1.
Calificarea noțiunilor unui contract (calificarea secundară) se realizează, în primul rând, în
funcție de: definițiile date de părți acelor noțiuni în cuprinsul contractului;
2. Calificarea primară, care determină legea competent să guverneze un raport de drept
internațional privat, se efectuează, de regulă, după:. lex fori.
3. Care este conținutul normei conflictuale în următoarea normă: „În lipsa alegerii legii de către
soți, legea aplicabilă divorțului este legea reședinței lor obișnuite comune la data introducerii
cererii de divorț”?. legea reședinței lor obișnuite comune.
4. Care este ipoteza normei conflictuale în următoarea normă: „În lipsa alegerii legii de către
soți, legea aplicabilă divorțului este legea reședinței lor obișnuite comune la data introducerii
cererii de divorț”?. în lipsa alegerii legii de către soți;
5. Care sunt normele ce reprezintă un mecanism de înlăturare a legii străine normal aplicabilă
potrivit normei conflictuale?. normele de aplicație imediată;
6. Cetățenia este un punct de legătură pentru raporturile juridice care privesc:. condițiile de
fond la încheiere căsătoriei;
7. Condițiile de formă ale convenției matrimoniale sunt reglementate de :. legea locului unde
convenția se încheie;
8. Conflictul mobil de legi:. apare și în cazul raportului juridic referitor la regimului juridic al
imobilelor și delictelor;
9. Conflictul pozitiv al normelor de drept internațional privat:. apare în situația în care legile de
drept internațional privat în prezență exclud aplicarea propriului sistem de drept asupra
acelui raport juridic;
10. Conform Codului civil, soții pot desemna ca lege aplicabilă regimului matrimonial una din
următoarele legi:. legea statului unde își stabilesc prima reședință obișnuită comună după
celebrarea căsătoriei;
11. Conținutul legii străine se stabilește de judecător:. din oficiu, prin atestări obținute de la
organele statului care a edictat legea, prin avizul unui expert;
12. Convenția de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial:. se poate încheia si după
celebrarea căsătoriei;
13. Deosebirea dintre normele conflictuale și normele de aplicație imediată este următoarea:.
primele sunt norme de trimitere, iar celelalte sunt norme materiale, care dau o soluție
imediată pe fondul cauzei;
14. Elementul de extraneitate este:. un element nou al raportului juridic, alături de subiecte,
conținut, obiect;
15. Este un element de extraneitate, care are legătură cu conținutul raportului juridic:. bunul
imobil se află în străinătate;
16. Este un punct de legătură constant sau fix:. Locul situării bunului imobil;
17. Frauda la lege în dreptul internațional privat este sancționată cu:. inopozabilitatea actului
juridic în statul a cărei lege a fost înlăturată;
18. Identificați punctul de legătură din următoarea normă : ”Moștenirea este supusă legii
statului pe teritoriul căruia defunctul a avut, la data morții, reședința obișnuită”:. Moștenirea
19. Izvoarele externe ale dreptului internațional privat sunt formate din:. convențiile
internaționale și uzanțele internaționale;
20. În dreptul internațional privat român, legea străină se aplică:. în calitate de element de drept,
fără a se încorpora sistemului juridic;
21. În ipoteza în care soții nu au ales o lege aplicabilă divorțului, care dintre următoarele
enunțuri nu este corect potrivit dispozițiilor Codului civil:. legea cetățeniei comune a soților,
în lipsa reședinței obișnuite a unuia dintre soți pe teritoriul statului unde aceștia au avut
reședința obișnuită comună
22. În lipsa alegerii de către soți a vreunei legi, legea aplicabilă regimului matrimonial nu poate
fi:. legea statului a cărui cetățenie o are oricare dintre soți la data alegerii;
23. În sfera dreptului internațional privat intră:. raporturi de drept privat cu element străin;
24. În speța ”Căsătoria grecului ortodox”, în care un grec de origine ortodoxă s-a căsătorit civil cu
o femeie cetățean francez pe teritoriul Franței, instanța franceză a rezolvat problema
calificării cerinței căsătoriei religioase ca fiind:. o condiție de formă, ceea ce înseamnă că se
aplică lex loci celebrationis, cu consecința valabilității căsătoriei;
25. În speța ”Succesiunea maltezului” în care soții Bartholo, căsătoriți în Malta, unde și-au
stabilit primul domiciliu conjugal, natura pretențiilor soției supraviețuitoare asupra
imobilelor dobândite de soț în Algeria unde au emigrat ulterior căsătorie, a fost calificată de
instanța franceză ca fiind:. un drept succes
26. În speța ”Testamentul olandezului”, se pune problema:. Calificării testamentului olograf
27. În speța „Forgo”, Curtea de Casație de la Paris a decis că succesiunea mobiliară a lui Forgo, cu
domiciliul în Bavaria, care a locuit pe teritoriul Franței până la moarte, este guvernată de:.
legea franceză, din moment ce bunurile mobile ce intră în moștenire se află pe
teritoriul Franței.
28. Într-un proces civil, invocarea ordinii publice în dreptul internațional privat român determină
pe judecător:. să înlăture legea străină normal competentă și să aplice legea română;
29. La Primăria municipiului Galați se încheie o căsătorie între un cetățean român și un cetățean
italian, ambii având reședința în Italia. Elementul de extraneitate pentru raportul juridic de
căsătorie este:. Cetățenia străină a unuia dintre viitorii soți
30. Legătura normei conflictuale:. Indică legea aplicabilă raportului juridic de drept
internațional privat;
31. Norma conflictuală are în structura sa următoarele elemente:. conținutul şi legătura;
32. Norma conflictuală:. Soluționează conflictul de legi;
33. Normele de aplicație imediată:. exclud conflictele de legi în materia respectivă;
34. Normele materiale au rolul de a:. Reglementa în mod direct si nemijlocit raportul juridic cu
element de extraneitate
35. Nu este element de extraneitate:. cetățenia străină a ambelor părți dintr-un contract;
36. Nu reprezintă o excepție de la calificarea după lex fori: Calificarea dată de părți conform
autonomiei de voință;
37. Posibilitatea conflictului de legi este înlăturată de:. normele de aplicare imediata;
38. Potrivit dispozițiilor Codului civil român, aplicarea legii străine este, de regulă:. independentă
de condiția reciprocității;
39. Prin conflictul de legi în dreptul internațional privat se înțelege:. situaţia în care sunt
susceptibile a fi aplicate două sau mai multe sisteme de drept diferite, cu care raportul juridic
are legătură, prin elementul de extraneitate;
40. Punctul de legătură din următoarea normă: „Starea și capacitatea persoanei fizice sunt
cârmuite de legea sa națională” este:. starea și capacitatea.
41. Punctul de legătură este:. un element concret prin care se stabilește relația dintre conținutul
normei conflictuale și legătura normei conflictuale;
42. Recunoașterea în România a unui drept dobândit în străinătate:. este posibilă, dacă dreptul
dobândit potrivit legii străine nu contravine ordinii publice de drept internațional privat
român;
43. Retrimiterea se întâlnește:. numai în cazul conflictului negativ de norme conflictuale;
44. Sunt izvoare interne ale dreptului internațional privat român:. Codul civil;
45. Trimiterea la legea străină se realizează:. La întregul sistem de drept străin;
46. Un cetățean francez are domiciliul în România, se căsătorește în România şi adoptă un copil,
cetățean român. La 6 luni după adopție, pe data de 01.03.2020, el primește o ofertă de
muncă în Franța și se mută cu familia în această țară. Pe 15.11.2020, adopția este contestată
în instanța română de către mama naturală copilului. În judecarea cauzei, judecătorul român
va lua în considerație ca elemente de extraneitate:. Reședința în Franța a adoptatorului;
47. Un cetățean român aflat de doi ani la muncă în Italia decedează, iar ca moștenitori legali are
o fiică din afara căsătoriei, de cetățenie spaniolă şi părinții. Masa succesorală este alcătuită
dintr-un apartament aflat în România și un teren. Elementul de extraneitate este:. cetățenia
străină a fiicei.
48. Următoarea normă: „Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se
referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate” este :. o normă de
aplicație imediată.