DEMOGRAFIE ŞI STATISTICĂ SOCIALĂ

CURS PENTRU STUDENŢII FAMPII –

SEM I-

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN [Link].

BUCUREȘTI Bucureşti Constanţa MIHĂESCU
Departamentul de Statistică
şi Econometrie -02.10.2025-
 BIBLIOGRAFIE DE BAZĂ

•Postările pe [Link]

•V. Sora, C. Mihăescu - “Metode cantitative în Demografie şi Statistică

Socială”, ed. Oscar Print, Bucureşti, 2007.

•C. Mihăescu - “Aplicaţii în Demografie şi Statistică Socială”, ed. Oscar

Print, Bucureşti, 2007.

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
SURSE INTERNET

• [Link]
• [Link] si orice tutorial de pe youtube despre temele discutate
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link] şi link-urile lor
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

•C. Mihăescu, “Demografie. Concepte şi metode de analiză”, ed.

Oscar Print, Bucureşti, 2007.
•C. Mureşan, “Evoluţia demografică a României”, ed. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999.
•T. Rotariu, “Demografie şi sociologia populaţiei”, ed. Polirom, Iaşi,
2003.

•Alţi autori:Vladimir Trebici,Vasile Gheţău, Dumitru Sandu,

Anatole Romaniuc, Laura Asandului etc.
REGULI DE JOC PENTRU EXAMEN
Intrarea în examen este condiționată
ferm de :
1. Prezența obligatorie la seminar cf.
Regulamentului ASE
70% = examen scris
2. Susținerea testelor obligatorii la
curs
3. Predarea și susținerea obligatorie
a proiectului la seminar
30% =10% din cele 3 4. Cel puțin nota 2,0 la seminar
teste obligatorii la curs Promovarea examenului este
pe [Link] in sala condiționată de obținerea unei note
de curs+20% proiectul minime de 5 din cele două
componente - seminar și examen scris
la seminar
Posibil Extrabonus
• teste facultative la curs
• participarea la potențiale activități
suplimentare = maximum 2 puncte la
nota finală
- [Link]. Constanţa Mihăescu
Academia de Studii Economice Bucureşti
 CUM COMUNICĂM?

•PLATFORMA [Link]
•Adresa mea de e-mail: [Link]@[Link]
•Prin studenții reprezentanți de serie și de grupe

Necesar echipamente pentru optimizarea înțelegerii și a antrenamentului:

• La curs și la seminar laptop-ul personal
 STRUCTURA PROPUSĂ A CURSULUI DE
DEMOGRAFIE ȘI STATISTICĂ SOCIALĂ

8-9 cursuri
Elemente de bază
din Statistica
descriptivă
TOTAL – 8-9 seminarii
14 CURSURI
și 14
SEMINARII 5-6 cursuri
Demografie şi
Statistică Socială
5-6 seminarii

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
SCURT ISTORIC AL STATISTICII ŞI DEMOGRAFIEI

Antichitate – prima numărătoare a populaţiei

Statistica status(lat.)= stare
Demografie demos= popor, populaţie
socială
graphos = descriere
staat(germ.)= stat –

Sec. XVII - 2 curente

englez – “aritmetica politică” – cercetarea
german - Statistica descriptivă
cauzalităţii şi stabilirea interdependenţelor

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
SCURT ISTORIC AL STATISTICII ŞI DEMOGRAFIEI

[Link]
Citat Conrig

William Petty - “aritmetica politică”

[Link]
–
John Graunt - 1662 - părintele Demografiei ca ştiinţă
[Link]

Haley, Wargentin, Sussmilch, Malthus, Sir Francis Galton, Adolphe Quetelet și Florence Nightingale, Fisher,Yule,
Pearson etc.

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 Statistica este o știință cu o istorie bogată și interesantă care se întinde pe mai multe secole. Iată o scurtă trecere în
revistă a istoriei statisticii ca știință:

• Primele înregistrări statistice au fost făcute în antichitate. De exemplu, babilonienii au colectat date demografice și economice în tabele de lut în jurul
anului 2000 î.Hr.. Vechii egipteni au folosit date demografice pentru a efectua recensăminte și pentru a colecta informații despre producția agricolă.

• În Evul Mediu, în Europa, se înregistrau date demografice și economice, în special pentru scopuri fiscale și administrative. Aceste date erau adesea
incomplete și inexacte.

• Dezvoltarea statisticilor a devenit mai sistematică în Europa în timpul Renașterii și al Revoluției Științifice. Figuri precum John Graunt și William
Petty au fost printre primele care au început să colecteze date și să dezvolte metode pentru a le analiza în scopuri demografice și economice. John
Graunt, un comerciant englez, a publicat în 1662 lucrarea "Natural and Political Observations Made upon the Bills of Mortality", în care a analizat datele
privind mortalitatea în Londra și a dezvoltat concepte precum tabelele de mortalitate și ratele de natalitate și mortalitate.

• În secolul al XVIII-lea, statistica a început să se dezvolte ca știință distinctă. Adolphe Quetelet, un statistician belgian, a contribuit la dezvoltarea
statisticii sociale și a introdus concepte precum media aritmetică și deviația standard.

• Statistica oficială: Odată cu creșterea nevoii de date precise pentru guverne și administrații, s-au creat instituții de statistică oficială. De exemplu, în
1833, Guvernul Regatului Unit a înființat Oficiul de Statistică (Office of National Statistics), care a devenit ulterior o referință mondială în colectarea și
publicarea datelor statistice. În 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înființare a Servciul Statistic Central /Serviciul Român de
Statistică din Țara Românească

• În secolul al XIX-lea, statistica a evoluat ca știință matematică. Statisticieni precum Francis Galton, Karl Pearson și Ronald A. Fisher au dezvoltat
teoria statisticii, introducând concepte precum regresia și testele de hipoteze.

• Statistica în secolul al XX-lea și al XXI-lea: Cu avansul tehnologiei, statistica a devenit mai accesibilă și mai puternică. Dezvoltarea calculatoarelor și
a software-urilor statistice a facilitat analiza datelor. Statistica a devenit o componentă esențială în cercetare, știință, afaceri și guvernare.

• Astfel, istoria statisticii ca știință este marcată de evoluția sa de la înregistrări simple ale datelor la o disciplină complexă și matematică, cu aplicații într-o
gamă largă de domenii. Ea continuă să fie esențială pentru înțelegerea lumii noastre și pentru luarea deciziilor bazate pe date.
 STATISTICA
STATISTICA DESCRIPTIVĂ STATISTICA INFERENŢIALĂ -
- sensul mai cunoscut al adoptarea deciziilor pe baza
colectării, datelor care nu provin de la
toate unităţile colectivităţii
organizării, investigate, ci de la o parte a
sintetizării, acestora (eşantion). Cu
ajutorul statisticii inferenţiale,
prezentării şi se pot formula concluzii
descrierii datelor numerice şi valabile, în anumiţi termeni
nenumerice, într-o formă probabilistici, pentru întreaga
convenabilă. colectivitate.

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
OBIECT DE STUDIU - STATISTICA

Pentru studenţii FAMP

STATISTICA = ştiinţă
• în domeniul economic şi social - obiectul de studiu =
fenomenele şi procesele social-economice cu caracter de
masă, abordate în principal dpdv cantitativ, cu scopul de a
cunoaşte mecanismele şi legităţile care le guvernează evoluţiile.

Statistica NU este exclusiv socială-

Biologie, genetică, controlul calităţii,
medicină, fizică,etc.

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
REŢINEM !

•Fenomene de masă
• Numărul foarte mare de cazuri
individuale
• Tendinţă, legităţi statistice
•Fenomene aleatoare
• Grad mare de variabilitate - Teoria
probabilităţilor

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
CATEGORII OPERAŢIONALE
Unitatea statistică
complexă

Colectivitate
statistică Unitatea statistică
simplă

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 CATEGORII OPERAŢIONALE (2)

Caracteristica (variabila)
Variantă statistică
Continut Mod de Natura
• Timp exprimare variației
Indicator • Spatiu
• Atributive
• Numerice
• Nenumerice
[Link]

statistic • Discrete
• Continue

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
TIPURI DE DATE/SCALE
Problema de cercetat/rezolvat
Date colectate


STATISTICA

Informaţii statistice

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 EXEMPLE
Metodele statisticii descriptive pot ajuta pe managerul unei reţele de magazine de
produse electrocasnice să compare vânzările săptămânale din ultimul an în
două puncte de vânzare diferite, astfel:
• sunt sintetizate vânzările săptămânale (eventual grupate pe tipuri de
produse electrocasnice) în câteva niveluri numerice: nivelul mediu al
vânzărilor săptămânale, gradul de variaţie al vânzărilor faţă de media lor.
• tabelele şi graficele ajută la prezentarea mai facilă, mai clară şi mai uşor de
reţinut a informaţiilor obţinute, astfel încât să poată fi repede identificate
diferenţele esenţiale între vânzările celor două puncte de vânzare.
De asemenea, managerul ar putea să dorească deschiderea a încă unui punct
de vânzare într-o zonă a unui oraş;
• el poate organiza o cercetare statistică selectivă în cadrul căreia să afle dacă
cetăţenii incluşi într-un eşantion apreciază ca pozitivă această iniţiativă şi dacă
ar fi interesaţi a-şi face cumpărăturile în noul punct de vânzare. Managerul va
extinde rezultatele cercetării eşantionului la nivelul întregii populaţii şi astfel
spunem că el face o inferenţă statistică
[Link]. Constanţa Mihăescu Academia de
Studii Economice Bucureşti
CERCETAREA STATISTICĂ
Cercetarea statistică
=modalitatea de cunoaştere a realităţii social- economice

2. Prelucrarea 3. Analiza
1. Observarea informațiilor statistică -etapă în
statistică etapă în care datele care sunt verificate
etapa în care se culeg sunt sistematizate şi ipotezele, formulate
date şi informaţii sunt determinaţi concluziile şi
statistice de la indicatorii statistici fundamentate
unităţile colectivităţii primari şi derivaţi, procesele decizionale,
studiate, pentru toate absoluţi şi sintetici iar rezultatele
variabilele de interes care caracterizează comunicate factorilor
fenomenul studiat interesaţi.

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 EXEMPLU – ANCHETA STUDENȚILOR
20
AMP PE TEMA TRAFICULUI RUTIER IN
BUCUREȘTI
• Etapele cercetării statistice
1. Analiza calitativă –
a) documentare pe tematică
b) propuneri de întrebări pentru ghidul de interviu
c) definitivarea ghidului de interviu
d) realizare interviuri
e) sinteza interviuri
f) propuneri întrebări pentru chestionar
EXEMPLU – ANCHETA STUDENȚILOR
AMP PE TEMA TRAFICULUI RUTIER IN
BUCUREȘTI (2)

2. Analiza cantitativă
a) elaborarea chestionarului
b) colectarea datelor pe o platformă on-line ([Link])
c) curațarea bazei de date și pregătirea ei pentru prelucrare
d) prelucrarea bazei de date in SPSS
e) prezentarea principalelor rezultate sub formă grafică
f) prezentarea indicatorilor statistici generali pe cele mai
importante aspecte urmărite
1. OBSERVAREA
STATISTICĂ
Tipuri de observare după

Aria de Periodicitatea Mod de

investigare observării efectuare

Obs.
Obs. parţială
[Link]ă Obs. curente periodice Indirectă
(selectivă, Directă (Rpl)
(Rpl) (ECMNM) (ABF,AMIGO,
eşantion)
AIG)

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
PLANUL
OBSERVĂRII 1. scopul observării;
STATISTICE
2. colectivitatea observată;

o listă a tuturor 3. unitatea de observare;

caracteristicilor ce vor fi
4. timpul şi locul observării –
înregistrate, a indicatorilor
- -timpul la care se referă datele înregistrate
necesari .
- timpul când se efectuează înregistrarea datelor ;

5. lista caracteristicilor urmărite;

6. formularele de înregistrare a datelor - suportul
material pe care vor fi înregistrate datele culese.
7. măsuri organizatorice
ERORILE ÎN OBSERVAREA STATISTICĂ

Erori
De
De înregistrare
reprezentativitate

Întâmplătoare Sistematice

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 2. PRELUCRAREA DATELOR
OBSERVĂRII

Operaţiuni de :
Stabilire
Prezentarea indicatori
Centralizare Grupare în formă statistici
adecvată generalizatori

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 2. PRELUCRAREA DATELOR
OBSERVĂRII (2)

[Link]
• Simplă (1 caract.)
• Pe grupe (2 sau m.m.)

[Link] – • Simplă
relaţia lui Sturges
• Combinată
[Link]. Constanţa Mihăescu
Academia de Studii Economice Bucureşti
 2. PRELUCRAREA DATELOR
OBSERVĂRII (3)

[Link]
în formă • Tabele, grafice, serii statistice
adecvată

[Link] • Mărimi relative

indicatori
statistici • Indicatorii tendinţei centrale
generalizatori • Indicatorii variaţiei

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 [Link] ÎN FORMĂ
ADECVATĂ A INFORMAȚIILOR
STATISTICE

Tabele, grafice, serii statistice - Exemple:

• Lucrări licență/disertație
• [Link]
• INS - [Link]
• EUROSTAT-
• [Link]
• [Link]

• Agregator Dezvoltare Durabilă –

• [Link]

[Link]
gresite-corectate-dupa-contestatii-din-ultimii-10-ani-la-aceasta-sesiune/

[Link]. Constanţa Mihăescu Academia de Studii Economice Bucureşti

 MĂRIMI RELATIVE
•Definiţie, condiţia esenţială
•Clasificare după conţinut şi scop:

de
de de ale
coordonare de plan
structură intensitate dinamicii

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
[Link]. Constanţa Mihăescu Academia de Studii Economice Bucureşti
 Curs 4
INDICATORII VARIATIEI SI AI ASIMETRIEI
 GRADUL DE IMPRASTIERE

INDICATORII SIMPLI AI
VARIATIEI
 Amplitudinea
• Cum se calculeaza?
– Nivel absolut
A = x max − x min
– Nivel relativ
A x max − x min
A% = ⋅ 100 = ⋅ 100
x x
• Ce inseamna?
– Plaja de valori a seriei
 Amplitudinea (2)
• Cum se exprima?
– Nivel absolut: unitatea de masura a caracteristicii studiate
– Nivel relativ: procente
• Cum se foloseste in comparatii?
– Nivel absolut: doar pentru serii ce se refera la aceeasi
variabila
– Cu cat amplitudinea este mai mica, cu atat colectivitatea
este mai omogena
 Abaterea termenilor
individuali de la medie
• Cum se calculeaza?
– Nivel absolut
d i = xi − x
– Nivel relativ
di xi − x
di % = ⋅ 100 = ⋅ 100
x x
• Ce inseamna?
– Care este diferența dintre fiecare termen al
seriei si medie
 Abaterea termenilor
individuali de la medie (2)
• Cum se exprima?
– Nivel absolut: unitatea de masura a caracteristicii studiate
– Nivel relativ: procente
• Cum se foloseste in comparatii?
– Nivel absolut: doar pentru serii ce se refera la aceeasi
variabila
– Cu cat abaterea este mai mica, cu atat colectivitatea este
mai omogena
 Abaterea maxima pozitiva
(caz particular)
• Cum se calculeaza?
– Nivel absolut

– Nivel relativ

• Ce inseamna?
– Care este diferenta dintre maximul seriei
si medie
 Abaterea maxima negativa
(caz particular)
• Cum se calculeaza?
– Nivel absolut

– Nivel relativ

• Ce inseamna?
– Care este diferența dintre minimul seriei
si medie
 Abaterea intercuartilica
• Cum se calculeaza?
– Q3-Q2=xQ3-xQ2
– Q2-Q1=xQ2-xQ1
– Q3-Q1=xQ3-xQ1
• Ce inseamna?
– diferenta dintre valorile caracteristicii corespunzatoare
fiecarei cuartile
 Abaterea termenilor
individuali de la medie (2)
• Cum se exprima?
– unitatea de masura a caracteristicii studiate
• Avantaje
– Evita valorile individuale extreme
– Ofera informatii asupra concentrarii valorilor individuale
 GRADUL DE IMPRASTIERE

INDICATORII SINTETICI
AI VARIATIEI
 Abaterea medie absoluta
• Cum se calculeaza?
– Seria simplă
d=
∑ x i −x
n
– Seria de frecvenţe

d=
∑ x − x ⋅n
i i

∑n i
• Ce înseamnă?
– Care este diferența medie dintre toate valorile
individuale si medie
Abaterea medie absoluta (2)
• Cum se exprima?
– unitatea de masura a caracteristicii studiate
• Dezavantaj
– Acorda aceeasi importanţă, atat abaterilor mici, cât si celor
mari, importanţă diminuată sau amplificată in functie de
frecventa
 Varianța (dispersia)
• Cum se calculeaza?
– Seria simpla
σ 2
=
∑ (x i −x )
2

n
– Seria de frecvenţe

σ 2
=
∑ (x − x) i
2
⋅ ni
∑n i
• Ce inseamna?
– media patratică a abaterilor dintre
valorile individuale si medie
 Varianţa (2)
• Cum se exprima?
– NU ARE UNITATE DE MASURA!
• Avantaj
– Acorda o importanta mai mare abaterilor consistente de la
nivelul mediu
Varianţa – calcul simplificat
numai pentru seriile de frecvență pe intervale egale de variație

a = mijlocul (centrul) intervalului cu cea mai mare frecvență

h = mărimea intervalului
 Abaterea medie patratica
(standard)
• Cum se calculează?
σ = σ2
• Cum se exprimă?
– unitatea de masură a caracteristicii studiate
• Dezavantaj
– Nu poate fi utilizată pentru comparații referitoare la
variația unor caracteristici diferite, chiar daca
acestea vizează una si aceeași colectivitate
 Coeficientul de variaţie
• Cum se calculează?
σ
• Cv%= υ = ⋅100
x
• Ce înseamnă?
– Dacă σ ≤ 35%  colectivitatea este omogena din punctul de vedere al
caracteristicii studiate, media este reprezentativă și este de încredere în
contextele decizionale viitoare, în care este nevoie de folosirea mediei.
– Dacă σ >35%  colectivitatea este eterogenă din punctul de vedere al
caracteristicii studiate, media nu e rreprezentativă și nici de încredere în
deciziile viitoare.
• Avantaj
– Face posibila compararea variației pentru fenomene diferite si
exprimate in unități de măsura diferite
 SEMNIFICATIA INDICATORILOR TENDINTEI CENTRALE

INDICATORII ASIMETRIEI
Asimetria distribuției arata: distribuția valorilor in raport cu
indicatorii tendinței centrale
 asimetrie pozitiva: majoritatea valorilor sunt concentrate in zona
valorilor mici (spre stanga); majoritatea membrilor unei populatii
inregistreaza un nivel scazut al caracteristicii respective, ex. distributia
persoanelor dupa venit

 asimetrie negativa: majoritatea valorilor sunt concentrate in zona

valorilor mari (spre dreapta); majoritatea membrilor unei populații
înregistrează un nivel ridicat al caracteristicii respective, ex. distribuția
populației după vârsta la deces
 Coeficientul de asimetrie
• Cum se calculeaza? Coeficientul Pearson:

• Cum se interpreteaza?
– Kas=0  repartiție perfect simetrică sau normală (nu există
asimetrie)
– -0,3<Kas<+0,3  asimetrie moderată
– Kas<0 asimetrie negativă sau de dreapta
– Kas>0 asimetrie pozitivă sau de stânga
Nivelul (a)simetriei se poate dimensiona, folosind coeficientul de
asimetrie (engl. skewness); din perspectiva asimetriei, distribuțiile
se clasifica in:

a) distribuții simetrice: valorile se împart in mod egal de o parte si de

alta a valorilor tendinței centrale (pentru o distribuție perfect
simetrica, Kas =0; in practica, se accepta ca o distribuție este
simetrica daca -0,1 < Kas < 0,1, sau moderat simetrică dacă -0,3 <
Kas < 0,3)

a) distribuții asimetrice: valorile se concentrează fie in zona valorilor

mici, fie in zona valorilor mari; avem doua tipuri de asimetrie:
asimetrie pozitivă și asimetrie negativă
 Informatii suplimentare
• Sora, V., Mihăescu, C. (2006), Metode cantitative în Demografie şi
Statistică Socială, Oscar Print
• Mihăescu, C. (2006), Aplicaţii în Demografie şi Statistică Socială,
Oscar Print
• Gonick, L., Smith, W. (1993), The Cartoon Guide to Statisticsi,
Harper Perennial
• Griffiths, D. (2009), Head First Statistics, O’Reilly Media
• Jaising, L.R. (2006), Statistics for the Uterly Confused, McGraw-Hill
 ANALIZA SERIILOR CRONOLOGICE

Una din sarcinile analizei statistice constă în determinarea tendinţei în evoluţia fenomenelor
social – economice. Se subînţelege că este vorba de evoluţia în timp a fenomenelor (trendul), aspect ce
constituie conţinutul definitoriu al „procesului social – economic”. Însăşi formularea uzuală de „analiză a
fenomenelor şi proceselor social – economice” – obiect principal al preocupărilor statisticii – confirmă
legătura organică dintre aceste două elemente.
Informaţiile necesare analizei „tendinţei” se prezintă sub forma aşa numitelor „serii cronologice”
(serii dinamice).
În analiza seriilor cronologice şi în fundamentarea sistemului de indicatori utilizaţi în acest scop
trebuie să avem în vedere următoarele particularităţi:
- variabilitatea termenilor este funcţie de caracteristica „timp”, fiind determinată de influenţa
unor factori esenţiali care definesc tendinţa de evoluţie a fenomenului studiat (trendul), peste care se
suprapune influenţa unor factori întâmplători sau cu caracter sezonier, responsabili de abaterile mai mult
sau mai puţin consistente faţă de trend.
- omogenitatea şi comparabilitatea termenilor seriei, determinate de faptul că fenomenele
studiate sunt rezultatul acţiunii aceloraşi legităţi statistice cu caracter obiectiv, sunt exprimate prin
intermediul unor informaţii culese şi prelucrate în baza aceloraşi principii metodologice şi se exprimă în
aceleaşi unităţi de măsură.
- interdependenţa termenilor seriei cronologice confirmă caracterul de continuitate. Nivelul
fiecărui termen al seriei este dependent de nivelul valorilor caracteristicii înregistrate în perioadele sau
momentele anterioare şi influenţează, într-o măsură semnificativă, nivelul termenilor următori. Acest fapt
impune luarea în considerare, în procesul analizei trendului a fenomenului de autocorelaţie.
Informaţiile ce constituie o serie cronologică pot viza un anumit moment sau să se refere la
anumite perioade. Corespunzător, vom deosebi:
- serii dinamice de momente;
- serii dinamice de intervale.
În cazul seriei de momente, mărimile componente descriu colectivitatea supusă observării sau
fenomenul investigat în maniera de „stoc” la un moment dat (moment de referinţă). Seria de intervale
abordează informaţia în sensul de flux continuu. Ca urmare, termenii seriei cronologice de momente nu
pot fi însumaţi, conţinând un număr mare de unităţi ale colectivităţii care coexistă la momente diferite.
Exemplu: efectivul populaţiei unui oraş la începutul fiecărui an calendaristic, sau stocurile de combustibil
în termocentrale la începutul fiecărei luni a anului.
Termenii seriei cronologice de intervale pot fi însumaţi, aceştia sintetizând manifestarea unor
fenomene ale căror rezultate pot fi cumulate. Exemplu: evoluţia numărului de apartamente date în
folosinţă în cursul unei anumite perioade sau evoluţia volumului vânzărilor produselor alimentare pe
trimestre ale anului sau pe ani calendaristici.
Ca şi seriile de variaţie, seriile cronologice pot fi exprimate prin mărimi absolute, mărimi relative
şi mărimi medii, funcţie de specificul fenomenului analizat.

1.5.1. SISTEMUL DE INDICATORI STATISTICI PENTRU CARACTERIZAREA SERIILOR

CRONOLOGICE

În funcţie de conţinut şi modul de exprimare, indicatorii seriilor cronologice pot fi:

a) indicatori absoluţi:
 nivelul absolut al termenilor seriei cronologice;
 modificarea (sporul) absolută a nivelurilor seriei de la o perioadă la alta (de la un moment la
altul).
b) indicatori relativi:
 indicele de dinamică (creştere sau descreştere);
  ritmul modificărilor (ritmul sporului);
 valoarea absolută a unui procent din ritmul modificărilor (din ritmul sporului).
c) indicatorii medii
 nivelul mediu al seriei cronologice;
 modificarea medie absolută (sporul mediu);
 indicele mediu de dinamică;
 ritmul mediu de dinamică (rata medie de creştere sau descreştere).
În calculul indicatorilor seriei cronologice trebuie să ţinem seama de baza de comparare. Vom
determina deci, majoritatea indicatorilor (care se pretează) în două variante: cu bază fixă (de obicei,
primul termen al seriei cronologice); cu bază mobilă (în lanţ).
În cazul bazei fixe toţi termenii seriei cronologice se vor compara cu un singur termen ce
constituie bază fixă de comparaţie şi care marchează începutul perioadei pe care se desfăşoară seria
cronologică (perioada analizată). În situaţia bazei mobile (în lanţ), fiecare nivel al seriei se compară cu
nivelul anterior, astfel încât pe ansamblu, apare imaginea „mobilităţii” (înlănţuirii) indicatorilor calculaţi.
a. Indicatorii absoluţi ai seriilor dinamice se exprimă în aceleaşi unităţi de măsură sub care au
fost înregistrate datele.
Indicatorii de nivel se confundă, de fapt, cu seria datelor ce exprimă nivelul absolut al
fenomenului sau colectivităţii statistice, în cadrul subperioadelor analizate sau la momentele la care s-a
realizat observarea.
În cadrul celor două şiruri de date ce alcătuiesc seria cronologică, primul şir va identifica
obligatoriu perioada sau momentul observării şi se va simboliza cu litera „t i ”, cu variantele t 1 , t 2 , t 3 , …,
t n . Indicatorul de nivel propriu-zis va indica nivelul absolut al fenomenului sau colectivităţii, funcţie de
variabila „timp” şi se va simboliza cu „y i ”, având ca variante y 0 , y 1 , y 2 , …,y n .
Termenii seriei cronologice de intervale pot fi însumaţi obţinând nivelul totalizat pe întreaga
n
perioadă: y +y +y
0 1 2
+ ... + yn = ∑ yi .
i =0

Trebuie precizat că indicatorii de nivel ai seriei cronologice constituie baza de calcul pentru
ceilalţi indicatori derivaţi (absoluţi, relativi şi medii).
Modificarea (sporul) absolută se simbolizează prin litera „Δ” şi se stabileşte ca diferenţă a două
niveluri absolute.
În funcţie de baza de comparare se poate calcula:
- modificarea (sporul) absolută cu bază fixă:
∆i / 0 = Yi − Y 0
- modificarea (sporul) absolut cu bază mobilă (în lanţ):
∆i / i−1 = Yi − Yi−1
K
Este evidentă relaţia: ∑
i =1
∆i / i−1 = ∆K / 0
În unele situaţii, modificarea nivelului de la o perioadă la alta se face în sensul creşterii (+) şi
justifică denumirea de „spor”, în altele nivelul absolut manifestă tendinţa de scădere, deci rezultatul
calculului va avea semnul minus (-) 1.
b. Indicatorii relativi ai seriilor dinamice se obţin ca raport între doi termeni ai seriei şi îşi
propun să măsoare modificarea relativă de la o perioadă la alta (de la un moment la altul).
Indicele de dinamică (indicele ritmului de creştere), se poate exprima în cifre absolute sau în
procente şi indică de câte ori a crescut (scăzut) nivelul caracteristicii în perioada (momentul) t i ,
comparativ cu nivelul înregistrat într-o perioadă (moment) considerată bază de comparare:
- indicele de dinamică cu bază fixă:

1
Deoarece, în majoritatea cazurilor, dinamica fenomenelor social-economice înregistrează tendinţă de creştere, în
practică se utilizează foarte des termenul exclusiv de “spor absolut”.
 = Yi ⋅100
IY i/0
Y0
- indicele de dinamică cu bază mobilă:
= Y i
⋅ 100
IY i / i −1
Y i −1
Se demonstrează uşor că produsul indicilor de dinamică cu bază mobilă este egal cu indicele de
dinamică cu bază fixă:
K

IY = ∏I
i =1
K/0 Y i / i −1

La fel de uşor de intuit este şi faptul că, „indicele de dinamică” cu bază mobilă pentru un anumit
moment (perioadă) poate fi determinat ca raport al indicilor de dinamică cu bază fixă calculaţi pentru
momentul (perioada) de referinţă şi pentru momentul (perioada) imediat anterior:
I
IY = Y i/0

IY
i / i −1

i −1 / 0

Ritmul modificărilor (ritmul sporului), este funcţional corelat cu indicele de dinamică. Însuşi
modul de calcul confirmă acest fapt. Ritmul modificărilor (ritmul sporului sau ritmul de creştere) se
calculează în două moduri:
- prin scăderea din indicele ritmului de creştere a cifrei 1 (100 dacă exprimarea se face în
procente):
R Y = IY − 1 sau R Y (%) = IY (%) − 100
- prin raportarea modificării absolute (sporului absolut) la nivelul termenului seriei ce
îndeplineşte calitatea de bază de comparare:
∆
R Y = ⋅ 100 , în care:
Y ic

R Y = ritmul modificărilor (ritmul sporului);

Yic = nivelul absolut – baza de comparare.
Ca şi ceilalţi indicatori relativi, ritmul modificărilor (ritmul sporului sau ritmul de creştere) se
determină în două variante:
- ritmul creşterii cu bază fixă:
∆Y Y −Y
RY = i/0
⋅ 100 = i 0
⋅ 100 = I − 100
i/0
Y Y Y
i/0
0 0

- ritmul creşterii cu bază mobilă:

=
∆Y i / i −1
⋅ 100 = Y i
− Y i −1
⋅ 100 = I − 100
RY Yi Y i / i −1
i / i −1
Y i −1
−1

În cazul ritmului de creştere, relaţia de egalitate dintre produsul ritmurilor cu bază mobilă şi
ritmul cu bază lanţ al ultimei perioade, nu este valabilă.
Valoarea absolută a unui procent din ritmul de creştere aparţine indicatorilor relativi prin
modul de calcul (deşi se exprimă în aceleaşi mărimi în care sunt exprimate nivelurile absolute ale seriei).
Ea se determină ca „valoare absolută” cu bază fixă şi cu bază mobilă:
- cu bază fixă:
∆Y Y0
AY = i/0
=
i/0
RY ⋅ 100 100
i/0

- cu bază mobilă:
 ∆Y Y
AY = i / i −1
= i −1
i / i −1
RY ⋅100 100
i / i −1

în care:
AY = valoarea absolută a unui procent din ritmul creşterii.
κ Aplicaţie practică:
Consumul anual de energie termică pentru gospodăriile populaţiei din localitatea „A”, în perioada
1999 – 2003, a evoluat aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos.
Calculul indicatorilor absoluţi şi relativi ai dinamicii consumului de energie termică în perioada
1999 – 2003 a respectat relaţiile precizate anterior.
În cazul valorii absolute a unui procent din ritmul creşterii cu bază fixă, nu este nevoie să se
efectueze calcule, valoarea fiind constantă pentru întreaga perioadă:
Y 200
Ai / 0 = 1000 = 100 = 2 Gcal

Calculul indicatorilor absoluţi şi relativi ai seriei cronologice:

Consum de Indicele de dinamică, cu Ritmul modificării, cu Valoarea

Modificarea absolută, cu bază:
energie bază: bază: absolută a unui
termică fixă mobilă fixă mobilă fixă mobilă procent din
Anul
ti
(mii Gcal) ritmul creşterii
I Yi / 0 IYi / i −1 R Yi / 0 R Yi / i −1 (mii Gcal.)
Yi ∆ Yi / 0 ∆ Yi / i −1
(%) (%) (%) (%) Ai / i −1
1999 200 - - 100,0 - 0 - -
2000 210 10 10 105,0 105,0 5,0 5,0 2,00
2001 215 15 5 107,5 102,38 7,5 2,38 2,10
2002 220 20 5 110,0 102,33 10,0 2,33 2,15
2003 240 40 20 120,0 109,09 20,0 9,09 2,20
120,0
40
5 5
Total 1085 -
∑ ∆i / i −1
- ∏ IYi / i −1 - - -
i =1 i =1

c) Indicatorii medii ai seriei cronologice, au rolul de a sintetiza într-o singură mărime ceea ce
este esenţial în tendinţa de evoluţie a fenomenelor social-economice. În determinarea acestora se ţine
seama de toţi termenii seriei cronologice, indiferent dacă aceşti termeni se prezintă sub forma unor
mărimi absolute, mărimi relative sau mărimi medii.
Principalii indicatori cu caracter de medie, specifici seriilor cronologice sunt:
- nivelul mediu al seriei cronologice;
- modificarea medie absolută (sporul mediu);
- indicele mediu de dinamică (indicele mediu de creştere);
- ritmul mediu al dinamicii (ritmul mediu al sporului).
Nivelul mediu al seriei cronologice ţine seama de toţi termenii seriei şi se determină în funcţie de
specificul acesteia: serie de intervale sau serie de momente.
 În cazul seriei cronologice de intervale nivelul mediu al seriei se determină ca medie aritmetică
simplă (cu obligativitatea egalităţii intervalelor):
n

∑Y i
Y= i =0

n +1
Pentru a înţelege corect sistemul de notaţii ce va fi folosit, redăm în schema de mai jos, poziţia
termenilor seriei cronologice, scala timpului şi identificarea mărimii intervalelor de timp:
Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Termenii seriei cronologice
de momente

Scala timpului

1I 1 IV 1 VII 1X 31 XII

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

Y0 Y1 Y2 Y3 Termenii seriei cronologice

de intervale

t1 t2 t3 t4 Mărimea intervalelor

Reluând din exemplu anterior informaţiile cu privire la consumul de energie termică pentru
gospodăriile populaţiei din localitatea „A”, în perioada 1999 – 2003, ţinând seama că suntem în prezenţa
unei serii cronologice de intervale, determinăm:
+ + + +
Y = Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 =
1085
= 217 mii Gcal
n +1 5
Putem afirma deci că, în perioada 1999 – 2003, locuitorii localităţii „A” au beneficiat de un
consum mediu anual de energie termică de 217 mii Gcal.
În cazul seriei de momente, atunci când intervalele dintre momente sunt egale, nivelul mediu se
determină ca medie cronologică simplă:
Y 0
+ Y1 + Y2 + ... + Yn −1 + Y n

Y= 2 2
n
Dacă suntem în prezenţa unei serii de momente separate de intervale inegale de timp, suntem
obligaţi să utilizăm drept ponderi pentru termenii seriei, duratele variabile dintre momente, folosind deci
media cronologică ponderată:
t t +t t +t t
Y0 21 + Y2 1 2 2 + ... + Yn −1 n −12 n + Yn 2n
Y=
t1 + t 2 + ... + t n −1 + t n
Se poate constata faptul că în cazul mediei cronologice ponderate, fiecare termen al seriei se
ponderează cu semisuma timpilor ce-l separă de termenii vecini (primul şi ultimul termen al seriei nu au
intervale de timp la stânga şi respectiv, la dreapta).
Se poate demonstra că, atât media cronologică simplă, cât şi media cronologică ponderată sunt
variante ale mediei aritmetice simple sau ponderate (medii generale din mediile parţiale).

κ Un exemplu practic de calcul al mediei cronologice simple şi ponderate poate fi edificator:

În cursul anului 2003 efectivul populaţiei municipiului „A”, a evoluat astfel:
 Varianta 1 Varianta 2
Momentul Efectivul populaţiei Momentul Efectivul populaţiei
observării (mii locuitori) observării (mii locuitori)
1 ianuarie 290 1 ianuarie 290
1 aprilie 292 1 februarie 291
1 iulie 294 1 aprilie 292
1 octombrie 297 1 iunie 293
31 decembrie 300 1 octombrie 297
31 decembrie 300
În prima variantă, seria de momente se caracterizează prin intervale egale (3 luni). Ca urmare,
efectivul mediu anual al populaţiei localităţii „A” se va determina ca medie cronologică simplă:
290 300
+ 292 + 294 + 297 +
2 2 = 1178 = 294,5 mii locuitori
P 2003 = 4 4
În varianta a doua suntem în situaţia unei serii cronologice cu intervale inegale (t 1 = 1 lună, t 2 = 2
luni, t 3 = 2 luni, t 4 = 4 luni, t 5 = 3 luni). Ca urmare, efectivul mediu anual al populaţiei se va determina cu
ajutorul mediei cronologice ponderate:
1 1+ 2 2+2 2+4 4+3 3
290 + 291 + 292 + 293 + 297 + 300
2 2 2 2 2 2 = 3534 =
P 2003 = 1+ 2 + 2 + 4 + 3 12
= 294,5 mii locuitori
Numai întâmplător, în cazul de faţă, nivelul mediei cronologice simple este identic cu cel al
mediei cronologice ponderate, datorită unei evoluţii relativ uniforme a populaţiei în cursul anului.
Modificarea medie absolută (sporul mediu) se stabileşte pentru ambele tipuri de serii
cronologice (de intervale şi de momente) ca medie aritmetică simplă a modificărilor absolute cu bază
mobilă (sporurile cu bază în lanţ):
n

∑∆ i / i −1
∆= i =1

n
Ţinând seama de relaţia dintre sporurile absolute cu bază mobilă şi cu bază fixă, modificarea
medie absolută se poate determina pe baza relaţiei:
∆ = ∆ n / 0 = Y n Y0
−
n n
deci prin raportarea sporului absolut cu bază fixă al ultimului termen la numărul intervalelor.
Concluziile desprinse pe baza modificării medii absolute (sporului mediu) trebuie formulate cu
mare atenţie, deoarece indicatorul, ţinând seama de fapt numai de primul şi ultimul termen al seriei, poate
descrie corect fenomenul numai în cazul unei evoluţii aproximativ uniforme (evoluţie de tip liniar, în
progresie aritmetică).
Dacă modificările absolute cu bază mobilă manifestă diferenţe semnificative, modificarea medie
absolută este un indicator neconcludent.
Indicele mediu de dinamică (indicele mediu de creştere) arată de câte ori creşte sau scade, în
medie, nivelul unui fenomen, pe parcursul unei anumite perioade. Acest indicator mediu se determină ca
medie geometrică din produsul indicilor de dinamică cu bază mobilă:
I=n ∏ IY i / i −1

sau, în baza relaţiei dintre indicii de dinamică cu bază mobilă şi cei cu bază fixă, prin extragerea rădăcinii
de ordinul „n” din indicele de dinamică cu bază fixă al ultimei perioade:
 I=n =n Y n
IY n/0
Y 0

Rezultă că indicele mediu de dinamică depinde de fapt de nivelul primului şi ultimului termen al
seriei. El este concludent numai dacă indicii cu bază mobilă manifestă o anumită constanţă, cu alte
cuvinte, dacă evoluţia fenomenului este de tip exponenţial, fără abateri semnificative de la trend.
κ În exemplul anterior, indicele mediu de dinamică se determină astfel:

I 2003/1999 = ( )
4 1,05 ⋅ 1,0238 ⋅ 1,0233 ⋅ 1,0909 = 4 1,2 = 1,2 1/ 4

rezultă:
lg I = ¼ lg (1,2) = ¼ ⋅ 0,07918 = 0,019795
de unde, prin antilogaritmare rezultă:
I = 1,0465 sau 104,65%
Ritmul mediu de dinamică, sau rata medie de creştere (descreştere), indică cu cât a crescut
(scăzut) în medie, în perioada analizată, nivelul fenomenului. El se determină prin scăderea cifrei 1 sau
100 din indicele mediu de dinamică:
R = I − 1 sau R = I(%) − 100
În exemplu nostru:
R = 1,0465 − 1 = 0,0465
Acest ritm mediu de dinamică ne permite să afirmăm că în perioada 1999 – 2003 populaţia
localităţii „A” a beneficiat de o creştere a cantităţii de energie termică, cu un ritm de 4,65%, în medie pe
an.

1.5.2. ANALIZA TENDINŢEI (TRENDULUI) DE EVOLUŢIE A FENOMENELOR SOCIAL -

ECONOMICE

Seria cronologică, prin termenii săi, evidenţiază modul în care evoluează un anumit fenomen
social-economic. Specificul evoluţiei este determinat de acţiunea simultană a trei categorii de factori:
- factori esenţiali, ce imprimă tendinţa de evoluţie (trendul) de o manieră capabilă să permită
formularea unei anumite legităţi statistice, cu caracter obiectiv, stabilă ca formă de manifestare, pe o
anumită perioadă de timp;
- factori sezonieri şi ciclici, care determină anumite abateri de la trend, într-un sens sau altul şi
care se manifestă prin oscilaţii intermitente, dar cu o anumită regularitate de apariţie;
- factori întâmplători, neesenţiali, foarte numeroşi şi greu identificabili şi care sunt responsabili
de o parte din deviaţiile termenilor seriei de la tendinţa legică (variaţii reziduale).
Sarcina statisticii este aceea de a identifica fiecare dintre cele trei categorii de factori, de a le izola
pe cât posibil influenţa în scopul cuantificării acesteia şi de a formula predicţii privind evoluţia probabilă,
pe termen scurt, mediu şi lung, a fenomenului studiat.
Aspectul fundamental al analizei seriei cronologice, în contextul semnalat anterior, reprezintă
tendinţa evoluţiei, determinarea trendului. În esenţă, această cerinţă se rezolvă cu ajutorul unor metode
mai simple sau mai complexe, care presupun înlocuirea termenilor bruţi ai seriei cronologice (Y i ) ce
subsumează influenţa în timp a tuturor factorilor, cu termeni calculaţi ( Y i ) ce reţin numai influenţa
factorilor esenţiali şi care imprimă tendinţa de evoluţie (trendul) 2.
Estimarea tendinţei generale de evoluţie este cunoscută sub denumirea de „ajustare” a seriei
cronologice şi se realizează cu metode mecanice şi metode analitice.

2
Analiza “trendului” ridică aceleaşi probleme ca analiza regresiei pentru seriile de distribuţie. Se realizează, de fapt,
o analiză de regresie pentru serii cronologice, problematica analizei fiind, în general, identică cu cea a regresiei
statistice.
 În categoria metodelor de ajustare mecanică se include:
- metoda grafică;
- metoda mediilor mobile (MMM);
- metoda variaţiei medii absolute (sporului mediu) (MSM) şi a indicelui mediu de dinamică
(MIM).
Metodele de ajustare analitică, au un grad de obiectivitate şi precizie mai ridicat, trendul fiind
identificat prin intermediul unor funcţii matematice de trend.
a) metoda grafică de identificare a tendinţei constă în reprezentarea termenilor seriei cronologice
într-un sistem de axe coordonate, în care pe axa ordonatelor se identifică valorile seriei cronologice (Y i ),
iar pe axa absciselor se precizează momentele sau perioadele de observare. În spaţiul graficului vom
regăsi perechile de valori corespondente (Y i , t i ), reprezentate prin puncte.
Modul în care sunt dispuse punctele în grafic oferă cercetătorului posibilitatea de a identifica
tendinţa evoluţiei fenomenului (forma şi sensul) şi de a trasa vizual chiar o anumită funcţie de trend pe
care o consideră cea mai potrivită. Se are în vedere, în operaţiunea de trasare a funcţiei, realizarea
obiectivului minimizării abaterilor pătratice ale valorilor empirice faţă de valorile corespondente ce ar
putea fi determinate prin intermediul funcţiei de tendinţă. Folosind facilităţile oferite de calculatorul
electronic - graficul de tendinţă cât şi alegerea funcţiei prin metode iterative - se obiectivizează foarte
mult rezultatele metodei grafice.
b) metoda mediilor mobile prezintă un grad de obiectivitate mai ridicat în aprecierea tendinţei de
evoluţie bazându-se, de fapt, pe proprietatea mediei aritmetice de anihilare a influenţei factorilor
întâmplători şi parţial a celor sezonieri. Mediile mobile sunt, de fapt, medii aritmetice parţiale, calculate
dintr-un număr de termeni (minimum trei şi maximum nouă) şi care înlocuiesc termenii reali în analiza
evoluţiei. Denumirea de medii mobile provin de la faptul că termenii din care se calculează „glisează” pe
serie. Numărul de termeni din care se calculează mediile mobile se stabileşte în funcţie de periodicitatea
oscilaţiilor observate prin reprezentarea grafică şi este o „decizie” care depinde şi de experienţa şi „flerul”
cercetătorului.
Mediile mobile pot fi calculate dintr-un număr de termeni impar, situaţie în care media aritmetică
simplă calculată, înlocuieşte termenul central, fără a fi nevoie de alte operaţii suplimentare. În cazul în
care se optează pentru un număr par de termeni, primele medii parţiale se vor plasa între doi termeni din
zona centrală, fiind nevoie să se efectueze suplimentar operaţiunea de „centrare” a primelor medii
mobile.

Schemele de calcul următoare au menirea să expliciteze afirmaţiile anterioare.

1. Calculul mediilor mobile dintr-un număr impar de termeni:

Ordinea termenilor în serie Valori ajustate cu ajutorul mediilor mobile

Yi din trei termeni: Ŷi
(i)
1 Y0 -
2 Y1 Ŷ1 = (Y 0 + Y 1 + Y 2 ) : 3
3 Y2 Ŷ 2
= (Y 1 + Y 2 + Y 3 ) : 3
4 Y3 Ŷ 3
= (Y 2 + Y 3 + Y 4 ) : 3

5 Y4 Ŷ 4
= (Y 3 + Y 4 + Y 5 ) : 3
6 Y5 -

2. Calculul mediilor mobile dintr-un număr par de termeni:

Se poate constata faptul că, în primul exemplu (calcul din trei termeni), fiecare medie mobilă
înlocuieşte direct un termen al seriei reale: Ŷ1 înlocuieşte pe Y 1 , Ŷ 2 înlocuieşte pe Y 2 ş.a.m.d.
 În exemplul al doilea (calcul din patru termeni) mediile mobile intermediare se plasează între doi
termeni ai seriei iniţiale ( Y1 între Y 1 şi Y 2 , Y 2 între Y 2 şi Y 3 ş.a.m.d.) fiind nevoie de operaţiunea de
centrare, în urma căreia Ŷ1 va înlocui termenul Y 2 , Ŷ 2 va înlocui termenul Y 3 .

Valori ajustate cu
Ordinea termenilor Medii mobile intermediare ajutorul mediilor
Yi
în serie (i) calculat din patru termeni:
mobile: Ŷi
1 Y0 -
2 Y1 Y 1 = (Y0 + Y1 + Y2 + Y3 ) : 4 -
3 Y2 Y 2 = (Y1 + Y2 + Y3 + Y4 ) : 4 Ŷ = (Y + Y ) : 2
1 1 2

4 Y3 Y 3 = (Y2 + Y3 + Y4 + Y5 ) : 4 Ŷ = (Y + Y ) : 2
2 2 3

5 Y4 -
6 Y5 -

În ambele situaţii, seria ajustată ( Ŷi ) va avea un număr de termeni mai redus decât seria iniţială
(Y i ), ceea ce poate constitui un impediment pentru analiză.
Numărul termenilor seriei care se pierd în procesul de ajustare se determină cu ajutorul relaţiilor:
n̂ = n − (n '−1) , în cazul mediilor mobile calculate dintr-un număr de termeni „impar”;
n̂ = n − n ' , în cazul mediilor mobile determinate dintr-un număr „par” de termeni.
în care:
n̂ = numărul termenilor seriei ajustate;
n = numărul termenilor seriei reale;
n’ = numărul termenilor din care se calculează mediile mobile.
c) metoda sporului mediu şi indicelui mediu de dinamică exprimă cu mai multă claritate
tendinţa de evoluţie, uniformizând „trendul” prin eliminarea influenţei factorilor sezonieri şi întâmplători,
prezentând însă inconvenientul că valorile ajustate depind de fapt de nivelul primului şi ultimului termen
ai seriei reale 3.
Metoda variaţiei absolute medii sau metoda sporului mediu se utilizează în cazurile în care
evoluţia fenomenului are sensul unei „progresii aritmetice” (evoluţie uniformă liniară). Numărul
termenilor seriei ajustate rămâne identic cu cel al seriei reale. De asemenea, primul şi ultimul termen al
seriei ajustate coincide cu primul şi respectiv ultimul termen al seriei reale:
Ŷ0 = Y0
Ŷ = Y + ∆
1 0

Ŷ2 = Y0 + 2∆ = Ŷ1 + ∆
Ŷ = Y + 3∆ = Ŷ + ∆
3 0 2

. . . .
. . . .
. . . .
Ŷn = Y0 + n∆ = Ŷn −1 + ∆ = Yn

3
O anumită ameliorare a acestui inconvenient se poate obţine prin împărţirea seriei totale în subserii, după o
competentă analiză a factorilor esenţiali de influenţă.
 Metoda indicelui mediu de dinamică, se utilizează în cazul în care indicii de dinamică cu bază
mobilă sunt aproximativ egali (evoluţie de tip exponenţial).
Modalitatea de ajustare seamănă cu ajustarea prin „spor mediu” cu diferenţa că apar
operaţiuni de multiplicare progresivă a termenilor seriei şi nu de adunare:
Ŷ0 = Y0
Ŷ = Y ⋅ I
1 0

Ŷ = Y ⋅ I = Ŷ ⋅ I
2
2 0 1

Ŷ = Y ⋅ I = Ŷ ⋅ I
3
3 0 2

. . . .
. . . .
. . . .
= Y0 ⋅ I = Ŷn −1 ⋅ I = Yn
n
Ŷ n
Un exemplu de ajustare a tendinţei de evoluţie a populaţiei cu ajutorul sporului mediu şi
indicelui mediu de dinamică se regăseşte în partea a II-a (Demografie).
d) metodele analitice de determinare a trendului au gradul cel mai ridicat de acurateţe şi, ca
urmare, prezintă cea mai mare încredere. Aceste metode operează ajustarea seriilor cronologice prin
intermediul funcţiilor matematice de trend. În determinarea parametrilor funcţiilor matematice de
tendinţă se iau în considerare toate valorile seriei cronologice.
Indiferent de funcţia utilizată, operează principiul celor mai mici pătrate conform căruia
obiectivul urmărit prin ajustare este minimizarea sumei abaterilor pătratice dintre valorile reale şi cele
determinate pe baza funcţiei:
∑ (Y i − Ŷ i )
2
= min .
Acest obiectiv poate deveni şi un criteriu de alegere a funcţiei care exprimă cel mai corect
tendinţa de evoluţie a fenomenului.
Printre cele mai utilizate funcţii de trend, pe care le regăsim în practică, amintim:
- funcţia liniară: Ŷ = a + b ⋅ t
- funcţia exponenţială: Ŷ = ab t
- funcţia parabolică: Ŷ = a + bt + ct 2
b
- funcţia hiperbolică: Ŷ = a +
t
K
- funcţia logistică: Ŷ = − at + b
1+ e
În toate ecuaţiile de trend „t” reprezintă variabila timp, echivalentul variabilei „x” din seriile
statistice de distribuţie. De altfel, sistemul de ecuaţii normale pentru determinarea parametrilor diverselor
funcţii de tendinţă este similar celui utilizat în analiza regresiei statistice.
Ajustarea seriilor cronologice serveşte calculelor de interpolare (determinarea unor valori
necunoscute în limita perioadei la care se referă seria cronologică). De asemenea, în special pe baza
funcţiilor de tendinţă, dar şi a sporului mediu şi indicelui mediu de dinamică, se pot face extrapolări ale
tendinţei de evoluţie (stabilirea unor valori teoretice care prefigurează evoluţia probabilă a fenomenului în
perioada următoare), extrapolări care se pot constitui în prime variante de prognoză a proceselor social –
economice.
 1.5.3. ANALIZA SEZONALITĂŢII

În evoluţia fenomenelor social-economice se pot constata abateri de la trend, într-un sens sau
altul, cu anumită regularitate. Aceste abateri se datorează aşa numitei componente sezoniere, având de
cele mai multe ori caracter obiectiv, cu implicarea unor factori esenţiali.
Pentru procesul de conducere şi organizare a activităţii, în special în sfera serviciilor, este
importantă cunoaşterea sezonalităţii fenomenelor.
Sezonalitatea este determinată, în principal, de succesiunea anotimpurilor. Cine nu a sesizat faptul
că activitatea în construcţii se diminuează în timpul iernii, pentru a se amplifica în sezonul de vară?
Activitatea în agricultură înregistrează, de asemenea, o puternică sezonalitate. Consumul populaţiei şi în
special, structura acestuia, incidenţa diverselor afecţiuni asupra stării de sănătate şi chiar fenomenele
demografice manifestă o sezonalitate marcată.
Statistica trebuie să localizeze sezonalitatea şi să cuantifice intensitatea acesteia. În acest scop,
reprezentarea grafică a evoluţiei şi calculul indicilor de sezonalitate s-au impus în practică prin
facilitate şi obiectivitate în măsurarea sezonalităţii.
Indicii de sezonalitate se determină prin două metode:
 metoda mediei aritmetice;
 metoda mediilor mobile.
Pentru a diminua la maximum influenţa unor factori întâmplători, accidentali asupra sezonalităţii
se recomandă utilizarea informaţiilor referitoare la un anumit fenomen, structurate pe luni ale anului sau
cel mult pe trimestre, pe a perioadă de 3 – 5 ani consecutivi.
Metodologia de calcul al indicilor de sezonalitate este relativ simplă:
 informaţiile corespunzătoare lunilor anului sau trimestrelor permit determinarea unui nivel
mediu, lunar sau trimestrial, pentru fenomenul a cărui sezonalitate se intenţionează a fi
studiată.
 mediile lunare (trimestriale) considerate a fi medii parţiale, permit determinarea nivelului
mediu lunar (trimestrial) al fenomenului sau colectivităţii, având în vedere însă întregul an
(medie generală a mediilor parţiale).
Media generală poate fi calculată şi prin raportarea nivelului totalizat al seriei la numărul lunilor
calendaristice (trimestrelor) incluse în analiză.
- indicii de sezonalitate, reprezintă raportul dintre media fiecărei luni (trimestru) şi media
generală (lunară sau trimestrială) şi se exprimă, de regulă, în procente.
În cazul existenţei sezonalităţii, perioadele cu sezonalitate marcată se vor abate mai consistent de
la media generală (nivelul 100).
Utilizarea „mediilor mobile” pentru determinarea indicilor de sezonalitate are drept scop să
anihileze eventuala influenţă a componentelor de trend (tendinţă) asupra sezonalităţii. În acest scop, seria
datelor se supune procedeului de ajustare prin „medii mobile” din trei sau patru termeni, şi se stabileşte un
 
raport de mărime între termenii reali şi termenii obţinuţi în urma ajustării  Yi  . Aceste rapoarte se
 
 Ŷi 
folosesc în determinarea indicilor de sezonalitate, conform metodologiei enunţate anterior.

κ Aplicaţie practică:
Pentru analiza sezonalităţii în consumul de energie termică dispunem de următoarele informaţii
cu privire la consumul trimestrial, în perioada 2001 – 2003:

Consumul de energie termică pentru populaţie (mii Gcal.)

Trimestrul Consum (mii Gcal) Sume Medii trimestriale Indici de

 pentru (y )
i
sezonalitate I S
2001 2002 2003 medii (%)
parţiale
I 86 92 105 283 Y1 = 94,333 167,7
II 35 33 34 102 Y 2 = 34,000 60,4
III 25 20 21 66 Y 3 = 22,000 39,1
IV 69 75 80 224 Y 4 = 74,667 132,8
Total 215 220 240 675 Y = 56,250 400,0

∑Y = =
86 + 92 + 105 283
i
= = 94,333 mii Gcal.
Y n i Y 3 3 1
i

∑
Y= Y =
94,333 + 34 + 22 + 74,667 225
i
= = 56,25 mii Gcal.
n 4 4

Y=
∑Y i
=
283 + 102 + 66 + 224 675
= = 56,25 mii Gcal.
∑n i
12 12

= Y i 100
94,333
I S
100 = 167,7%
I SI
=
Y 56,25
74,667
I SIV = 56,25 100 = 132,8%
Indicii de sezonalitate confirmă o dependenţă semnificativă a consumului de energie termică de
trimestrul la care ne raportăm. Cel mai mare consum se înregistrează în trimestrul I, depăşind cu 67,7%
media anuală. În schimb, în trimestrul III consumul reprezintă numai 39,1% din medie.
Dacă vrem să calculăm indicii de sezonalitate, după ajustarea prealabilă a termenilor seriei cu
ajutorul mediilor mobile, putem urmări calculele în tabelul de mai jos:

Sume
Raport comparativ: Yi pentru Medii trimestriale Indici de
(τi )
Trimestrul Ŷi sezonalitate I S
medii
(%)
2001 2002 2003 parţiale
I - 1,423 1,472 2,895 1,4475 154,3
II 0,719 0,683 0,638 2,040 0,6800 72,5
III 0,581 0,469 0,467 1,517 0,5057 53,9
IV 1,113 1,125 - 2,238 1,1190 119,3
Total - - - r = 0,93805 400,0
Metodologia determinării mediilor mobile a fost prezentată anterior. Pentru motive de facilitate a
calculului ne propunem să determinăm mediile mobile din trei termeni, folosind datele din tabelul
anterior:
86 + 35 + 25 146
Ŷ1 = 3
=
3
= 48,667 → corespunde trimestrului al II-lea din 2001

35 + 25 + 69 129
Ŷ2 = 3
=
3
= 43 → corespunde trimestrului al III-lea din 2001

25 + 69 + 92 186
Ŷ3 = 3
=
3
= 62 → corespunde trimestrului al IV-lea din 2001
 . . . .
. . . .
. . . .
105 + 34 + 21 160
Ŷ9 = 3
=
3
= 53,33 → corespunde trimestrului al II-lea din 2003

34 + 21 + 80 135
Ŷ10 = 3
=
3
= 45 → corespunde trimestrului al III-lea din 2003

 
Rapoartele comparative  Yi +1  sunt prezentate în tabelul de calcul:
 
 Ŷi 
Y2 = 35 = 0,719 → corespunde trimestrului al II-lea din 2001
Ŷ1 48,667
Y 3
=
25
= 0,581 → corespunde trimestrului al III-lea din 2001
Ŷ 2
43

Y11
=
21
= 0,467 → corespunde trimestrului al III-lea din 2003
Ŷ
10
45
Primul şi ultimul termen al seriei cronologice nu au corespondent în rapoarte comparative,
deoarece pentru trimestrul I al anului 2001 şi trimestrul IV al anului 2003 nu avem medii mobile.
Indicii de sezonalitate, determinaţi prin metoda mediilor mobile, atenuează uşor sezonalitatea,
fără a contrazice concluziile desprinse anterior.
Pentru studii prospective sunt argumente în favoarea determinării indicilor de sezonalitate cu
ajutorul mediei mobile.

*
* *
Studiul seriilor cronologice este foarte complex. Apreciam că de fapt, seriile cronologice se
deosebesc de seriile de distribuţie prin aceea că includ suplimentar componenta sezonalităţii, pe lângă
determinarea factorilor esenţiali şi a celor cu acţiune întâmplătoare. Statistica dispune de suficiente
mijloace de separare şi cuantificare a influenţei celor trei categorii de factori asupra tendinţei de evoluţie a
fenomenelor social-economice. Cu mare succes se aplică, în analiza seriilor cronologice, metodele de
analiză dispersională.
Aspectele de corelaţie şi analiza covarianţei sunt mult mai complexe în cazul seriilor cronologice,
fundamentarea ştiinţifică pentru studiul acestora fiind de cea mai mare importanţă[Link] cu lejeritate
mecanică, nefundamentată a seriilor cronologice poate compromite grav veridicitatea concluziilor.

4 În materialul de faţă au fost prezentate numai metode de analiză cu aplicare curentă, în limitele solicitate de nevoile de
cunoaştere ale celor cărora li se adresează manualul. Pentru cei interesaţi în aprofundarea studiului recomandăm lucrarea:
“Statistica pentru managementul afacerilor”, Editura Economică, colectiv de autori.
 CURS
SERII CRONOLOGICE (SCR) sau SERII DE TIMP
SCr - PARTICULARITATI
[Link] termenilor = funcție de
TIMP, fiind determinată de influenţa unor factori esenţiali care definesc
tendinţa de evoluţie a fenomenului studiat (trendul), peste care se suprapune
influenţa unor factori întâmplători sau cu caracter sezonier, responsabili de
abaterile mai mult sau mai puţin consistente faţă de trend.

2. Omogenitatea si comparabilitatea
datelor - fenomenele studiate sunt rezultatul acţiunii aceloraşi legităţi
statistice cu caracter obiectiv, sunt exprimate prin intermediul unor informaţii
culese şi prelucrate în baza aceloraşi principii metodologice şi se exprimă în
aceleaşi unităţi de măsură.

3. Interdependența termenilor –
continuitate - Nivelul fiecărui termen al seriei este dependent de
nivelul valorilor caracteristicii înregistrate în perioadele sau momentele anterioare
şi influenţează, într-o măsură semnificativă, nivelul termenilor următori.
Tipuri de SCr
SCR DE MOMENTE (STOC) = mărimile componente
descriu colectivitatea supusă observării sau fenomenul investigat în maniera de
„stoc” la un moment dat (moment de referinţă).

Termenii seriei cronologice de momente nu pot fi însumaţi, conţinând un număr

mare de unităţi ale colectivităţii care coexistă la momente diferite. Exemplu:
efectivul populaţiei unui oraş la începutul fiecărui an calendaristic, sau stocurile de
combustibil în termocentrale la începutul fiecărei luni a anului.

SCR DE INTERVALE (FLUX)= abordează informaţia în

sensul de flux continuu. Termenii seriei cronologice de intervale pot fi însumaţi,
aceştia sintetizând manifestarea unor fenomene ale căror rezultate pot fi cumulate.

Exemplu: evoluţia numărului de apartamente date în folosinţă în cursul unei

anumite perioade sau evoluţia volumului vânzărilor produselor alimentare pe
trimestre ale anului sau pe ani calendaristici
CUM ARATA O SCR?
Perioada Variabila analizata
t yt
1 y1
2 y2
3 y3
… …
n yn
Exemplu
An PIB/loc (PPP)
2017 $31000
2018 $32450
2019 $32340
SISTEMUL DE INDICATORI
AI SERIILOR CRONOLOGICE
In calculul indicatorilor SCR se tine seama de baza de comparare
(baza fixa si baza mobila)
INDICATORII ABSOLUŢI

Cine sunt şi cum se calculează?

•Indicatori de nivel (nivelul absolut al

termenilor SCR) – sunt de fapt termenii
seriei yt
•Modificarea absolută (sporul/deficitul
absolut)
• Baza fixă ∆ t /1 = yt − y1
• Baza mobilă ∆ t t −1 = y t − y t −1
ATENŢIE!
n
•
∑∆
t =2
t / t −1 = ∆ n /1
INDICATORI ABSOLUTI (2)

Cum se masoară?
• unitatea de masură a variabilei analizate

Ce inseamnă?
•Indicatori de nivel – nivelul înregistrat
pentru variabila analizată la un moment
dat
•Modificarea absolută – cu câte unităţi s-a
modificat (+creștere sau -scădere)nivelul absolut
în perioada curentă faţă de perioada de referinţă
INDICATORI RELATIVI
Raport intre doi termeni ai seriei

Care sunt şi cum se calculează?

• Indicele de dinamică y
• Baza fixă I t /1 = t ⋅100
y1
yt
• Baza mobilă I t t −1 = ⋅ 100
y t −1
n
• ATENŢIE! ∏I
t =2
t / t −1 = I n /1
INDICATORI RELATIVI (2)
Care sunt şi cum se calculează?
•Ritmul modificărilor
∆ t /1
• Baza fixă Rt /1 = ⋅100 = (I t /1 − 1) ⋅100
y1
∆ t / t −1
• Baza mobilă Rt t −1 = ⋅ 100 = (I t t −1 − 1) ⋅ 100
y t −1
•Valoarea absolută a unui procent din
ritmul modificării
∆ t /1 y1
• Baza fixă At / 0 = % =
Rt /1 100
∆ t t −1 y t −1
• Baza mobilă At t −1 = % =
Rt t −1 100
INDICATORI RELATIVI (3)

Cum se masoara?

•Indicele de dinamică: coeficient sau în

procente
•Ritmul modificarilor: coeficient sau în
procente
•Valoarea absolută a unui procent din
ritmul modificării: unitatea de masură a
variabilei analizate la 1 % din ritmul
modificării
INDICATORI RELATIVI (4)

Ce inseamnă?

•Indicele de dinamică – de câte ori s-a

modificat nivelul din perioada curentă
faţă de perioada de referinţă
•Ritmul modificărilor – cu câte procente
s-a modificat nivelul din perioada
curentă faţă de perioada de referinţă
•Valoarea absoluta a unui procent din
ritmul modificării – cât “înseamnă”
fiecare procent din ritmul modificării
INDICATORI MEDII
Sintetizarea esențialului din tendința de evoluție

Care sunt și cum se calculeaza?

• Nivelul mediu
• SCR de momente – intervale egale
y1 y
+ y2 + ... yn −1 + n
y= 2 2
n −1
• SCR de momente – intervale inegale
t1 t1 + t 2 t n − 2 + t n −1 t n −1
y1 + y2 + ... yn −1 + yn
y= 2 2 2 2
t1 + ... + t n −1 + t n −1
• SCR de intervale n

∑ yt
y = t =1
n
INDICATORI MEDII (2)
Sintetizarea esentialului din tendinta de evolutie

Care sunt si cum se calculeaza?

• Modificarea medie absolută

∑𝒏𝒏
𝒕𝒕=𝟐𝟐 ∆𝒕𝒕/(𝒕𝒕−𝟏𝟏)
�=
•∆
𝒏𝒏−𝟏𝟏

•Indicele mediu de dinamică

n
yn
I= n −1
∏I
t =2
t / t −1 = n −1
y1
•Ritmul mediu de dinamică
( )
R = I − 1 ⋅ 100
INDICATORI MEDII (3)

Cum se măsoară?

•Nivelul mediu: unitatea de măsură a

variabilei analizate
•Modificarea medie absolută: unitatea de
măsură a variabilei analizate
•Indicele mediu de dinamică: coeficient
sau în procente
•Ritmul mediu de dinamica : coeficient
sau în procente
INDICATORI MEDII (4)
Ce inseamnă?

•Nivelul mediu – nivelul mediu al termenilor seriei pe intervalul

analizat
•Modificarea medie absoluta – cu câte unităţi s-a modificat, in
medie pe o perioadă specifică (pe lună, trimestru, semetru, an),
nivelul indicatorului studiat, în cadrul perioadei totale date.
•Indicelemediu de dinamică – de câte ori s-a modificat in medie
pe o perioada specifică (pe luna, trimestru, semetru, an), nivelul
indicatorului studiat, in cadrul perioadei totale date.
•Ritmul mediu de dinamică – cu câte procente s-a modificat, in
medie pe o perioadă specifică (pe luna, trimestru, semetru, an),
nivelul indicatorului studiat, in cadrul perioadei totale date.
ANALIZA TENDINŢEI DE
EVOLUŢIE A UNEI SCR
Metode mecanice de ajustare a trendului
EVOLUŢIA IN TIMP
Factori

TREND – factori esenţiali cu acțiune

permanentă (ceea ce prezintă interes)

SEZONALITATE/CICLICITATE – abateri
regulate de la trend pe diferite perioade
de timp (sezoane/intervale mari de timp)

ABATERI ALEATOARE/REZIDUALE –
factori intâmplători, aleatori, neesenţiali
METODA MEDIILOR MOBILE
(proprietatea mediei aritmetice de anulare a influenţei
factorilor intâmplători şi parţial a celor sezonieri)
Schema de calcul MMM

Medii mobile dintr-un număr impar de

termeni
•y1  –
•y2  Y2=(Y1+ Y2+ Y3)/3
…
•yn-1  Yn-1=(Yn-2+ Yn-1+ Yn)/3
•yn  –
METODA MEDIILOR MOBILE (2)
(proprietatea mediei aritmetice de anulare a influenţei
factorilor intâmplători şi parţial a celor sezonieri)
Schema de calcul MMM
Medii mobile dintr-un număr par de
termeni
• y1  –
• y2  Ym2=(Y1+Y2+Y3+Y4)/4  Y1=(Ym1+Ym2)/2
• y3  Ym3=(Y2+Y3+Y4+Y5)/4  Y2=(Ym2+Ym3)/2
• …
• yn-2Ymn-2=(Yn-4+Yn-3+Yn-2+Yn-1)/4Yn-3=(Ymn-
3+Ymn-2)/2
• yn-1  Ymn-1=(Yn-3+Yn-2+Yn-1+Yn)/4  –
• yn  –
METODA MEDIILOR MOBILE (3)
(proprietatea mediei aritmetice de anulare a influentei
factorilor intamplatori si partial a celor sezonieri)
Avantaj
Grad mai ridicat de obiectivitate decat
metoda grafica
Dezavantaj
Pierderea unor termeni ai seriei
Numarul termenilor care se pierd:
• n^=n-(n’-1) (numar impar de termeni)

• n^=n-n’ (numar par de termeni)

unde: n^ - numarul termenilor seriei ajustate
n - numarul termenilor seriei reale
n’ - numarul termenilor din care se calculeaza MM
METODA VARIAŢIEI ABSOLUTE
MEDII (evoluţia - progresie aritmetică)
Schema de calcul MVAM
•y1  Y1
•y2  Y2=Y1+∆m
…
•yn-1  Yn-1=Yn-2+∆m=Y0+(n-1)∆m
•yn  Yn=Yn-1+∆m=Y0+n∆m
METODA INDICELUI MEDIU
(evolutia - progresie geometrica)

Schema de calcul MIM

•y1  Y1
•y2  Y2=Y1*Im
…
•yn-1  Yn-1=Yn-2*Im=Y0*Im(n-1)
•yn  Yn=Yn-1*Im=Y0*Imn
MVAM şi MIM

Avantaj
Eliminarea influenţei sezonalităţii şi a
factorilor intâmplători  mai multă
claritate
Dezavantaj
Valorile ajustate depind de nivelul
primului şi ultimului termen al seriei
reale
INFORMATII SUPLIMENTARE

Sora, V., Mihăescu, C. (2006), M etode

cantitative în Dem ografie şi Statistică
Socială , Oscar Print
Mihăescu, C. (2006), Aplicaţii în
Dem ografie şi Statistică Socială , Oscar
Print
SERII TERITORIALE
[Link]. Constanța MIHĂESCU
Departamentul de Statistică și Econometrie
Academia de Studii Economice din București
Utilitatea studierii Serilor de spaţiu/teritoriale
Studiind termenii unor serii teritoriale,
economistul poate face aprecieri cu privire la:
 Repartiţia colectivităţii pe unităţi teritoriale;
 Nivelul concentrării/împrăştierii teritoriale a
elementelor colectivităţii;
 Decalajul/devansul existent între diferitele unităţi
administrativ–teritoriale şi timpul necesar pentru
recuperarea decalajului/pierderea devansării
consemnate în momentul analizei;
 Ierarhizarea uni– şi/sau multicriterială a unităţilor
teritoriale.
Definiţii - ST
Seria teritorială = serie de spaţiu este alcătuită din şirul de valori al unei
caracteristici statistice, ordonate în raport cu unităţile administrative sau diviziunile
teritoriale de care aparţin.
 Seria teritorială operează cu unităţi complexe, ca de exemplu: judeţul, regiunea,
zona, ţara, gruparea de ţări, continentul etc. Aceasta face ca fiecare unitate
administrativ–teritorială să poată fi caracterizată, atât în mod independent, sub
forma unui studiu monografic, cât şi ca parte sau nivel al unei variabile studiate
în profil teritorial.
 De exemplu, populaţia unui judeţ poate constitui obiectul unei monografii, în care
se prezintă toate aspectele legate de numărul, structura pe sexe şi grupe de
vârstă, natalitate, mortalitate, nupţialitate, fertilitate, repartiţie socio–
profesională, pe tipuri de localităţi etc. La nivelul ţării, însă, populaţia judeţului
este privită ca parte a întregului ce se constituie în populaţia României.
 termenii unei serii teritoriale sunt fie indicatori absoluţi, ce se obţin prin
cumularea în cadrul fiecărei unităţi administrativ–teritoriale a tuturor elementelor
(manifestărilor) referitoare la caracteristica cercetată, fie indicatori derivaţi, ce
rezultă din aplicarea unor procedee de calcul la nivelul fiecărei unităţi observate.
Trăsături - ST
 omogenitatea seriei -toţi termenii au acelaşi conţinut economico–social, aceeaşi
definiţie statistică a sferei de cuprindere, aceeaşi formă de exprimare.
 simultaneitatea termenilor - toate variantele se referă la unul şi acelaşi
moment al observării sau la aceeaşi perioadă de înregistrare.
 independenţa termenilor - nivelurile specifice diferitelor unităţi administrativ–
teritoriale nu se condiţionează reciproc. Această particularitate permite
caracterizarea separată a fiecărei unităţi, fie prin compararea cu o altă unitate,
fie prin încadrarea ei în nivelul totalizator al seriei.
 variabilitatea termenilor, determinată de combinarea factorilor esenţiali, care
asigură specificul întregii serii teritoriale, cu mulţimea factorilor întâmplători,
care produc diferenţieri de la o unitate administrativ–teritorială la alta. Tocmai
această trăsătură a seriilor teritoriale face posibilă aplicarea metodelor de calcul
şi analiză statistică.
 Reprezentarea grafică a seriilor teritoriale se face cu ajutorul cartogramei sau al
cartodiagramei. Fiecare grafic se construieşte pe fondul unei hărţi a unităţilor
administrativ–teritorile cercetate
Tipul ST
După conţinutul termenilor.
 Serii teritoriale alcătuite din mărimi absolute (indicatori absoluţi);
 Serii teritoriale cu termeni sub formă de mărimi derivate (indicatori
derivaţi).
După numărul de variabile:
 Serii teritoriale unicriteriale
 Serii teritoriale multicriteriale
 Descrierea variaţiei în spaţiu–Sistem de indicatori
• se pun în evidenţă diferenţierile dintre unităţile administrativ–teritoriale
• se reliefează ceea ce este semnificativ pentru întreaga colectivitate supusă analizei
• se evidenţiază uniformitatea repartiţiei teritoriale, sau, dimpotrivă, dispersarea inegală în
spaţiu a valorilor caracteristicii cercetate

 Indicatori absoluţi:
 indicatori de nivel ;
 decalajul (avansul) absolut;

 Indicatori relativi:
 indicii teritoriali;
 ratele de decalaj (devansare);
 mărimile relative de structură;
 indicele (coeficientul) repartiţiei teritoriale;

 Indicatori medii: –
 nivelul mediu
 mediana.
• Aplicaţie

Tempo-Online

suprafata intravilana pe judete si pe

regiuni

comparatii pentru regiunea de SUD-

EST
 Seminar 11

Indicii statistici
 Metoda indicilor

• Cand se foloseste:
– doar in cazul seriilor
cronologice
– pentru a urmari evolutia
unei caracteristici complex
 Metoda indicilor (2)
• Ideea de baza
–Y=x*fi, i=1,n, unde:
• Y – variabila rezultativa
• x – variabila calitativa
• fi – variabile cantitative
• i – numarul de variabile
 Metoda indicilor (3)
• Ideea de baza (cont.)
–Indicele de dinamica
y1 x1 ⋅ f1
i1 0 =
y
= = i1 0 ⋅ i1 0
f x

y0 x0 ⋅ f 0
unde:
1 semnaleaza perioada curenta
0 semnaleaza perioada de baza
 Clasificarea indicilor
ai dinamicii

ai realizarii
Dupa scop
obiectivelor

teritoriali
Indicii statistici

individuali forma agregata

Dupa
complexitatea
colectivitatii medie ponderata
de grup a unor indici
individuali

raport a doua
medii ponderate
 Clasificarea indicilor (2)

Masura influentei

A factorilor
A factorilor
Comuna (structura cantitativi
calitativi (structura
variabila) (schimbarea
fixa)
structurii)
 Clasificarea indicilor (3)

Ponderi utilizate

Constante Variabile
(Paasche; (Laspeyres;
perioada curenta) perioada de baza)
 Indicii individuali
• Sfera de aplicabilitate
redusa
• Colectivitate statistica
perfect omogena
 Indicii individuali (2)
• Modificarea absoluta
∆y1 0 = f1 ⋅ x1 − f 0 ⋅ x0
∆y ( f ) = f1 ⋅ x0 − f 0 ⋅ x0
∆y ( x ) = f1 ⋅ x1 − f1 ⋅ x0

• Modificarea relativa
f ⋅x y( f ) f1 ⋅ x0 y(x) f1 ⋅ x1
I y
= 1 1 I = I =
f 0 ⋅ x0 f 0 ⋅ x0 f1 ⋅ x0
10
 Indicii agregati
• Modificarea absoluta
∆ = ∑ f ⋅x −∑ f ⋅x
y
10 1 1 0 0

∆ ( ) = ∑ f ⋅x −∑ f ⋅x
y f
1 0 0 0

∆ ( ) = ∑ f ⋅x −∑ f ⋅x
y x
1 1 1 0

• Modificarea relativa
y
I =
∑ f ⋅x
1
I ( )
1
=
∑ f ⋅x
y f
I
1 0 y(x)
=
∑ f 1 ⋅ x1
∑ f ⋅x ∑ f ⋅x ∑f ⋅ x0
10
0 0 0 0 1
 Interpretari
• Modificarea absoluta
– Cu cate unitati s-a modificat
valoarea variabilei analizate in
perioada curenta fata de perioada
de baza
• Modificarea relativa
– De cate ori s-a modificat valoarea
variabilei analizate in perioada
curenta fata de perioada de baza
 DEMOGRAFIE 1

Curs pentru studenţii de la FAMP II

- sem I-
Departamentul de Statistică [Link].
şi Econometrie Constanţa MIHĂESCU
Bucureşti
-27.11.2025-
 Scop
• însuşirea şi dezvoltarea deprinderilor de
analiză demografică transversală,
necesară în înţelegerea dinamicii
populaţiei la orice nivel.
Obiective specifice
• folosirea curentă a unui ansamblu modern de
metode, tehnici si indicatori statistici pentru
caracterizarea efectivului și structurii complexe
a populației
• deprinderea metodelor şi tehnicilor moderne
de analiză transversală a fenomenelor
demografice
2 [Link]. Constanţa Mihăescu Academia de
Studii Economice Bucureşti
 Competenţe dobândite

- culegerea, prelucrarea, analiza şi interpretarea

datelor demografice
- analiza transversală a fenomenelor demografice
- lucrul pe echipe
- dezvoltarea spiritului de antreprenoriat

Utilitatea cursului – pentru profesionişti

din domenii ca:
- business (bănci, asigurări, firme de consultanţă - proiecte
din fonduri europene , jurnalism etc.)
- guvernare (ministere, agenţii guvernamentale etc.)
- ong-uri
- cercetare
- învăţământ superior

3
[Link]. Constanţa Mihăescu Academia de
Studii Economice Bucureşti
 Bibliografie de bază

• Mihăescu, Constanţa, “Demografie.

Concepte şi metode de analiză”, ed. Oscar
Print, Bucureşti, 2006.
• Sora, Virgil, Mihăescu, Constanţa - “Metode
cantitative în Demografie şi Statistică
Socială”, ed. Oscar Print, Bucureşti, 2006.
• Mihăescu, Constanţa - “Aplicaţii în
Demografie şi Statistică Socială”, ed. Oscar
Print, Bucureşti, 2006.

4 [Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 Bibliografie suplimentară

•C. Mureşan, “Evoluţia demografică a

României”, ed. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 1999.
•T. Rotariu, “Demografie şi sociologia
populaţiei”, ed. Polirom, Iaşi, 2003.

•Alţi autori: Vladimir Trebici, Vasile Gheţău,

Dumitru Sandu, Anatole Romaniuc

5
[Link]. Constanţa Mihăescu
Academia de Studii Economice Bucureşti
 Surse Internet
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link] şi link-urile lor
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]

6 [Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
Alte link-uri foooaaarte utile  !
• Importanta Demografiei in Europa si in lume:

• [Link] – ICPD 2014 cu programul

[Link]

• [Link]
OMD/

• Istoria popularii Terrei

• [Link]

• [Link]

• [Link]

• [Link]

• [Link]

• [Link]

• [Link]

• [Link]

• Tablou demografic al Romaniei

• [Link]

• [Link]

• [Link]
in-2060-12924476 -

7
[Link]. Constanţa Mihăescu
Academia de Studii Economice Bucureşti
TEME FUNDAMENTALE (1)
1. Efectivul și structura
populației
2. Îmbătrânirea demografică
a populației
3. Surse de date demografice

[Link]. Constanţa Mihăescu

8 Academia de Studii Economice Bucureşti
 TEME FUNDAMENTALE (2)

Analiza transversală a:
1. Natalității şi fertilităţii
2. Mortalității
3. Nupțialității și divorțialității
4. Migrației interne și externe

9
[Link]. Constanţa Mihăescu
Academia de Studii Economice Bucureşti
DEMOGRAFIA - Scurt istoric al ştiinţei (1)

• « temelia » construcţiei ştiinţifice a Demografiei a -

secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, prin lucrările
convergente ale:
• englezilor John Graunt (1662) şi Edmond Halley
(1693),
•germanului Johann Peter Süβmilch (1775),
•olandezului Willem Kersseboom (1742),
•francezului Antoine Deparcieux (1746),
•sudezului Pehr Wargentin (1766).

10 [Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 DEMOGRAFIA - Scurt istoric al ştiinţei (2)

•Părintele Demografiei ca știință - John Graunt

•1662 - originalitatea absolută a lucrării

sale « Observaţii naturale şi
politice făcute pe baza buletinelor de
mortalitate, cu referiri speciale la
guvernare, religie, comerţ, creştere,
atmosferă, boli şi diverse schimbări în
oraşul Londra»

11
[Link]. Constanţa Mihăescu
Academia de Studii Economice Bucureşti
DEMOGRAFIA - Scurt istoric al ştiinţei (2bis)

12 [Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 DEMOGRAFIA - Scurt istoric al ştiinţei (3)

•John Graunt –personalitate respectată şi

influentă în societatea negustorilor londonezi.
•prieten foarte bun cu William Petty - medic,
poet, inventator şi economist.
•ideea de a studia buletinele de deces
întocmite în cadrul parohiilor catolice la ordin
regal, pentru a urmări şi preveni ravagiile
ciumei în Londra, în a doua jumătate a
secolului al XVI-lea şi prima jumătate a
secolului al XVII-lea.
•rezultatul curiozităţii sale a avut un success
fulminant, iar lucrarea sa, apărută la 5
februarie 1662, a fost reeditată de mai multe ori
în cursul aceluiaşi an și în anii următori.
[Link]
px

[Link]. Constanţa Mihăescu

13 Academia de Studii Economice Bucureşti

 DEMOGRAFIA - Scurt istoric al ştiinţei (4)

• Cartea lui Graunt a șocat!!!!!!!!!!!!!!!:

• a măsura, a cuantifica fenomene care erau secrete
ale lui Dumnezeu (naşterea, boala, moartea, jocul
vieţii şi al hazardului) -îndrăzneală colosală.
• cititorul secolului al XVII-lea? - puterea de cunoaştere
a cifrelor.
• zvonuri - exista o proporţie de 3 femei la un bărbat ;
Londra era cel mai mare oraş din lume, cu o
populaţie între 3 şi 6 milioane de locuitori ; epidemiile
de ciumă coincideau cu încoronarea regilor şi
populaţia scădea continuu etc. - pe supersiţii şi
subtilităţi teologice obscure.

14 [Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 DEMOGRAFIA - Scurt istoric al ştiinţei (5)
• Cartea lui Graunt a șocat, pe baza cifrelor, a
arătat că:
• există:un uşor excedent masculin la naştere, dar şi în decese;
• Londra putea număra în jur de 380 mii locuitori şi nu de
milioane ;
• Parisul era mai populat decât Londra ;
• pierderile de populaţie datorate epidemiilor de ciumă erau
compensate în 2 ani,
• în ciuda mortalităţii excepţionale, populaţia Angliei nu înceta
să crească,
• populaţia Londrei creştea cel mai repede ;
• mortalitatea în Londra era mai mare decât în provincie şi
• populaţia londoneză creştea graţie unei importante imigraţii ;
• nebunia şi sifilisul omorau mai mult decât se spunea
[Link]. Constanţa Mihăescu

15
Academia de Studii Economice Bucureşti
 DEMOGRAFIA - Obiect de studiu
•Nașul „demografiei” - Achille Guillard, cu lucrarea
„Eléments de statistique humaine, ou démographie
comparée” în 1855
Există numeroase definiții considerate incomplete
1. “Demografia este o ştiinţă având ca obiect studiul
populaţiilor umane şi tratând dimensiunea, structura, evoluţia
şi caracteristicile lor, abordate în principal din punct de
vedere cantitativ”.

• Dicţionarul demografic multilingv -

O.N.U

16 [Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 DEMOGRAFIA – categorii operaționale
evenimentul demografic - unitatea
statistică simplă, cazul individual a cărui producere
modifică componenţa populaţiei din punctul de
vedere al efectivului şi (sau) structurii acesteia
Exemple, caracterul dual
(demografic+biologic/social), evidenta curentă

fenomenul demografic - numărul total al

evenimentelor demografice de acelaşi fel,
înregistrate într-o anumită perioadă de timp.
Exemple, caracterul de masă, sunt guvernate de
legităţi statistice, iar prin caracterul “aleator” sunt
supuse conceptelor teoriei probabilităţilor.

procesul demografic - modificarea în

timp a fenomenelor demografice sub
influenţa unui ansamblu de factori de
natură social-economică, demografică,
social-culturală etc. Procesul demografic, -
caracterul dinamic al fenomenelor
demografice, - determinare complexă.

17
[Link]. Constanţa Mihăescu
Academia de Studii Economice Bucureşti
 Exemple

Evenimente Fenomene
Procese demografice
demografice/sociale demografice

Nașterea unui copil viu Natalitate

Nașterea unui copil mort Mortinatalitate

Îmbătrânirea demografică

Decesul unei persoane Mortalitate

Decesul unui copil de sub 1 an Mortalitate infantilă

Descesul unui copil cu vârsta 1-4

Mortalitate juvenilă
ani

Căsătoria Nupțialitate

Tranziția mortalității
Divorțul Divorțialitate

Schimbarea
Migrație – internă/externă
domiciliului/reședinței

18 [Link]. Constanţa Mihăescu Academia de

Studii Economice Bucureşti
 DEMOGRAFIA - Obiect de studiu
• 2. Demografia = ştiinţă socială
• obiect ?= studiul colectivităţii umane, al fenomenelor şi
proceselor demografice specifice,
• scop? = cunoaşterea legităţilor care determină
evoluţia efectivului, structurii şi mişcării acesteia,
• de ce? = stabilește locul şi corelaţiile care derivă din
calitatea populaţiei ca verigă a sistemului general
economico-social.
• misiune? = Demografia fundamentează măsurile de
politică demografică, menite să asigure dezvoltarea
armonioasă a populaţiei, în concordanţă cu interesele
generale ale societăţii, într-o viziune de largă
perspectivă.

19
[Link]. Constanţa Mihăescu
Academia de Studii Economice Bucureşti
 DEMOGRAFIA - Metode
• Metode statistice
• de observare - recensământul populaţiei, înregistrarea curentă a
evenimentelor mişcării naturale şi migratorii, anchetele demografice şi
monografiile, ” băncile de date” care stochează informaţiile referitoare la
populaţie
• de prelucrare și analiză: metoda grupărilor statistice, calculul indicatorilor
centrului de grupare, analiza variaţiei şi verificarea ipotezelor statistice,
metodele corelaţiei şi regresiei, teoria indicilor

• Metode matematice
• teoria probabilităţilor şi statistica matematică – baza instrumentelor de
analiză demografică=“tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate,
de nupţialitate, de divorţialitate etc.
• metode de proiectare a populaţiei

20 [Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
 Istoria populării Terrei
• [Link]
ulation-games/world-population/
• [Link]
33.84615384615381/109.23076923076923/
• [Link]

21 [Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
22 [Link]. Constanţa Mihăescu Academia de
Studii Economice Bucureşti
 23

MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!

[Link]. Constanţa Mihăescu

Academia de Studii Economice Bucureşti
EFECTIVUL
ȘI

STRUCTURA POPULAŢIEI

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 POPULAȚIA – STAREA ȘI
MIȘCAREA
POPULAȚIA
STARE MIȘCARE
Număr; Distribuție spațială; Structuri
Socio-economice
Demografice
si culturale Naturală Migratorie

Sexe Vârste Etnie,

Natalitate Internă Externă
Statut limba
ocupațional maternă, Mortalitate
Starea ocupație confesiune
civilă profesie
religioasă, Nupțialitate
nivel de
ramura de instruire Divorțialitate
activitate Schimbare de Imigranți
etc domiciliu
etc. Emigranți
Schimbare de
reședință
Navetism

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
EFECTIVUL (NUMĂRUL) POPULAȚIEI (EP)-
INDICATOR FUNDAMENTAL
• Definiţie – timp, spațiu
• Importanța și semnificația – corlelațiile cu teritoriul de
referință și cu structurile demografice și sico-economice
• Utilitate:
– o primă informare asupra potențialului uman de pe un anumit teritoriu
– demografică – intensitatea fenomenelor demografice
– social-economică – resursele de muncă, activitatea, ocuparea pe piața muncii,
participarea la viața politică, culturală, resursele de apărare sau de ofensivă – în
trecut mai ales
– [Link]
– [Link]
2010/#r150

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

SURSE DE INFORMAȚII PENTRU EP

• Rpl
• Rpl+ECMNM – calcule intercensitare
(postcensitare)
• Registrul național de evidență a
persoanelor – SNIEP - DEPABD

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 TIPURI DE EP
1. După teritoriul la care se referă
2. După modalitatea de obținere a informațiilor si de
calcul al EP:
– EP înregistrat – Rpl
– EP calculat – 1 ianuarie, 1 iulie
• estimat – Rpl+ECMNM, RNEP
• proiectat (prognozat) –orizontul de timp –
ipotezele de fertilitate, mortalitate si migrație
– [Link]
– [Link]
– [Link]
[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi
DISTRIBUȚIA SPAȚIALĂ -
INDICATORII DENSITĂȚII
POPULAȚIEI nivel
Strategia dezvoltării, atât la
macroeconomic cât şi în
Utilitate:
profil teritorial
• demografică
• social-economică

Indicatori :
• generali
• specifici

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
INDICATORI GENERALI
P
dg =
• densitatea generală S

S
• coeficientul de arealitate a=
P
• distanţa medie dintre doi locuitori

d ≈ 1,2 a

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
INDICATORI SPECIFICI

• densitatea generală la 100 ha teren agricol sau teren arabil (densitatea

fiziologică): P
dg = ⋅100
agr .
S agr.
P
d
ar ..
g = ⋅100
S ar
• densitatea economică= numărul de locuitori pe km2 de teritoriu
productiv.

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
În caracterizarea variaţiei teritoriale a densităţii populaţiei:

• Cartograme
• Cartodiagrame
Analiza densităţii populaţiei :
• pe medii (urban – rural),
• pe judeţe,
• pe forme de relief etc. - corelaţia dintre nivelul dezvoltării economice şi
densitatea populaţiei

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 STRUCTURA POPULAŢIEI
Constituirea unor subcolectivităţi, având drept
criteriu de grupare caracteristici :
• demografice, stabilirea
• social-economice, ponderii
• teritoriale, fiecărei
grupe în
• social-culturale etc.
totalul
populaţiei

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
STRUCTURA POPULAŢIEI

• grad de eterogenitate
• legităţile care guvernează evoluţia demografică
• legăturile interne
• condiţionarea socio-economică a fenomenelor şi proceselor
demografice.
→Fundamentarea strategiei dezvoltării economico-sociale.

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
Să explorăm diversitatea care ne modelează societatea

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
STRUCTURA POPULAŢIEI

• a)structura demografică;
• b) structura socio-economică şi
teritorială;
• c) structura socio-culturală.

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
STRUCTURA DEMOGRAFICĂ
Gruparea populaţiei în funcţie de caracteristicile
demografice fundamentale:
• Sexul-Structura pe sexe - Echilibru și diversitate

• Vârsta-Structura pe vârste - Dinamica generațională

• Starea civilă- Structura după statutul matrimonial –Valori

ale societății

Surse de informații in analiza structurii demografice

• Rpl
• ECMNM
• RNEP
[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi
Econometrie-ASE Bucureşti
IMPORTANŢA ANALIZEI

• Rolul şi locul fiecărei persoane în procesul reproducerii populaţiei, al

activităţii economice şi, în general, al organizării sociale.
• nu există sector de activitate care să nu fie interesat în cunoaşterea
efectivului şi structurii populaţiei după vârstă şi sex.

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
STRUCTURA PE SEXE
y =
F
⋅100 • Analiza corelată a structurii
F P
populaţiei pe sexe şi vârste
M
y = ⋅100
M P • La apariția unei generații:
rF =
F
⋅100 Supranatalitate masculină
M
Supramortalitate masculină

rM =
M
⋅ 100 20-40 ani
F
După 70 ani
2
E = ∑ yi

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 STRUCTURA PE VÂRSTE -
IMPORTANȚĂ:
De vârstă depind toate aspectele activităţii economice, culturale, sociale etc.:

– planificarea activităţilor educaţionale

– estimarea modificărilor posibile în perspectivă în profil teritorial
– planificarea şi prognoza utilizării forţei de muncă
– organizarea activităţii de servicii
– organizarea activităţii de ocrotire a sănătăţii populaţiei
– specificul consumului

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
GRUPE DE VÂRSTĂ
FUNCȚIONALE ÎN ANALIZA
STRUCTURII PE VÂRSTE
• Intervale variabile - Exemple- Analiza:
specificul fenomenului fertilității feminine
sau procesului studiat
mortalității infantile
Anuale instruirii populației
Cincinale îmbătrânirii demografice

Decenale populației active sau

ocupate

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
STRUCTURA PE VÂRSTE

• ponderea sau greutatea specifică a populaţiei de o anumită vârstă

(grupă de vârste) în totalul populaţiei:

y ωP = x
⋅100
∑P
x

x
x =0

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 PIRAMIDA VÂRSTELOR –
CRONICA GENERAȚIILOR
= combinarea a două histograme -
– efectivul populaţiei de sex feminin
– efectivul populaţiei masculin, pe vârste sau grupe cincinale de vârstă
• de preferat – piramida la data de 1 ianuarie - repartiţia pe vârste şi pe sexe
este identică cu repartiţia pe generaţii.
• sugestivă pentru istoria demografică a generaţiilor, pentru maniera în care
diverşi factori demografici sau extrademografici au “forjat” piramida

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 Fig.1.3. Piramida vârstelor populaţiei României la recensământul din 21.02.1956

96
90
84
Masculin Feminin
78
72
66
60
54
48
42
1 1
36
30
24
18
12 2
2
6
0
-200000 -150000 -100000 -50000 0 0 50000 100000 150000 20

Sursa: Realizat pe baza informaţiilor din Anuarul demografic al României 1996, CNS, Bucureşti, 1996.

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 Fig.1.4. Piramida vârstelor populaţiei României la recensământul din 5.01.1977

96
Masculin
90
84
Feminin
78
72
66
1 60 1
54
48
42
36
2 2
30
24
18
3 3
12
A A
6
4 4
0
-250000 -200000 -150000 -100000 -50000 0 0 50000 100000 150000 200000 250

Sursa: Realizat pe baza informaţiilor din Anuarul demografic al României 1996, CNS, Bucureşti, 1996.

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
PIRAMIDA VARSTELOR POPULATIEI DIN ROMANIA –RPL 1992 SI
2002

[1] Sursa: [Link]

1992 2002
[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi
Econometrie-ASE Bucureşti
POPULAŢIA PE VÂRSTE ŞI SEXE LA 1 IULIE 2005

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 EXEMPLE DE PIRAMIDE

• [Link]
population-pyramid/
• [Link]
• [Link]
europe-africa

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

14 (19 )

∑P x
y = x =0
ω
⋅100
∑P
t

• Evoluţia structurii pe vârste = x =0

x

conţinutul analizei
“procesului de îmbătrânire 64

demografică a populaţiei”. ∑P
x =15 ( 20 )
x

y = ω
⋅100
• PID = modificarea
∑P
a

structurii populaţiei pe
x
x =0

vârste, în favoarea
w
grupelor de vârstă
înaintată, ca tendinţă
∑P x
y = x = 65
ω
⋅100
fermă şi de lungă durată.
∑P
va

x
x =0

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ A
POPULAŢIEI
• procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei (PID) -
procesul de modificare a structurii pe vârste a populației
crește ponderea segmentului vârstnic, în detrimentul
celui tânăr, ca tendință fermă și de lungă durată.
• greutatea specifică a populaţiei adulte manifestă o relativă
stabilitate.
• perioade de timp mai mult sau mai puţin îndelungate
• 7% și 12% → diagnostic al stadiului PID

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 Tabelul nr. 2.1.1. Structura populaţiei Romaniei pe grupe mari de vârstă în
perioada 1956-2004
ndicator/Anii 1956 1966 1977 1992 1993 1995 1998 2000 2001 2004
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
opulaţia totală 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
0 - 14 ani 26,7 26 25,4 22,7 21,7 20,5 19,1 18,3 17,8 16,1
15 - 59 ani 62,5 61,7 60,2 60,9 61,4 62,1 62,6 62,9 63,3 64,6
15 - 29 ani 27,1 23,1 23,5 22,9 23,7 24,9 24,8 24,2 24,1 23,8
30 - 44 ani 19,2 23,3 19,9 21 21 20,2 20,5 21 21 21,3
45 - 49 ani 16,2 15,3 16,8 17 16,7 17 17,3 17,7 18,2 7,3
60 de ani şi
peste 9,9 12,3 14,4 16,4 16,9 17,4 18,3 18,8 18,9 19,3
65 de ani şi
peste 6,4 7,9 9,9 11 11,4 12 12,8 13,3 13,6 14,5
Rap.
Dependenţă
la 1000),total
din care: 597 621 661 642 629 610 597 590 580 675
ineri(0-14ani) 439 421 422 373 353 330 305 291 281 308
rstnici(60+ani) 158 200 239 269 276 280 292 299 299 367
Sursa: 1) Anuarul demografic al R.S. România 1974, Ed. D.C.S. şi C.N.S., Bucureşti, 1974, p.10-13
2) Anuarul statistic al României 1994, Ed. C.N.S., Bucureşti, 1994, p.106-108

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
SISTEM MODERN DE INDICATORI PENTRU ANALIZA
PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE DEMOGRAFICĂ (1)

1. Proporţia persoanelor de 15 ani sau de 20 de ani în total populaţie – măsoară îmbătrânirea

prin baza piramidei: 19

∑ Px
14

∑ Px
y = x =0
ω
⋅100 y = x =0
ω
⋅100
sau
∑ Px ∑ Px
t t

x =0 x =0

2. Proporţia persoanelor de 65 de ani şi peste în total populaţie pentru măsura îmbătrânirii

prin vârful piramidei yv=P65+ /Ptotal, , iar comparaţia cu pragurile de 7% şi respectiv 12% ne
permite să punem „diagnosticul” unei populaţii în ceea ce priveşte etapa în care se află
structuraω sa pe vârste, din punctul de vedere al îmbătrânirii demografice.
∑ Px a) dacă yv <= 7% - populaţia respectivă este tânără din punct
yv = ω ⋅100
x = 65
de vedere demografic
∑x =0
Px
b) Dacă 7% =<yv <= 12% - populaţia respectivă este în curs de
îmbătrânire demografică
c) dacă yv >= 12% - populaţia respectivă este deja îmbătrânită
din punct de vedere demografic

3. Vârsta medie a populaţiei - se calculează ca medie aritmetică ponderată a vârstelor anuale (sau
a centrelor de interval pentru cazurile în care populația e grupată pe intervale de vârste) cu
efectivele corespunzătoare.
[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi
Econometrie-ASE Bucureşti
 SISTEM MODERN DE INDICATORI PENTRU
ANALIZA PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE
DEMOGRAFICĂ (2)
4. Vârsta mediană a populaţiei – se determină după relaţia de calcul a medianei (cu
determinarea locului medianei şi a efectivelor cumulate pe vârste anuale sau pe grupe de
vârste etc.)

5. Indicele de îmbătrânire a populaţiei - raportul dintre persoanele vârstnice şi cele

tinere (viziune transversală):
ω

∑ Px a) dacă iID <= 20% - populaţia respectivă este tânără din punct d
vedere demografic
i ID = x = 65
14
⋅100
b) Dacă 20% =<iID <= 40% - populaţia respectivă este în curs de
∑ Px
x =0
îmbătrânire demografică
c) dacă iID >= 40% - populaţia respectivă este deja îmbătrânită
din punct de vedere demografic

6. Indicele de „senioritate”* ω- exprimă măsura îmbătrânirii în cadrul populaţiei vârstnice

∑ Px
i sen = x=ω85 ⋅100
∑ Px
x = 65 [Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi
Econometrie-ASE Bucureşti
 SISTEM MODERN DE INDICATORI PENTRU
ANALIZA PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE
DEMOGRAFICĂ (3)
7. Raportul de dependenţă al persoanelor vârstnice – raportul dintre vârstnici şi
persoanele de vârste active:
ω ω
∑P x sau ∑P x

K dv
= x = 65
64
⋅100 K dv
= x = 60
59
⋅100
∑P
x =15
x ∑P
x =15
x

8. Raportul de dependenţă al persoanelor tinere – raportul dintre tineri şi persoanele de

vârste active:
14

∑P
19

= x =0
x
⋅100
∑P x
K dt 64 sau K = x =0
⋅100
∑P
dt 64

x =15
x
∑P
x = 20
x

9. Raportul de dependenţă pe total - raportul dintre tineri şi vârstnici şi persoanele de

vârste active (sunt de preferat grupele 0-14, 15-64 şi 65+ ): 19 ω
14 ω
∑ Px + ∑ Px
∑ Px + ∑ Px K dtotal = x =0 x = 65
14 ω
K dtotal = x =0 60
⋅100 64

∑ Px + ∑ Px 59
∑ Px
K dtotal = x =0
64
65
⋅100 ∑ Px
x =15
x = 20

∑ Px
x =15
[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi
Econometrie-ASE Bucureşti
 FACTORII DEMOGRAFICI AI PID
HTTPS://[Link]/WATCH?V=KL9Q4O_MJ-0
HTTPS://[Link]/WATCH?V=UK54RGTTXUC

• Îmbătrânirea demografică se datorează:

• scăderii natalităţii (îmbătrânirea prin baza piramidei) şi
• reducerii intensităţii mortalităţii (îmbătrânirea prin vârful
piramidei)
• [Link]
• [Link]
population-2-science-en-direct-avec-l-esprit-sorcier-fr/

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 FORMELE PIRAMIDEI
VÂRSTELOR

[Link]

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
A) PV - "TRIUNGHI" SAU „ACCENT CIRCUMFLEX”

• - populaţie tânără, baza largă, alimentată în permanenţă de o natalitate ridicată

(peste 30‰) şi un vârf ascuţit ca urmare a unei ponderi scăzute a populaţiei
vârstnice în structura populaţiei totale (de regulă sub 5%) – ţările slab
dezvoltate economic din Africa, Asia şi America de Sud.
• [Link]

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
B) PV - " „AMFORĂ”, "CĂPIŢĂ" SAU "STOG",

• - tendinţe de îngustare a bazei piramidei şi de îngroşare progresivă a vârfului

acesteia, anunţând instalarea unui proces de îmbătrânire demografică - ţările
în curs de dezvoltare, cu unele progrese pe plan economic, socio-cultural şi
medico-sanitar.
• [Link]

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
C) PV - " „CLOPOT” SAU "URNĂ"
• - baza în comprimare şi vârful îngroşat, ca urmare, în primul caz diminuării
efectivelor de tineri sub efectul scăderii ferme a ratelor de natalitate un timp
îndelungat şi, în al doilea caz, reducerii mortalităţii, atât la vârstele tinere cât şi
la cele mijlocii, ceea ce a condus la creşterea însemnată a speranţei de viaţă la
zero ani - ţări dezvoltate din punct de vedere economic din Europa de Vest,
S.U.A. şi Canada, Australia şi Noua Zeelandă, Japonia care se confruntă şi cu
cele mai accentuate procese de îmbătrânire demografică.
• [Link]

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 D) PV - "TREFLĂ"
• – populaţia în care, după un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ar urma
un proces de reîntinerire demografică, prin creșterea natalității ca tendință fermă
• [Link]

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 IMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ
[Link]
[Link]
[Link]
[Link]

Michel Loriaux (1995)

• societãţile occidentale au creat prin industrializare

condiţiile îmbãtrânirii populaţiilor lor (ID).
• ID apariţia unor noi situaţii care, la rândul lor au
intensificat procesul ID.
• dintr-o problemã pur demograficã, ID problemã
economicã şi de organizare socialã - avantajele aduse
de o populaţie vârstnicã din ce în ce mai numeroasã

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 FACTORII ECONOMICO-
SOCIALI AI REDUCERII
FERTILITĂȚII ȘI NATALITĂȚII
• 1) scăderea ponderii gospodăriilor agricole tradiţionale, caracterizate printr-
o fertilitate înaltă, necesară atât pentru activitatea productivă, cât şi pentru
asigurarea securităţii persoanelor vârstnice;
• 2) emanciparea femeilor, accesul la învăţământul de toate gradele şi atragerea lor
în activităţile neagricole;
[Link]
• 3) exigenţele sporite ale părinţilor relativ la creşterea şi educaţia copiilor care
necesită timp şi cheltuieli importante;
• 4) extinderea asigurărilor sociale, mai ales a regimurilor publice de pensii şi a
instituţiilor de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente, care au redus rolul
copiilor în susţinerea părinţilor la bătrâneţe;
• 5) creşterea timpului liber, accesul la divertisment cât mai variat şi la mijloace
moderne de transport colectiv şi individual, dorinţa persoanelor adulte şi a familiilor
lor de a beneficia de aceste facilităţi.
• [Link]
end-baby-boom/
• [Link]
lesthaeghe/

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 CONSECINŢELE SOCIAL-
ECONOMICE ALE PID
HTTPS://WWW. YOUTUB E. CO M/ WATCH?V=UK54R GTTXUC
• creşterea raportului de dependenţă = sporirea presiunii pe care o exercită
populaţia inactivă asupra populaţiei active. În absenţa unei politici ferme de dezvoltare
economică, de creștere a PIB, îmbătrânirea demografică poate să frâneze creşterea
nivelului de trai al populaţiei;
• procesul de îmbătrânire demografică a potenţialului forţei de muncă poate influenţa
nivelul productivităţii muncii sociale.
• implicaţii asupra volumului şi structurii consumului, în special a consumului
alimentar - raţia alimentară şi componenţa acesteia diferă la o persoană
vârstnică, în comparaţie cu o persoană tânără. Creşterea ponderii
persoanelor vârstnice în totalul populaţiei impune adaptarea
corespunzătoare a producţiei alimentare.
• implicaţiile asupra sferei serviciilor - diversificarea gamei serviciilor, în special a
serviciilor cu caracter casnic, de supraveghere şi însoţire a persoanelor vârstnice.
• consecinţe evidente în sfera orientării programelor de asistenţă socială.
• creşterea fondurilor de pensii, restructurarea cheltuielilor bugetului de stat,
creșterea fondurilor alocate asistenţei sanitare, dezvoltarea bazei materiale a
ocrotirii sănătăţii, orientarea cercetării medicale către studierea mijloacelor de
combatere a aşa-numitelor afecţiuni degenerative, specifice vârstelor înaintate.
• EUROPA - Employment and Social Affairs - Social Protection - Demography and the
Social Situation in the EU [Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi
Econometrie-ASE Bucureşti
CONSECINȚE FINANCIARE

• Jacques Henripin (1995)

• 1) creşterea costului serviciilor de
sãnãtate şi
• 2) dificultatea asigurãrii unui nivel de trai
decent (convenabil) pensionarilor.

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 REMEDII - HENRIPIN
• remediile aşa-zis "clasice“ :
– a) schimbãri dirijate ale nivelurilor fenomenelor
demografice şi
– b) adaptarea diferitelor comportamente demografice
• creşterea natalitãţii şi recurgerea la imigraţie. O puternicã
imigraţie poate reduce îmbãtrânirea, dar, pe termen mediu şi lung, efectul
nu este foarte important. Imigranţii sunt de regulã mai tineri ca populaţia
în care intrã, dar ei îmbãtrânesc la fel de repede, iar structura lor pe vârste
se integreazã în structura de ansamblu a populaţiei. Calea realã de
întinerire a populaţiei este creşterea fertilitãţii, astfel cã singura imigraţie
care i-ar putea fi un substitut perfect ar fi imigrarea bebeluşilor orfelini.

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
MULTUMESC PENTRU
ATENŢIE!

[Link]. Constanţa Mihăescu -[Link]ă şi

Econometrie-ASE Bucureşti
 FENOMENE
DEMOGRAFICE
Curs DSS – AMP II

8.01.2026
Natalitatea și fertilitatea populației

 Fenomene demografice INS:

[Link]
afice_in_anul_2024.pdf

 Definiție Natalitate - fenomen, rata generală,

ratele specifice; ng=Xu+Xr
 Definiție fertilitate - rata generală, ratele
specifice pe vârste, modele de fertilitate;
 CFFem=Pfem15-49 ani, CFMasc=Pmasc 18-59 ani
Mortalitatea populației

 Fenomene demografice INS:

[Link]
afice_in_anul_2024.pdf

 Definiție Mortalitate - fenomen, rata generală,

ratele specifice pe diferite caracteristici,
mg=Xu+Xr; mg=Xmasc+Xfem
 Definiție Mortalitate infantilă M0 - rata generală,
rate specifice, cauze de deces-endogene+exogene
 Mortinatalitatea – definiție, cauze
Nupțialitatea și divorțialitatea populației

 Fenomene demografice INS:

[Link]
afice_in_anul_2024.pdf

 Definiție Nupțialitate - fenomen, rata generală,

ratele specifice pe diferite caracteristici
 Definiție Divorțialitate - fenomen, rata generală,
ratele specifice pe diferite caracteristici