Generalităţi, clasificare

 este partea anatomiei care are

ca obiect studiul muşchilor și
al tuturor formaţiunilor
anexate lor
 au proprietatea de a realiza
contracția, funcţie prin care îşi
micşorează lungimea
realizând astfel mişcări
 reprezintă componenta activă
a aparatului locomotor
 sunt formaţi din corpul
muscular, ce constituie
porţiunea principală
contractilă şi din tendoane,
prin care forţa musculară se
transmite oaselor
Generalităţi, clasificare
 trei feluri de muşchi:
 striaţi,
 netezi
 muşchiul cardiac
 Mușchiul striat(scheletic)
 se contractă voluntar
 cu viteză și forță mare,
 obosește repede
Generalităţi, clasificare

 Muşchiul neted
 se găseşte la nivelul
pereţilor organelor
interne şi a vaselor de
sânge.
 dezvoltă o contracţie
involuntară cu viteză
scăzută şi forţă mare,
 obosesc mult mai
greu decât cei striaţi.
Generalităţi, clasificare
 Muşchiul cardiac
(miocardul)
 este un muşchi similar, în
ceea ce priveşte structura
muşchiului striat
 în ceea ce priveşte funcţia
similar muşchiului neted.
 se poate contracta automat
datorită unui sistem nervos
special situat în grosimea
sa.
Muşchii respiraţiei
 se împart în:
 inspiratori
 principal: diafragma;
secundari:
 pectoral mare,
 dinţat mare,
 scalen,
 dinţat superior
 dințat inferior
Muşchii respiraţiei

 expiratori
 muşchii pereţilor
abdominali:
 doi drepţi,
 patru oblici,
 doi transverşi.
Muşchii trunchiului
 Muşchii regiunii
posterioare
 Muşchiul trapez:
 situat pe parte posterioară a
trunchiului (planul I),
 are formă triunghiulară, cu
vârful la humerus şi baza la
coloana vertebrală.
 se inseră pe:
 osul occipital,
 vertebrele C7-T12,
 claviculă,
 scapulă.
Muşchii trunchiului
 Muşchiul lattissimus dorsi
(dorsal mare):
 este cel mai lat muşchi al
corpului,
 cu o formă triunghiulară,
 situat în partea postero-inferioară
a trunchiului (planul I).
 are originea pe:
 ultimele trei-patru coaste,
 vertebrele T7-T12,
 vertebrele lombare,
 sacru,
 os iliac,
 se inseră pe humerus
Muşchii trunchiului
 Muşchiul ridicător al
scapulei:
 este situat pe părţile laterale
ale cefei (planul II)
 pornește de la nivelul primelor
patru vertebre cervicale
 se termină pe scapulă.
 Muşchiul romboid:
 este aşezat pe peretele
posterior al toracelui (planul
II),
 se inseră la nivelul vertebrelor
C7-T4
 se termină pe scapulă.
Muşchii trunchiului
 Muşchii regiunii antero-
laterale
 Muşchiul pectoral mare:
 are originea pe claviculă şi
pe coaste,
 se inseră pe humerus;
 are forma unui evantai prin
originea diferită a celor trei
fascicule musculare care îl
formează.
Muşchii trunchiului
 Muşchiul pectoral mic:
 are originea la nivelul
coastelor 3, 4, 5,
 se inseră pe procesul
coracoid al scapulei.
 Muşchiul dinţat anterior,
 ocupă cea mai mare parte a
regiunii antero-laterale a
toracelui
 pleacă de la primele zece
coaste
 se termină pe scapulă.
Muşchii membrului superior
 se împart în:
 muşchii umărului;
 muşchii braţului
 regiunile anterioară
 posterioară
 muşchii antebraţului
 regiunile anterioară,

 posterioară,

 laterală

 muşchii mâinii.
Muşchii umărului
 mușchiul deltoid
 are trei origini:
 claviculă,
 acromion
 scapulă;
 face inserție
 tuberozitatea deltoidiană a
humerusului
Muşchii umărului

 muşchiul dinţat mare:

 are originea pe coastele
1-10;
 face inserţie pe scapulă,
 forma unui evantai vast;
Muşchii umărului

 muşchiul supraspinos:
 are originea în fosa
supraspinoasă a scapulei
 se inseră pe tuberculul
mare al humerusului;
Muşchii umărului

 muşchiul infraspinos:
 are originea în fosa
infraspinoasă a scapulei
 se inseră pe tuberculul
mare al humerusului;
Muşchii umărului

 muşchiul rotund mic:

 are originea pe fața
posterioară a scapulei
 se inseră pe tuberculul
mare al humerusului
Muşchii umărului

 mușchiul rotund mare:

 are originea la nivelul
unghiului inferior al
scapulei
 se inseră pe tuberculul
mic al humerusului
Muşchii umărului

 mușchiul subscapular:
 are originea în fosa
subscapulară
 se inseră pe tuberculul mic
al humerusului
Muşchii braţului - Muşchii regiunii anterioare

 Muşchiul biceps brahial:

 are două origini pe scapulă
 inserţie pe tuberozitatea
radiusului
Muşchii braţului - Muşchii regiunii anterioare

 Muşchiul coracobrahial :
 are originea la nivelul
scapulei
 se inseră pe faţa medială a
humerusului
Muşchii braţului - Muşchii regiunii anterioare

 Muşchiul brahial:
 are originea sub
tuberozitatea deltoidiană
a humerusului
 se inseră pe procesul
coronoid al ulnei
Muşchii braţului - Muşchii regiunii posterioare

 Muşchiul triceps brahial:

 are trei origini,
 două pe humerus şi
 una la nivelul claviculei,
 se inseră pe olecran
Muşchii antebraţului - regiune anterioară

 muşchiul rotund
pronator:
 are două origini, pe
humerus şi procesul
coronoid al ulnei;
 se inseră în porţiunea
mijlocie a radiusului
Muşchii antebraţului - regiune anterioară

 muşchiul flexor
radial al carpului:
 are origine pe humerus
 se inseră pe
metacarpianul II
Muşchii antebraţului - regiune anterioară

 muşchiul palmar lung:

 are origine pe humerus
 se termină prin
aponevroza palmară
Muşchii antebraţului - regiune anterioară

 muşchiul flexor ulnar

al carpului:
 are două origini, pe
humerus şi olecran;
 se inseră pe osul
pisiform
Muşchii antebraţului - regiune anterioară

 muşchiul flexor
superficial al degetelor:
 are două origini,
 una humeroulnară
 una radială;
 se termină prin patru
tendoane ce ajung la
degetele II-V
Muşchii antebraţului - regiune anterioară

 muşchiul flexor
profund al degetelor:
 are originea pe ulnă
 se termină prin patru
tendoane care ajung la
degetele II-V
Muşchii antebraţului - regiune anterioară

 muşchiul flexor lung al

policelui:
 are originea pe radius
 se inseră pe falanga
distală a policelui
Muşchii antebraţului - regiune anterioară

 muşchiul pătrat
pronator:
 are originea pe ulnă
 se inseră pe radius
Muşchii antebraţului - regiune posterioară

 muşchiul extensor al
degetelor:
 are originea pe
epicondilul lateral al
humerusului
 se termină prin patru
tendoane pentru
degetele II-V;
Muşchii antebraţului - regiune posterioară

 muşchiul extensor al
degetului mic:
 are originea pe
epicondilul lateral al
humerusului
 se inseră pe ultimele
două falange ale
degetului mic
Muşchii antebraţului - regiune posterioară

 muşchiul extensor
ulnar al carpului:
 are originea pe
epicondilul medial al
humerusului şi pe
ulnă;
 se inseră pe
metacarpianul V
Muşchii antebraţului - regiune posterioară

 muşchiul anconeu:
 are originea pe
epicondilul medial al
humerusului
 se inseră pe ulnă;
Muşchii antebraţului - regiune posterioară

 muşchiul abductor
lung al policelui
 are originea pe ulnă şi
radius
 se inseră la nivelul
primului metacarpian
Muşchii antebraţului - regiune posterioară

 muşchiul extensor
lung al policelui:
 are originea pe ulnă
 se inseră pe falanga
distală a policelui;
Muşchii antebraţului - regiune posterioară

 muşchiul extensor scurt

al policelui:
 are originea pe ulnă şi
radius
 se inseră pe falanga
proximală a policelui;
Muşchii antebraţului - regiune posterioară

 muşchiul extensor al
indexului:
 are originea pe ulnă
 se termină la nivelul
degetului II.
Muşchii antebraţului - regiune laterală

 muşchiul
brahioradial:
 are originea pe
marginea laterală a
humerusului
 se inseră pe procesul
stiloid al radiusului
Muşchii antebraţului - regiune laterală

 muşchiul lung extensor

radial al carpului:
 are originea pe marginea
laterală a humerusului
 se inseră pe metacarpul II
Muşchii antebraţului - regiune laterală

 muşchiul scurt
extensor radial al
carpului:
 are originea pe
epicondilul lateral al
humerusului
 se inseră pe
metacarpianul III
Muşchii antebraţului - regiune laterală

 muşchiul supinator:
 are originea pe epifiza
proximală a ulnei
 se inseră la nivelul
radiusului.
Muşchii mâinii

 Mușchii eminenţei
tenare:
 muşchiul scurt abductor
al policelui;
 muşchii opozant al
policelui şi
 scurt flexor al policelui;
 muşchiul adductor al
policelui.
Muşchii mâinii

 scurt flexor al
policelui;
 muşchiul adductor al
policelui.
Muşchii mâinii

 Muşchii eminenţei
hipotenare
 muşchiul palmar
scurt;
 muşchii flexor scurt al
degetului mic şi
 abductorul degetului
mic;
 muşchiul opozant al
degetului mic.
Muşchii mâinii

 Muşchii regiunii
palmare mijlocii:
 aceasta regiune este
formată din
 muşchii interosoşi
palmari
 dorsali
Muşchii mâinii

 din tendoanele muşchilor

flexori superficiali şi
profunzi ai degetelor.
Muşchii membrului inferior
 • Muşchii bazinului:
 anteriori,
 posteriori;
 • Muşchii coapsei:
 regiunile anterioară,
 medială,
 posterioară:
 • Muşchii gambei;
 regiunile anterioară,
 laterală,
 posterioară;
 • Muşchii piciorului.
Muşchii bazinului. Muşchii anteriori ai bazinului

 Muşchiul iliac
 are originea în fosa iliacă
 unindu-se cu muşchiul
psoas mare formează
muşchiul iliopsoas ce
 se inseră pe trohanterul mic
al femurului
Muşchii bazinului. Muşchii posteriori ai bazinului

 Muşchiul gluteu mare:

 are originea pe aripa iliacă
 se inseră pe tuberoziatea
gluteală;
Muşchii bazinului. Muşchii posteriori ai bazinului

 Muşchiul gluteu mijlociu:

 are originea pe aripa iliacă
 se inseră pe fața laterală a
trohanterului mare
Muşchii bazinului. Muşchii posteriori ai bazinului

 Muşchiul gluteu mic:

 are originea pe aripa iliacă
 se inseră pe faţa anterioară
a trohanterului mare
Muşchii bazinului. Muşchii posteriori ai bazinului

 Muşchiul piriform:
 are originea pe faţa
anterioară a sacrului
 vârful pe trohanterul mare;
 Muşchiul obturator
intern:
 are originea pe cadrul
intern al găurii obturatorii
 se inseră pe faţa medială a
trohanterului mare;
Muşchii bazinului. Muşchii anteriori ai bazinului

 Muşchiul obturator
extern:
 are originea pe faţa
laterală a cadrului
osos al găurii
obturatorii
 se inseră în fosa
trohanterică
Muşchii bazinului. Muşchii posteriori ai bazinului

 Muşchii gemen
superior și inferior
 au originea pe
 spina ischiadică,
 tuberozitatea ischiadică;
 se inseră pe faţa
medială a
obturatorului intern
Muşchii bazinului. Muşchii posteriori ai bazinului

 Muşchiul pătrat femural:

 are originea pe
tuberozitatea ischiadică
 inserția pe creasta
intertrohanteriană;
Muşchii bazinului
 Muşchiul tensor al
fasciei lata:
 are originea pe spina
iliacă antero superioară
a coxalului
 se inseră pe tractul
iliotibial.
Muşchii coapsei
 Muşchii regiunii
anterioare
 Muşchiul croitor
 este cel mai lung muşchi
al corpului (50 cm)
 originea pe spina iliacă
antero-superioară a
coxalului
 inserţia pe fața medială a
tibiei
Muşchii regiunii posterioare
 Muşchiul cvadriceps femural
 prezintă patru capete de origine;
 vastul lateral (faţa laterală a
femurului);
 vastul medial (faţa medială a
femurului);
 vastul intermediar (fața
anterioară a femurului);
 dreptul femural - două capete
 pe spina iliacă antero-inferioară
 pe sprânceana acetabulară.
 tendoanele celor patru capete
ale cvadricepsului se unesc într-
un tendon care după ce
înglobează patela se inseră pe
tuberozitatea tibiei
Mușchii regiunii mediale

 mușchiul pectineu:
 are originea pe creasta
pectineală
 se inseră pe linia
pectineală a
femurului;
Mușchii regiunii mediale
 muşchiul adductor lung;
 are originea pe pubis
 se inseră la nivelul liniei
aspre
 muşchiul adductor scurt:
 are originea pe ramura
ischiopubiană
 se inseră la nivelul liniei
aspre
Mușchii regiunii mediale
 muşchiul adductor mare:
 are originea pe tuberozitatea
ischiadică şi pe ramura
ischiopubiană;
 se inseră la nivelul liniei
aspre şi a epicondilului
lateral al tibiei;
 muşchiul gracilis:
 are originea pe ramura
inferioară a pubelui
 se termină pe faţa medială a
tibiei.
Muşchii regiunii posterioare

 Muşchiul biceps femural:

 are două origini, pe
tuberozitatea ischiadică şi
la nivelul liniei aspre;
 se inseră pe capul fibulei
Muşchii regiunii posterioare
 Mușchiul semitendinos
 are originea pe
tuberozitatea ischiadică și
 se inseră pe fața medială a
tibie.
 Mușchiul
semimembranos
 are originea pe
tuberozitatea ischiadică și
 se termină la nivelul
condilului medial al tibiei
Muşchii gambei
 Muşchii regiunii
anterioare
 Muşchiul tibial anterior:
 are originea pe condilul
lateral al tibiei şi pe faţa
laterală a acesteia;
 se inseră pe primul
cuneiform şi pe primul
metatarsian
Muşchii regiunii anterioare

 Muşchiul extensor lung ai

halucelui:
 are originea pe faţa medială a
fibulei
 se inseră pe a doua falangă a
halucelui;
 Muşchiul extensor lung al
degetelor:
 are originea pe fața medială și
capul fibulei precum şi pe
condilul lateral al tibiei;
 se inseră la nivelul degetelor
II-V
Muşchii regiunii anterioare
 Muşchiul peronier lung:
 are originea pe capul
fibulei şi pe fața ei laterală;
 se inseră pe primul
metatarsian şi pe primul
cuneiform;
 Muşchiul peronier scurt:
 are originea pe faţa laterală
a fibulei
 se inseră la nivelul
metatarsianului V.
Muşchii regiunii posterioare

 Muşchiul gastrocnemian:
 are originea la nivelul
condililor femurali medial şi
lateral;
 se inseră pe tuberozitatea
calcaneului;
 Muşchiul solear
 se prinde pe capul fibulei, pe
faţa posterioară a acesteia
precum şi pe linia solearului
de la nivelul tibiei;
 Muşchii gastrocnemian şi
solear formează bicepsul
sural
Muşchii regiunii posterioare
 Muşchiul plantar:
 are originea pe condilul
lateral al femurului
 se termină pe marginea
medială a tendonului lui
Achile;
 Muşchiul popliteu:
 are originea pe condilul
lateral al femurului
 se termină pe faţa
posterioară a tibiei;
Muşchii regiunii posterioare
 Muşchiul flexor lung ai
degetelor:
 are originea pe faţa
posterioară a tibiei
 se inseră pe falangele
distale ale degetelor II-V;
 Muşchiul tibial
posterior:
 are originea pe membrana
interosoasă
 se inseră la nivelul osului
navicular;
Muşchii regiunii posterioare

 Muşchiul flexor lung

al halucelui:
 are originea pe faţa
posterioară a fibulei
 se inseră pe falanga
distală a halucelui
 Muşchii piciorului
 Muşchii regiunii plantare  Muşchii regiunii dorsale
 - flexor scurt al degetelor;  - extensorul scurt al
 - flexor scurt al halucelui; degetelor;
 - adductorul halucelui  - extensorul scurt al
 - abductor al halucelui;
halucelui.
 - interosoși plantari;
 - abductor al degetului mic;
 - flexor scurt al degetului
mic.
Muşchii piciorului

 originile acestor mușchi

se găsesc la nivelul
 tarsului
 metatarsului,
 inserțiile se fac pe
falange
Mișcările membrului superior
 MIȘCAREA MUȘCHII
ABDUCȚIE BRAȚ DELTOID
PECTORAL MARE
ADDUCȚIE BRAȚ DORSAL MARE
SUBSCAPULAR
DINȚAT MARE
ANTEDUCȚIE BRAȚ PECTORAL MARE
BICEPS BRAHIAL
ROTUND MARE
RETRODUCȚIE BRAȚ DORSAL MARE
TRICEPS BRAHIAL
ROMBOIZI
BASCULA MEDIALĂ RIDICĂTORI AI SCAPULEI
PECTORAL MIC
TRAPEZ
BASCULA LATERALĂ
DINȚAT MARE
FLEXIE COT BICEPS BRAHIAL
EXTENSIE COT TRICEPS BRAHIAL
FLEXIE DEGETE FLEXORI AI DEGETELOR
EXTENSIE DEGETE EXTENSORI AI DEGETELOR
TRIPLA EXTENSIE MUȘCHII

COAPSA PE BAZIN GLUTEU MARE

ISCHIOGAMBIERI SEMITENDINOS

SEMIMEMBRANOS

BICEPS FEMURAL

GAMBA PE COAPSĂ CVADRICEPS DREPT FEMURAL

VAST INTERN

VAST EXTERN

VAST PROFUND

FLEXIE PLANTARĂ TRICEPS SURAL GASTOCNEMIAN

SOLEAR

FLEXORI AI DEGETELOR
 TRIPLA FLEXIE MUȘCHII

DREPT FEMURAL

ILIOPSOAS
COAPSA PE BAZIN

CROITOR

ICHIOGAMBIERI
GAMBA PE COAPSĂ
GASTROCNEMIAN

TIBIAL ANTERIOR
FLEXIA DORSALĂ A LABEI DOI EXTENSOR LUNG AL
PICIORULUI EXTENSORI DEGETELOR
EXTENSOR LUNG
HALUCE
Muşchii şi mișcările caracteristice
 Abducția coapsei:
 gluteu mare;
 Adducția coapsei:
 adductori
 - adductor mare;
 - adductor lung;
 - adductor scurt;
 - pectineu.
MIȘCAREA DE ADDUCȚIE – ABDUCȚIE