecta
promisiunile elcctoralc făcute; asigurarca unei transparențe permanente a actului guvemării;
participarea activă a societății civilc la guvcmare prin exprimarea de către aceasta a poziției vizavi
dc tot cc sc întâmplă în sfera politicului.
10. Rcpublica Moldova, odată cu revenirca la alcgerea șefului statului direct de către
popor, facc partc din catcgoria statclor cu rcgim de guvcmare scmiprezidențială. Republica
Moldova sc lovcștc dc situația când partidul din carc face parte Prcședintele statului nu este el care
dcținc și controlul parlamcntar, cu alte cuvintc. nu deține majoritate parlamentară. în astfel dc
situații Președintele Rcpublicii Moldova nu poate infiucnța rcgimul dc guvemare. Din accste
considerente, putem spune că Preșcdintele statului, poatc să influcnțczc actul guvemării doar pc
fundalul creșterii autorității și carismci pcrsonalc a lui.

în baza studiului realizat, a deficiențelor constatate și a concluziilor deduse, considerăm

binevenite următoarcle reconiUlldări în domeniul invcstigat:
1. O carență legislativă constituțională cste faptul că, Constituția Republicii Moldova nu
prcvcde termcnul în carc Șeful statului urmcază să numească Guvemul, termcn ce se calculează de
la data acordării votului dc încrcdcrc dc cătrc Parlamcnt. Curtca Constituțională consideră că acest

17

[Link]
Sect’a •’-*:J___ lj
tcrmcn urmcază a fi unul rczonabil și în nici un caz nu trcbuic să afcctczc intrarca Guvcrnului în
cxcrcițiul func(iilor salc, în gcncral, și al funcțiilor dc conduccrc gcncrală a adininistrațici publicc, în
spccial, în opinia noastră, tcxtul constitu(ional ar trcbui să prcvadă tcrmcnul cxact dc numirc a
Guvemuiui dc cătrc Prcșcdintc, ccca cc ar asigura rcalizarca cât mai curând a programului dc
activitatc a Guvcmului. în accst contcxt de lege ferenda propuncm coniplctarca art. 98 alin. (4) din
Constituțic cu următoarca prcvcdcrc „ in ternien de 7 :ile calendaristice ”, respectiv art. 98 alin. (4)
al Constilu[iei va avea următorul con/inut „în baza vottdui de încredere acordat de Parlatnenl,
Președintele Republicii Moldova nuniește Guvernul in tennen de 7 :ile calendaristice ". [173]
2. Analizând prcvcdcrile constituționalc alc altor statc, propuncm statuarca ino(iunii de
cenzură constructivă (pozitivă) în lcgislația națională. soluțic carc ar duce la stabilitatea vicții
politice. contribuind și la responsabilizarca actului politic. Spre cxcmplu, Lcgea Fundamcntală care
stă la baza rcgimului german prcvcde „moțiunea dc ccnzură constructivă.” Conform accstci
prevcdcri, înaintc ca opoziția să introducă o moțiunc dc ccnzură. trebuic să propună și un înlocuitor
în funcție, care. ulterior, să fic nominalizat de cătrc șcful statului, astfcl votul dc ncîncrcdcre față dc
un Guvem devine, implicit, și un vot dc învestitură pcntru un nou prim-ministru și pcntru Cabinctul
său. Pentru rcgimul din Republica Moldova o astfel dc prcvcdcre ar avca un dublu cfcct. Pc dc o
partc, ar îngreuna schimbarca unui Guvcm, și, pc de altă partc, ar conducc la o dczbaterc axată pc
proiccte de guvcmare și mai puțin pe probleme pur politicc. Implcmcntarca moțiunii de ccnzură
constructivă ar implica revizuirca a două articolc din Lcgca Fundamcntală: în primul rând. după
alin.3 al art. 98. rcfcritor la învestitura Guvcmului, va trcbui introdus un nou alincat cu indicclc 3*.
având următorul enunț: în ca:td deptuterii unei nto(iuni de cenzură constructive, Președintele
Repuhltcii Moldova nontinali:ea:ă un candidat pentru funclia de priin-niinistru propus de către
deptita(ii inifiatori. în al doilca rând, art. 106 al Constituție urmează a fi complctat cu alin. (3) în
sensul precizării naturii moțiunii: Parlanienttd poate retrage încrederea acordată Guvernuliii prin
adoptarea unei ntofiuni de cenzură constructive, cu votul niajorităfii deputa[ilor. în plus. acclași
alineat va cuprindc și teza a doua: Potul de neincredere devine intpUcil și vot de învestitură pentru
noul Gttvern. în al treilea rând, art. 106 al Constituțic urmcază a fi complctat cu alin.(4), cu
următoarca formulare: inainte de depunerea nto[iunii de cenzură. deptila[ii inifiatori vor propune un
inlocuitor in func[ie al print-ntinistrului in exercifiu.
3. Complctarca art. 94 alin.(l) al Constituțici Rcpublicii Moldova cu următoarca
propozițic: „ncpublicarca atragc incxistența dccrctului”. Rcspcctiv art. 94 alin. (I) al Constituțici

18
Republicii Moldova va avea următorul conținut: în excrcitarea atribuțiilor sale, Preșcdintclc
Republicii Moldova cmitc decrctc obligatorii pcntru cxecutare pe întrcg teritoriul statului. Decretele
sc publică în Monitorul Oficial al Rcpublicii Moldova, ncpublicarea atragc inexistcnța decretului.
4. în vcderca consolidării activității Parlamentului Rcpublicii Moldova, ne pronunțăm
pentru asigurarea unci eficicnțc sporitc a activității lcgislativc, în ajutor venind instituirea pe lângă
Parlamcnt a unui organ special dcnumit ConsUiu nafional Legislativ, care ar avca scopul principal
de a îmbunătăți calitatea proccsului lcgislativ. în accst sens poatc fi prcluată practica României, care
are un ascmenea Consiliu Legislativ începând cu anul 1993. Aprecierea eficienței activității
lcgislativc a Parlamcntului poatc fi privită din mai multe puncte dc vedcre: starca generală a
întregului sistem al lcgislației în vigoare, coroborarca acesteia cu întregul sistem al legislației.
precum și corespundcrca actelor normativc naționale cu ccle internaționale.
5. în ceca ce privcștc rcprczcntantul Parlamcntului în Guvern, o asemenea rcglementare
lipscștc, ccea cc în viziunca noastră facc ca procesul dc colaborarc dintrc Parlament și Guvem să fie
mai puțin cficacc. Un rcprczcntant al Parlamentului în Guvcrn carc să asiste la șcdințele Guvcmului
ar putca să raportczc operativ Parlamentului dcsprc proiectelc dc legi ce se elaborcază în cadrul
Guvcrnului, prccum și dcspre ccle mai importante probleme care se dezbat în cadrul ședințelor de
Guvern. Accst rcprezcntant al Parlamentului în Guvcm, în afara atribuțiilor de informare, ar putca
avea și altc sarcini, cum ar fi: dc reprezentare (transmitcrea mcsajelor Parlamentului în adresa
Guvcrnului), coordonarc (asigurarca unci lcgături permanente în Parlament și organele de lucru ale
Parlamcntului și Guvcrn, prccum și structurilc Guvemului în privința elaborării și dezbaterii
proiectelor de acte normativc) și control (reprczcntantul Parlamentului în Guvern ar trebui să
urmărcască modul în care sunt puse în aplicare de către Guvem legilc adoptate de Parlament,
controlul asupra oferirii în termen de cătrc mcmbrii Guvemului a răspunsului la întrcbărilc și
intcrpclărilc parvenite din partca dcputaților ctc.). Suntem de părere că introduccrca entității de
rcprczcntant al Parlamcntului în Guvcrn ar consolida rclațiilc dc colaborare a acestor două autorități
publice. Lipsa instituțici dc rcprczcntant al Parlamcntului în Guvem poate fi apreciată drept un
impediment în rcalizarea unei colaborări mai cfective între Parlamcnt și Guvem. Din acestc
considcrentc, nc pronunțăm pentru introduccrca și reglementarea legală a instituției de reprezentant
al Parlamentului în Guvem, atribuindu-i funcții de rcprezcntare, informare și control.
6. Dispozițiile art. 90 și 80 alin. (2) sc contrazic, ccea cc crcează confuzie privind modul de
intcrprctare și coroborare. Articolul 90 al Constituției Republicii Moldova este intitulat „Vacanța

19
 funcțici” și stabilcștc, printrc altclc, că vacanța funcțici dc Preșcdintc survinc în caz cxpirarc a
mandatului. în schimb, art. 80 alin. (2) al Constituțici Rcpublicii Moldova prcvcdc că Prcșcdintclc
Rcpublicii Moldova își excrcită mandatul pănă la dcpuncrca jurământului dc cătrc Prcșcdintclc nou
alcs. Rcspcctiv, aparc întrcbarca: carc din accstc normc trcbuic dc aplicat în caz dc cxpirarc a duratci I

mandatului prcșcdintclui țării? Logica juridică răspundc la accastă întrcbare și cvidcnt că aplicabilc
vor fi prcvcdcrilc art. 80 alc Constituțici Rcpublicii Moldova.
7. în scopul consolidării rcgimului dc guvcmarc scmiprczidcnțial propuncm: să fic rcpusc în
funcțiunc prevcdcrilc constituționalc rcfcritoarc la atribuțiilc prcșcdintclui carc cxistau pănă în anul
2000:
Drcptul Prcșcdintelui Rcpublicii Moldova dc a dcsemna un candidat la funcția dc Prim-
ministru tără consultarea fracțiunilor parlamcntarc (art.98 alin.(l));

Drcptul Prcșcdintclui Rcpublicii Moldova dc a iniția rcvizuirca Constituțici (art. 141 alin.(l)
lit.c));
Drcptul Prcșcdintclui Rcpublicii Moldova dc a lua partc la șcdințelc Guvcmului. dc a
prezida șcdințele Guvemului la carc participă. dc a consulta Guvcrnul în problcmc urgcntc și
dc importanță deoscbită (art.83 din Constituțic);
Drcptul Preșcdintclui Rcpublicii Moldova dc a înainta doi judccători la Curtca
Constituțională sau de a acorda dreptul Prcșcdintclui dc a numi al șaptclca judccător ctc.

Problcma științifică soluționată rczidă în dctcrminarca particularităților cc vizcază rcgimul

de guvcmare și idcntificarca mccanismclor cu privirc la consolidarca rcgimului accstuia prin prisma
constituționalismului contcmporan din Rcpublica Moldova.
Ccrcetărilc în pcrspcctivă sunt dirccționatc sprc:
a) Idcntificarea unor mccanisme noi dc consolidarc a activității Parlamcntului,
Guvernului și Prcșcdințici prin studicrca rcglcmcntărilor constituționalc și a practicii intcrnaționalc
în acest domcniu;
b) Ccrcctarca aspcctclor privind controlul parlamcntar al Lcgislativului asupra
Exccutivului, în vcdcrca asigurării unui control cficicnt și cu rczultatc tangibilc;
c) Invcstigarea instituțici Șefului statului în vcdcrca dcterminării locului accstuia în
cadrul autorităților publicc.

20
 Avantajcle elaborărilor propusc consistă în clucidarea esențci și a particularităților
regimului dc guvcrnarc, iar concluziile formulatc vin să ateste o seric de momcnte pozitive și
dcficicn|e în accst domcniu pentru Rcpublica Moldova, cxprimându-sc în propuneri dc optimizarc,
inclusiv de lege ferenda.
Impactul asupra științci și culturii. Prin rezultatele, concluziile și recomandările sale
științifice, lucrarca aduce un aport semnificativ în problematica regimului de guvcrnarc și al
consolidării accstuia, contribuind la dczvoltarea continuă aștiințci drcptului constituțional. în acclași
timp, prin conținutul său, tcza cste de natură să prefigureze noi direcții de cercctarc științifică în
domcniu.

21
 BIBLIOGRAFIE

1. Cârna| T. Drcpt Constituțional. Chișinău: Print-Caro. 2010, p. 199-200.

2. Costachi G„ Marian Pompiliu D.M. Echilibrul putcrilor dc stat - chczășic a unci guvcrnări
dcmocraticc. în: Rcvista Națională dc Drcpt, 2009, nr. 4, p. 31 (p. 31-34)
3. Macovcțchi C. Modclc dc guvcrnarc rcgională în statclc curopcnc. în: Matcrialclc confcrințci
științificc anualc a doctoranzilor și tincrilor ccrcctători. VoL II. Sccția Drcpt național. Ediția a Vl-a.
Chișinău, 12.04.2012, p. 257 (p.257-263).
4. Popa Cristina, Consolidarca Parlamcntului Rcpubl icii Moldova în condiți ilc
constituționalismului contcmporan. în: Lcgea și Viața, Chișinău, 2015, nr. 6. p. 22-23 (p. 22-27).
5. Popa Cristina. Analiza doctrinară a rolului, funcțiilor, rcalizării și protccțici Constituțici în
statul de drept. în: RcvistaNațională dc Drcpt, 2015. nr. 5, p. 58-60
6. Popa Cristina. Locul și rolul prcșcdintclui Rcpublicii Moldova în cadrul putcrilor în stat. în:
Zakon ijizni, 2015, X»6, p. 48
7. Șaptcfrați T. Buna guvcrnarc: caracteristici, dimensiuni și mctodc dc cvaluarc. în: Rcvista
Administrare Publică, Chișinău, 2015, nr. 3 (87), p. 21 (p. 21-28).

PUBLICAȚII LA TEMA TEZEI

1. Organizarea și funcfionarea Guvernului Republicii Moldova prin prisnia legislafiei în vigoare și

a doctrinei de specialitate. în: HayKOBnfl bhciihk MH>Knapoaiioro ryMainrrapnoro yiiHBcpcirrery,
v. 1, Odcsa (Ucraina), 2015, Ar!!13, p.44-49.
2. Locul și rolul Președintelui Republicii Moldova în cadru! puterdor în stat. în: 3aKon n JKiniib,
2015, nr.6. p. 48-54.
3. Consolidarea Parlamentului Republicii Moldova în condiliile constitulionalismului
contemporan. în: Legeași Viața, 2015, Nr.6, p. 22-27.
4. Reglementarea constilu{ională a raporturilor dintre Parlamentul și Guvernul RepubUcii
Moldova. în: Jumalul Juridic Național: tcoric și practică, 2015, nr. 3(13), p. 29-36.
5. Analica doclrinară a roluhti, functiilor, realizării și protectiei Constitujiei în statu! de drept. în:
RcvistaNațională dc Drcpt, 2015, nr. 5. p. 58-60.

22
6. Considerafii teoretice privind guvernarea, regimul politic și regimu! de guvernare. în: Lcgea și

Viața, 2017, Nr.5, p. 15-20.

7. Tipologia regimului de guvernare. în: Revista Națională de Drept, 2017, nr. 5, p. 4-10.
8. Caracteristica generală a regimului politic parlanientar. în matcrialelc Conferinței științifice

internaționale cu genericul „Rolul științei și educației în implementarea Acordului de Asociere la

Uniunea Europeană”, Chișinău, 5 fcbruarie, 2015, p. 379-382.
9. Studiu comparat privind organicarea și funclionarea Parlamentului Republicii Moldova și al
României. în materialelc Conferinței științiCicc internaționale cu genericul „Interacțiunea dreptului

intern și drcptului intcmațional: provocări și soluții”, Chișinău, 14 noiembrie, 2014. p. 180-187.

10. Analica constitulională a regimului de guvernare din statele europene — la: Confcrința științifică
internațională cu gencricul „Două deccnii alc doctrinci constituționale sub auspiciile Constituției”,
Chișinău, 16-17 octombric 2014.

23
 ADNOTARE
la teza de doctor în drept, specialitatea 552.01 - drept constitufional, la teina „Consolidarea
regimului de guvernare prin prisina constitii{ionalismului conteinporan din Republica Moldova”,
autor Popa Cristina, Chișinău, 2017

Structura tczci: introduccrc, patru capitolc, concluzii gcncralc și rccomandări, bibliografic

din 238 titluri, 138 pagini tcxt dc bază. Rczultatclc obținute sunt publicatc în 10 articolc științificc.
Cuvintc - chcic: rcgim de guvcmarc, rcgim politic, consolidarc, guvcmarc,
constituționalism contcmporan, putcrc dc stat, Parlamcnt, Guvcm, Prcșcdintclc Rcpublicii Moldova.
Domcniul dc studiu: drcpt public: drcpt constituțional.
Scopul studiului constă în studicrea complcxă a colaborării autorității Parlamcntuhii,
Guvcmului și instituțici Prcșcdințici în consolidarca rcgimului dc guvcrnarc al Rcpublicii Moldova
prin prisma constituționalismului contcmporan.
Obicctivclc studiului: prccizarca elcmcntclor definitorii privind conccptul dc rcgim dc
guvcrnarc; valorificarca constituționalismului contcmporan drcpt un mijloc de cxcrcitarc a rcgimului
dc guvcmarc; dctcrminarca și analiza tipologici rcgimului dc guvcrnarc; idcntificarca rolului și
coraportul dintrc instituțiilc politicc prin prisma constituționalismului contcmporan; invcstigarca
rcformclor constituționalc din Rcpublica Moldova privind rcgimul dc guvcmarc; stabilirca
principiilor dc consolidarc constituțională a colaborării instituțiilor politicc din RM.
Noutatca și originalitatca științifică sc fundamcntcază pc studicrca rcgimului dc guvcrnarc
prin prisma constituționalismului contcmporan, cvidcnțiindu-sc căilc dc consolidarc a activității
Parlamcntului. Guvemului și a instituțici prczidcnțialc în vcdcrca funcționării unui rcgim dc
guvcmarc semiprczidențial autcntic.
Problema științifică importantă soluționată rczidă în dctcrminarca particularităților cc
vizcază regimul dc guvcmare și idcntificarca mccanismclor cu privirc la consolidarca rcgimului
accstuia prin prisma constituționalismului contcmporan din Rcpublica Moldova.
Semnificația tcorctică și valoarea aplicativă a lucrării constă în rczultatclc cu privirc la
cercctarca regimului dc guvcmare, cc vor fi favorabilc dczvoltării continuc a științci drcptului
constituțional. Rczultatcle obținutc pot fi utilc în calitatc dc rcpcre informativc în studiilc cc
urmcază a fi cfcctuatc în domeniul tcmci abordatc, dar pot fi utilizatc și în proccsul didactic în
calitatc dc bază teoretică și practică în cadrul dreptului constituțional. Accstca vor contribui la
dczvoltarca și aprofundarca cunoștințclor tcorcticc în domcniu, iar propuncrilc dc lege ferenda au
menirca dc a consolida rcgimul dc guvcmarc în condițiile constituționalismului contcmporan din
Republica Moldova.
Implementarca rczultatelor științifice. Rczultatclc dcmcrsului științific au fost prczcntatc
în cadrul mai multor confcrințc intcrnaționale și publicatc în divcrsc rcvistc dc spccialitatc, fapt cc a
contribuit la îmbogățirca cadrului tcoretic național privind rcgimul dc guvcrnare. Dc ascmcnca,
concluziilc gcncrale și propuncrilc dc lege ferenda pot fi utilizatc în vcdcrca pcrfccționării cadrului
normativ național, elaborării dc hotărâri cxplicativc privind modul dc intcrprctarc a normclor cc
rcglcmcntcază activitatca Parlamcntului, Guvcrnului și a Prcșcdințici.

24
 AHHOTAIțWfl
k doKmopcKOă âuccepmitltuu « [Link] npaaa, cneuuajtbiiocmb: 552.01 (Koiicmumyuuoiinoe npaao), ua [Link]
«[Link]âauuu npaitaiueeo pencuMO a coepeMenuoM KoncmumyuuoitajiujMe « [Link] Mo.iâoee», aemop
Kpucmuiui Ilona, Kuiuuiuy, 2017
Cmpynmypa padonibi: Pa6ora coctoht H3 bbchciiiui, 4 rriaB, bmbohm h [Link], cnncKa
ncrioaMOBaiiuoli jmrepaTypbi 113 238 iicto'ihiikob h 138 cTpaimu ociioBiioro TCKCia. Pe3yjibTan>i OTpaAeitbi
b 10 nay'iiibix nyOjiiiKaiiHHX naTCMy jiHccepTauim.
Kjuo'ieebie cjioea: npaBHtmift peamM, normTmtecKiiii pe>KHM, Koncormaamm, ynpaBjiemui,
coBpcMcmibtn KoiicTHTyuHoiiajHBM, rocyjiapcTBeiHiaii BJiacTb, npaBirrertbcTBO, TTapjiaMeHT, TIpe3Hjieirr
Mohjiobm.
OOjiacmb uccjiedoaaiiun: nyOjimmoc npaBo: KoiicTHTyuiioimoe npaso.
Lfejib paOonibi: KOMiuieKcitoe iBy'ieime coTpyjmmiecTBO napjiaMeirra, npaBirreribCTBa h HiicTHTyr
npc3iijicHTCTBa b KOHCojmjiaumi npaBHUiero pc>KHMa Pecny6jniKH Mojtjioaa nocpeacTBOM coBpeMemioro
KoiicTiiTymioiiaJiiBMa.
3ada<iu paOonibi xbjuuotch: yroHiieime onpcjjcjienmt KomienuHH npaBxuiero peiKHMa;
□KcrutyaTamui coBpeMeimoro KoiicTHTyunoiianiBMa b KanecTBe cpeacTBa ocymecTBnemui npaBnuiero
peiKiiMa; onpcjjejieimc 11 anatiiB TiinojioniH npaBnmero peiKiiMa; onpejtejieime pojih 11 oTitoutenmi Me-A-jjy
nojiiiTmiccKHMii HiicTiiTyTaMH b coBpcMeimoM KoiicTiiTymioiiajiiBMe; paccjiejjOBamte KoiicTinymioimbix
pet|iopM npaBntnero peiKiiMa b PecnyGriiiKii Mojuiobc; ycTanoBitTb KOHCTirrymionHbte npnnminbi no
yKpenjicimio coTpyjuimiecTBa MoruiaBCKiix HOJHrrmiccKiix nncTirryTOB.
Hayiuan noeinua ocnoBaita 11a H3y«ieimn npaBnincro peiKHMa b cbctc coBpeMettnoro
KOHCTinymionariiBMa, Bbineruut nyTii yKpctuicmui pa6on>i napjiaMeirra, npaBirrejtbCTBa 11 iiHCTirryTa
ripe3HjieiiTa k nojumimoc (|)yHKunoiiiipoBannc ceMii-npe3HJieirrcKoro npaBnmero peiKHMa.
Pemenue «omciiou iiayinou [Link] saKjnoHacTcii b onpcnejieiiim oco6ennocrefi,
iianpaBJicimbix 11a onpejienemie npaBsuiero [Link] 11 onpejiejieiiiie MexaniBMOB no yKpenjieimio 3Toro
peiKHMa B COBpCMCIIHOM KOHCTHTymiOllaJHBMC B MoJIJlOBe.
Teopemu'iecKaa ina'itiMocitib uccjiedoeanua u iipaKinwiecKaa jita'iiiMocntb coctoht ib
pesyjibTaTOB 110 npaBKuiero pe>KHMa, no-npciKiicMy Gjiaronpmrriibi jum paTBiiTHs nayKii KoiicTinyuiioHHoro
npaaa. riony'ieitHbie pe3yjibTaTbi MoryT GbiTb nojie3itbt b Ka'iecTBe HiujiopMaTHBHbie opiteHTitpbt n
HccJtejioBaHHH, KOTopbte 6yriyr npoBojiUTbctt b ttoH o6nacTH, ito TaKxe Moryr 6btTb iicnojtb3OBaitbi b
Ka'iecTBe npeiiojiaBamui TeopermiecKiix h npaKTmtecKiix ochob b oonacTH KoitcTHTymtOHHoro npasa. Ohh
6ynyT BtiocHTb CBon BKjtaji b pa3BitTiie n yrjiy6jteime TeopeTmtecKHX 3iiamin b o6nacTit, h npejuioiKeHiui
legeJerenda npiBBaiibi yKpemrrb npaBnuiero peiKHMa b coBpcMeiiitoM KOHCTinymioitajiiBMe Mojijjobm.
Peaitujaniui nayiHbtx pejyjtbntanioe: Pe3yjtbTaTbi naymton aejrrejtbnocTH 6mjih npeacTasjieitM na
uecKOJibKitx MeiKJiyHapoaiibix Kont|iepeiimuix h ony6jiiiK0BaHM b pa3Jimtiibix wypnajiax, hto
cnoco6cTBOBano o6orameimio TeopcTmiecKite ochobm no npaBxuiero pe>KHMa. KpoMe Toro, o6uiite BbiBoabi
11 npcjutoiKemui no iBMcnemiB 3aKoua motvt 6mtl iicnojib30Banbi juui yjiy'iuieimn namionanbHon
npaBOBoii 6a3M, pa3pa6oTarb o6i>ncmrreribHoe pciueime no HHrepnpeTamm npasiui, peiymipyiouiiix
pa6ory napjiaMeiiTa, npaBirrejibCTBa 11 iincTinyTa npesnjieirra.

25
 ABSTRACT
on PhD thesis ofjuridical science, speciahy: 552.01 - Constitutiona! Law, title:
„Strengthening governance reginie in contemporary constitutionalism ofthe RepubHc of
Moldova", author Cristina Popa, Chisinau, 2017

The structure of the study: thc thcsis contains Introduction, four chaptcrs, conclusions and
rccommcndations. bibliography of 238 titlcs, 138 pagcs of basic tcxt. Thc rcsults arc rcflcctcd in 10
scicntific publications of thc thcsis.
Keywords: govcmancc rcgimc, political rcgimc, consolidation, govcrnancc, contcmporary
constitutionalism, statc povvcr, thc Parliamcnt, thc Govcrnmcnt, thc Prcsidcnt of thc Rcpublic of
Moldova.
Thefieldofthestudy: public law: constitutional law.
The scope of the study is complcxly rcscarch thc collaboration of thc Parliamcnt,
Govemmcnt and Prcsidcncy in strcngthcning thc govemancc rcgimc of thc Rcpublic of Moldova
through contcmporary constitutionalism.
The thesis objectives: dcfining thc conccpt of govcmancc rcgimc; rcasscssmcnt of
contcmporary constitutionalism as a mcan of excrcising govcrnancc rcgimc; dctcrmination and
analysis of thc typology of govcmancc rcgimc; idcntifying thc rolc and rclation betwccn political
institutions in contcmporary constitutionalism; invcstigating constitutional rcforms in Moldova on
thc govcmancc rcgimc; cstablish constitutional principlcs on strengthcning thc coopcration of
Moldovan political institutions.
Novelty and scientific originality is bascd on thc study of govcrnancc arrangcmcnts in thc
light of contcmporary constitutionalism, highlighting ways to strcngthcn the work of thc Parliamcnt,
Govcmment and thc prcsidcntial institution to opcratc a gcnuinc semi-prcsidcntial governancc
rcgimc.
Important scientific problem solved lics in the dctcrmination of thc conccpt and thc
particularities rcgarding thc govcming rcgime and thc idcntification of thc cffcctivc mcchanisms
rcgarding thc strcngthening of its rcgimc in thc light of contcmporary constitutionalism in thc
Rcpublic of Moldova.
Theoretical significance of the thesis and its practicai value lies in thc rcsults on
rcscarching the govcmancc rcgimc bcing favorablc for thc dcvclopment of constitutional law
sciencc. The rcsults can bc uscful as informativc bcnchmarks for studics inductcd in thc ficld, but
can also bc uscd in tcaching as thcorctical and practical basis in constitutional law disciplinc. Thcy
will contribute to the dcvclopment and dccpcning of thcorctical knowlcdgc in thc field and lege
ferenda proposals arc mcant to strcngthcn thc govcrnancc rcgimc in contcmporary constitutionalism
in Moldova.
Implementation of the scientiftc results. The rcsults of scicntific endcavor wcrc prcscnted at
scvcral intcmational confcrcnces and publishcd in various joumals, which contributed to cnriching
thc thcorctical framcwork on thc national govcmancc rcgimc. Also, thc gcneral conclusions and lege
ferenda proposals can bc uscd to improvc national lcgal framcwork, to develop cxplanatory ruling
on the intcrprctation of thc rulcs rcgulating thc work of thc Parliamcnt, Govcrnmcnt and Prcsidcncy.

26
 POPA CRISTINA

CONSOLIDAREA REGIMULUI DE GUVERNARE PRIN PRISMA

CONSTITUȚIONALISMULUI CONTEMPORAN DIN
REPUBLICA MOLDOVA

Specialitatea: 552.01 - drept constituțional

Autoreferatul tezei de doctorîn drept

Aprobat spre tipar: 08.06.2017 Formatul hârtiei 60x84 1/16

Hârlie ofset. Tipar digital. Tiraj: 20 exemplare
Coli de tipar.: 1,00 Comanda nr. 315

CEP USM
Chișinău, str. Alexei Mateevici, 60

27