Nume...................................................Prenume............................................Grupă.....................

EXAMEN CONTRACTE SPECIALE – 23.02.2023 – Seria I

Încercuiți variantele de răspuns corecte! Una, niciuna sau mai multe variante (inclusiv toate) pot
fi corecte! 27 grile x 0,33 p = 9. Se acordă un punct din oficiu!
1. În cazul predării unui bun care este afectat de vicii aparente:
RE [Link]ărătorul trebuie să-l informeze despre acestea pe vânzător, cu ocazia verificării bunului, în
contrar prezumându-se că vânzătorul și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația de predare;
ANTREPRb. iar beneficiarul o recepționează de la antreprenor fără obiecții, beneficiarul decade din dreptul de
Fa le invoca ulterior recepției;
[Link]ții,
locatorul poate fi obligat la despăgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzează
sănătății sau integrității corporale a locatarului, chiar dacă locatarul a preluat bunul fără
mobiecții;

2. Sunt lovite de nulitate relativă următoarele contracte:

a. vânzarea încheiată personal de un minor, în calitate de vânzător, și tutorele său, în calitate de
cumpărător, intervenit în timpul cât era exercitată tutela;
b. vânzarea în care prețul este stabilit fără intenția de a fi plătit;
c. pactul de preferință în care nu este indicat prețul la care s-ar încheia contractul;
d. contractul care stipulează o rentă constituită pe durata vieții unui terț care era decedat în ziua
încheierii contractului; NULABS
-

vanzarea benului altria

3. Printr-un contract de vânzare, X vinde lui Y un bun care aparține lui Z. În această situație:
a. vânzarea este nulă absolut pentru imposibilitatea obiectului;
b. transferul proprietății către cumpărător se va produce, de drept, când X dobândește bunul vândut;
c. Y va putea solicita instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract contra lui Z, dacă
acesta refuză să ratifice vânzarea dintre X și Y;
d. dacă, ulterior vânzării, X moștenește bunul de la Z, el (X) nu îl va putea revendica de la Y, fiind
ținut de garanția contra evicțiunii;

4. Reparațiile bunului în cazul contractului de locațiune:

a. sunt datorate, de regulă, de locator, pentru menținerea bunului în stare corespunzătoare de
întrebuințare;
b. revin în sarcina locatarului reparațiile locative provocate de folosirea obișnuită a bunului;
c. efectuate de locatar, deşi ar fi fost în sarcina locatorului (dar care nu le execută, solicitat fiind în
acest sens), îl obligă pe locator să plătească locatarului sumele cheltuite de locatar pentru reparații,
precum și dobânzi la acestea, cu începere de la data efectuării cheltuielilor;
d. justificate de o urgență, permit locatarului să le execute, deşi ar fi fost în sarcina locatorului, chiar
și fără înștiințarea prealabilă a locatorului;

5. Contractul de locațiune de drept comun:

a. va înceta la data vânzării bunului dat în locațiune, dacă în contractul de vânzare-cumpărare s-a
stipulat acest lucru;
b. al unui bun mobil, necesită, în vederea încheierii valabile, remiterea materială a bunului;
c. presupune obligația locatorului de a garanta contra viciilor ascunse, chiar dacă acestea au survenit
ulterior predării bunului;
d. poate fi denunțat unilateral exclusiv în situația în care există o dispoziție contractuală în acest sens;

6. În materia împrumutului:
a. nu este posibilă încheierea unei promisiuni de contract care să producă efecte juridice, dat fiind
caracterul real al împrumutului;
b. se poate produce un efect translativ al dreptului de proprietate asupra bunurilor împrumutate;
1
c. de folosință, comodantul care nu a cerut în cadrul termenului de prescripție restituirea bunului, va
putea solicita pe calea acțiunii în revendicare predarea bunului;
d. termenul de restituire este considerat de regulă a fi stipulat în favoarea împrumutatului, dacă
împrumutul este cu titlu gratuit;

7. Contractul de vânzarea pe încercate și contractul de vânzarea pe gustate au în comun

următoarele:
a. ambele sunt considerate a fi contracte de vânzare încheiate sub o condiție suspensivă (a
încercării/gustării);
b. criteriile după care se apreciază corespunderea bunului cu exigențele cumpărătorului sunt identice
în ambele tipuri de vânzări;
c. în lipsa unor clauze contractuale contrare, ori a unor uzanțe, expirarea unui termen de 30 de zile
de la data predării bunului, fără vreo manifestare ulterioară de voință din partea cumpărătorului,
va avea ca efect existența unui contract irevocabil de vânzare-cumpărare;
d. transferul dreptului de proprietate este considerat a avea loc la data comunicării către vânzător a
corespunderii bunului cu exigențele cumpărătorului;

8. Excepția de garanție consacrată de legiuitor în materia obligațiilor vânzătorului:

a. poate fi invocată de cumpărător ca mijloc de apărare față de pretențiile formulate de un terț (față
de contract) și care l-ar împiedica pe cumpărător în stăpânirea netulburată a bunului, dar numai dacă
dreptul terțului este născut anterior datei vânzării, iar cumpărătorul nu a cunoscut cauza de evicțiune
la momentul contractării;
b) nu poate fi opusă moștenitorului legal rezervatar al vânzătorului care pretinde că actul aparent
de vânzare reprezintă în realitate o donație deghizată care îi afectează rezerva succesorală;
c) produce aceleași efecte juridice, dacă va fi găsită întemeiată apărarea formulată de cumpărător pe
baza ei, ca și chemarea în garanție a vânzătorului;

9. Obligația de garanție contra viciilor bunului vândut funcționează:

a. indiferent dacă vânzătorul a avut sau nu cunoștință despre existența viciilor;
b. doar în cazul în care vânzătorul este un profesionist, nu și dacă este un profan;
c. în favoarea cumpărătorului, dacă viciul nu poate fi descoperit la data predării de un cumpărător
prudent și diligent, fără asistență de specialitate;
d. inclusiv în cazul vânzărilor silite;

10. Contractul de vânzare cu opțiune de răscumpărare și contractul de vânzare a unui bun cu privire
la care există un drept de preempțiune (în favoarea unui terț) au în comun următoarele:
a. ambele sunt considerate a fi contracte încheiate sub condiție;
b. ambele implică mai multe transmisiuni succesive ale proprietății în cazul exercitării răscumpărării/
preempțiunii;
c. prețul răscumpărării, respectiv al preempțiunii poate fi stabilit fără vreo limită legală;
d. titularul dreptului de răscumpărare ca și cel de preempțiune își poate înstrăina dreptul;

11. Dacă părţile unui contract convin plata de către cumpărător a unei sume de bani către vânzător,
cu titlu de arvună cu rol de dezicere în favoarea cumpărătorului:
a. arvuna trebuie plătită de cumpărător la momentul încheierii contractului, iar nu la momentul
exercitării opţiunii de dezicere;
b. această sumă de bani reprezintă o garanţie a executării obligaţiilor contractuale asumate de
cumpărător;
c. clauza contractuală de stabilire şi reglementare a funcţionării arvunei cu rol de dezicere nu este o
clauză penală;
d. cumpărătorul va putea renunţa în mod tacit la exercitarea dreptului de dezicere;

12. În materia contractului de rentă viageră:

2
a. creditorii unui credirentier pot urmări chiar şi rentele constituite cu titlu gratuit pentru a-şi
satisface interesele;
b. credirentierul poate solicita rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea culpabilă de către
debirentier a obligaţiei de plată a rentei;
c. contractul nu produce niciun efect dacă debirentierul decedează în termen de 30 de zile de la
încheierea contractului din cauza unei boli de care suferea la momentul încheierii contractului;
d. în cazul în care renta a fost constituită cu titlu gratuit, debirentierul poate refuza prestarea rentei;

13. Dacă contractul de închiriere are ca obiect o locuință:

a. locuința va putea fi folosită și de alte persoane care locuiesc împreună cu chiriașul;
b. locatorul poate solicita plata chiriei nu doar de la locatar, dar și de la persoanele care locuiesc
împreună cu locatarul;
c. hotărârea judecătorească de evacuare a chiriașului este opozabilă și membrilor familiei sale, chiar
dacă aceștia nu au fost parte la proces;
d. decesul locatarului face să înceteze contractul de locațiune în termen de 30 de zile de la data
înregistrării decesului chiriașului;

14. În cazul în care printr-un contract autentic de mandat fără reprezentare A îl împuternicește pe B
să încheie cu C un contract prin care să dobândească dreptul de proprietate asupra unui imobil
aparținând lui C, iar B încheie contractul de vânzare-cumpărare în numele său și înscrie dreptul de
proprietate asupra imobilului pe numele său în cartea funciară :
a. dar mai apoi nu înțelege să transmită dreptul de proprietate către A, acesta (A) va putea solicita
instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de transmitere a dreptului de proprietate;
b. dacă imobilul este înscris în cartea funciară pe numele lui B, creditorii lui B vor putea declanșa
proceduri judiciare împotriva lui B care să vizeze inclusiv imobilul în cauză, în dauna mandantului A,
chiar dacă creanța lor este născută dintr-un înscris cu dată certă ulterioară încheierii contractului de
mandat;
c. B poate opta să denunțe unilateral mandatul și să nu își îndeplinească prin urmare obligația de a
transmite dreptul de proprietate către A, desigur plătind daune interese către A;
d. dacă B decedează după ce imobilul a fost înscris pe numele său în cartea funciară, moștenitorii lui
B pot fi obligați de A la transmiterea dreptului de proprietate către acesta (A);

15. În ipoteza în care obligația de plată a prețului este afectată de un termen:

a. vânzătorul poate suspenda îndeplinirea obligației de predare, dacă garanțiile acordate
vânzătorului pentru plata prețului s-au diminuat după încheierea contractului, cât timp
cumpărătorul nu acordă garanții îndestulătoare că va plăti prețul la termenul stabilit;
b. vânzătorul poate suspenda îndeplinirea obligației de predare, chiar și în ipoteza în care avea
cunoștință despre starea de insolvabilitate a cumpărătorului încă de la data încheierii contractului, iar
această stare nu s-a agravat în mod substanțial până la data la care ar trebui să predea bunul;
c. iar obiect al vânzării este un bun mobil, vânzătorul are dreptul legal de a declara rezoluționat
contractul în termen de cel mult 15 zile de la data la care trebuia făcută plata, chiar și fără punerea în
întârziere a cumpărătorului, și să ceară restituirea bunului mobil vândut, cât timp acesta se află în
posesia cumpărătorului și nu a suferit transformări;
d. cumpărătorul, persoană fizică, este considerat, de regulă, a fi pus în întârziere prin simpla expirare a
termenului prevăzut pentru plată;

16. Contractul de antrepriză:

a. poate fi rezoluționat la cererea antreprenorului dacă acesta nu poate începe executarea lucrării
din cauza neîndeplinirii fără justificare a obligațiilor asumate de către beneficiarul lucrării;
b. poate fi încheiat și cu titlu gratuit;
c. în care s-a menționat un preț forfetar, dă posibilitatea beneficiarului să solicite o reducere a prețului,
motivând că lucrarea a costat mai puțin decât s-a prevăzut;

3
d. prin care antreprenorul s-a obligat să realizeze, cu materialele proprii, un bun care piere fortuit
anterior finalizării, va obliga antreprenorul să suporte atât cheltuielile necesare procurării unor noi
materialelor, cât și cele ale refacerii mobilierului;

17. Pieirea fortuită, din patrimoniul vânzătorului, a unor bunuri de gen ce constituie obiectul unui
contract de vânzare-cumpărare:
a. conferă cumpărătorului dreptul de a solicita anularea contractului, dacă pieirea a avut loc anterior
încheierii contractului, iar cumpărătorul nu a avut cunoștință de această pieire;
b. dacă pieirea a fost parțială, permite cumpărătorului să solicite pe cale judiciară o reducere a prețului,
corespunzător pierderii suferite de vânzător;
c. nu afectează întinderea obligațiilor vânzătorului, acesta fiind ținut să-și execute întocmai obligația
contractuală asumată;
d. determină caducitatea contractului de vânzare, dacă pieirea s-a produs ulterior încheierii vânzării;

18. X împuternicește pe Y să îi vândă 3 imobile ale sale. În speță:

a. părțile pot prevedea că mandatul nu încetează prin decesul lui X;
b. contractul de vânzare încheiat de Y cu sine însuși (în calitate de cumpărător al imobilelor) este
inopozabil lui X, întrucât este vorba de o depășire a puterilor de reprezentare;
c. s-a încheiat un contract de mandat în interes comun, dacă X și Y sunt coproprietari ai celor 3
imobile;
d. mandatul va fi valabil, chiar dacă numai procura (oferta de mandat) întocmită de mandant
îmbracă forma autentică, acceptarea ei putând fi făcută și tacit de mandatar;

19. Instanța de judecată poate:

a. stabili prețul într-un contract de vânzare, dacă părțile nu au făcut-o;
b. poate determina remunerația mandatarului, dacă mandatul este acordat unui profesionist, iar
părțile au omis stabilirea acesteia;
c. stabili termenul de restituire pentru un împrumut de consumație, dacă părțile au omis să
stabilească un asemenea termen;
d. stabili transformarea în bani a prestației de întreținere neexecutate în natură, chiar și la o valoare
mai mică, dacă cererea de transformare este generată de conduita culpabilă a întreținutului;

20. Revocarea mandatului este posibilă:

a. chiar dacă mandatarul urmează a fi remunerat pentru serviciile prestate;
b. chiar dacă părţile au înscris în contract o clauză prin care au convenit asupra imposibilităţii
revocării mandatului;
c. chiar și dacă părţile au convenit cu privire la irevocabilitatea mandatului, însă, într-o asemenea
situație revocarea va produce efecte doar dacă poate fi reţinută o culpă a mandatarului în executarea
mandatului;
d. și printr-un act sub semnătură privată, chiar dacă mandatul a fost acordat printr-un înscris
autentic;

21. Printr-o clauză introdusă în contractul de vânzare-cumpărare, garanţia contra evicţiunii

a. nu poate fi înlăturată dacă evicţiunea îşi are sursa într-o faptă personală a vânzătorului;
b. nu poate fi înlăturată integral, întrucât contractul ar deveni aleatoriu;
c. poate fi valabil înlăturată, vânzătorul fiind totuși ținut să restituie preţul încasat;
d. poate fi valabil înlăturată independent de buna sau reaua-credinţă a vânzătorului în privinţa
cunoaşterii motivului de evicţiune;

22. În situaţia în care preţul într-un contract de vânzare-cumpărare:

a. este derizoriu, respectiva convenţie va fi întotdeauna considerată ca reprezentând o donaţie
deghizată;
b. este lăsată la aprecierea unui terţ, iar acesta nu îl stabileşte, preţul va putea fi fixat printr-o hotărâre
judecătorească;
4
c. nu a fost plătit de cumpărător pentru bunul imobil cumpărat la termenul fixat, va putea fi achitat
de cumpărător chiar şi ulterior primirii notificării de punere în întârziere şi a declaraţiei de rezoluţiune
unilaterală a contractului din partea vânzătorului, atât timp cât nu a intervenit o hotărâre
judecătorească care să se pronunţe cu privire la condiţiile rezoluţiunii unilaterale a contractului;
d. nu a fost achitat de cumpărător conform obligaţiei asumate la data preluării autoturismului
cumpărat, dobânda la suma datorată va putea fi pretinsă de vânzător doar de la data formulării cererii
de chemare în judecată pentru plata preţului;

23. În materia contractului de întreținere:

a. atunci când creditorul decedează în cursul duratei contractului, debitorul nu are obligația să-l
înmormânteze;
b. caracterul personal al contractului de întreținere poate fi invocat de părți pentru a se opune acțiunii
oblice introduse pentru executarea sa;
c. în cazul pluralității de creditori, în lipsa unei stipulații contrare, obligația de întreținere este
indivizibilă în privința creditorilor;
d. prestațiile întreținătorului pot depinde de valoarea capitalului transmis și de condiția social
anterioară (încheierii contractului) a creditorului;

24. Acțiunea în revocarea contractului de întreținere:

a. poate fi promovată în condițiile dreptului comun ale acțiunii revocatorii;
b. poate fi promovată doar în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data
încheierii contractului;
c. permite instanței să-l constrângă pe debitorul întreținerii, contrar voinței sale, să asigure alimente
persoanei față de care întreținutul are această obligație legală;

25. Dreptul convențional de preempțiune pentru vânzarea unui imobil:

a. poate fi constituit doar printr-un act autentic;
b. permite preemptorului care și-a notat dreptul în cartea funciară, ca, în ipoteza în care bunul a fost
vândut unui terț care și-a înscris dreptul în cartea funciară, preemptorul să notifice biroului de carte
funciară exercitarea dreptului său, fără a comunica direct vânzătorului acordul său de a încheia
vânzarea;
c. o dată ce a fost notat în cartea funciară, împiedică efectuarea vânzării către o altă persoană, fără
acordul preemptorului;
d. ca regulă, nu se transmite la moștenitorii preemptorului;

26. Contractul de vânzare-cumpărare:

a. este un contract translativ de drepturi;
b. poate avea ca obiect și un dezmembrământ al dreptului de proprietate;
c. poate avea ca obiect bunuri viitoare;
d. poate avea ca obiect bunuri scoase din circuitul civil;

27. Suma de bani convenită a fi achitată în temeiul unei promisiuni unilaterale de vânzare
pentru menținerea bunului la dispoziția beneficiarului promisiunii:
a. determină ca promisiunea unilaterală de vânzare să devină un act juridic bilateral;
b. transformă promisiunea unilaterală de vânzare într-o promisiune sinalagmatică de vânzare-
cumpărare;
c. nu va trebui plătită de beneficiarul promisiunii, întrucât oricum bunul asupra căruia poartă
promisiunea este indisponibilizat legal;
d. în caz de neplată a sumei arătate, promitentul-vânzător poate solicita rezoluţiunea
promisiunii.

5
Nume .................................................. Prenume
.................................................. Gupă............

EXAMEN DREPT CIVIL. CONTRACTE SPECIALE

10.02.2024 – V3 BAREM

1. Printr-o clauză introdusă în contractul de vânzare-

cumpărare, obligația de garanţie contra evicţiunii:
a. nu poate fi înlăturată dacă evicţiunea îşi are sursa într-o
faptă personală a vânzătorului;
b. poate fi valabil înlăturată, vânzătorul fiind scutit inclusiv
de obligaţia de a restitui preţul încasat (chiar și în absența
unei norme convenționale în acest sens);
c. poate fi valabil înlăturată independent de buna sau reaua-
credinţă a vânzătorului, respectiv dacă acesta a avut sau nu
cunoștință despre motivul de evicţiune;

2. Sunt lovite de nulitate relativă următoarele contracte:

a. vânzarea în care prețul este stabilit fără intenția de a fi
plătit;
b. vânzarea încheiată între un avocat, în calitate de
cumpărător, și clientul său, în calitate de vânzător, dacă
obiectul vânzării îl constituie un drept litigios, aflat în curs de
soluționare pe rolul instanței unde avocatul își desfășoară de
regulă activitatea;
c. pactul de preferință în care nu este indicat prețul la care s-ar
încheia contractul;

3. Dacă în momentul vânzării unui bun individual

determinat acesta pierise în întregime:
a. contractul nu produce niciun efect;
b. instanța poate dispune reducerea prețului, la solicitarea
cumpărătorului;
c. vânzătorul poate fi obligat de instanță să-i procure
cumpărătorului un bun cu caracteristici similare bunului
pierit;

4. Fructele bunului vândut, conform normei legale, se

cuvin cumpărătorului:
a. de la data dobândirii proprietății bunului de cumpărător;
b. de la data la care ar fi trebuit să se realizeze predarea
bunului către cumpărător;
c. de la data plății prețului vânzării;

5. Rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare ar

putea fi obținută pe cale judiciară:
a. de vânzător, în caz de neplată a prețului, doar atât timp cât
bunul vândut se află în proprietatea cumpărătorului, nu și în
ipoteza în care cumpărătorul, la rândul lui, l-ar fi înstrăinat
anterior promovării acțiunii;
b. de cumpărător, în cazul în care bunul cumpărat ar fi fost
afectat de vicii ascunse la momentul predării, chiar dacă la
data promovării acțiunii în rezoluțiune bunul nu mai există,
acesta pierind datorită forței majore survenită ulterior
predării;
c. de cumpărătorul care, descoperind viciile ascunse ale
bunului cumpărat, omite să le aducă la cunoștința
vânzătorului, dar promovează acțiunea în rezoluțiune cu
câteva zile anterior expirării termenului de prescripție
prevăzut de lege;

6. Excepția de garanție consacrată de legiuitor în materia

obligațiilor vânzătorului:
a) poate fi invocată de cumpărător ca mijloc de apărare față de
pretențiile formulate de un terț (față de contract) și care l-ar
împiedica pe cumpărător în stăpânirea netulburată a bunului,
dar numai dacă dreptul terțului este născut anterior datei
vânzării, iar cumpărătorul nu a cunoscut cauza de evicțiune la
momentul contractării;
b) poate fi opusă moștenitorului legal rezervatar al
vânzătorului care pretinde că actul aparent de vânzare
reprezintă în realitate o donație deghizată care îi afectează
rezerva succesorală;
c) produce aceleași efecte juridice, dacă va fi găsită
întemeiată apărarea formulată de cumpărător pe baza ei, ca și
chemarea în garanție a vânzătorului;

7. În cazul în care vânzarea privește un bun imobil,

transferul dreptului de proprietate către cumpărător, în
absența unor norme convenționale derogatorii de la
normele legale în vigoare, intervine de regulă:
a) la momentul plății ultimei tranșe de preț atunci când prețul
vânzării este convenit a fi achitat în rate;
b) la momentul expirării termenului prevăzut pentru
exercitarea dreptului de răscumpărare de către vânzător, în
măsura în care acesta nu înțelege să-și exercite acest drept;
c) la momentul la care contractul se încheie în mod valabil,
cu respectarea cerințelor de fond și formă prevăzute de lege;

8. În situaţia în care părţile unui contract de vânzare

convin ca preţul să fie determinat de un terţ desemnat de
aceştia:
a. contractul este nul dacă părţile nu fixează şi criteriile după
care să se stabilească preţul;
b. contractul este valabil din chiar momentul acordului de
voință, iar nu doar din momentul stabilirii prețului de către
terț;
c. dacă prețul nu a fost determinat în termen de șase luni de la
data încheierii contractului, contractul va fi lipsit de efecte
juridice, afară de cazul în care părțile au convenit un alt mod
de determinare a prețului;

9. Contractul de vânzare a unei moșteniri:

a. trebuie încheiat în formă autentică pentru a fi valabil,
chiar dacă nu există bunuri imobile în moștenire;
b. are ca efect transmiterea dreptului de opțiune succesorală
către cumpărător;
c. face de drept opozabile drepturile cumpărătorului față de
terți, chiar și pentru imobilele care ar face parte din moștenire;

10. Este incapabil să încheie un contract de vânzare:

a. în calitate de cumpărător, judecătorul care ar cumpăra
cotele de proprietate ale celorlalți coproprietari, urmând să
devină proprietar exclusiv asupra unui bun, dacă la momentul
cumpărării ar exista un litigiu cu privire la existența sau
întinderea drepturilor cumpărate, iar litigiul ar fi judecat de o
instanță în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea;
b. în calitate de vânzător, funcționarul public care ar dori să
vândă un bun propriu al său către o entitate a cărui
patrimoniu este administrat de respectivul funcționar
public;
c. avocatul care ar dori să cumpere un drept consacrat printr-o
hotărâre judecătorească definitivă, nesusceptibilă de executare
silită, dar cu privire la care există posibilitatea promovării
unei revizuiri (cale extraordinară de atac), în ipoteza în care
avocatul a reprezentat în proces partea care ar avea calitatea
de vânzător;
11. În cazul vânzării unui bun mobil:
a. vânzătorul va putea legal declara rezoluțiunea unilaterală a
contractului, în termen de 15 zile de la predare, în ipoteza în
care termenul stabilit în contract pentru realizarea plății s-a
împlinit, fără ca plata să fi fost făcută, fără a fi necesară
punerea în întârziere a cumpărătorului, precum și să ceară
restituirea bunului, dacă acesta se află încă în posesia
cumpărătorului și nu a suferit modificări, evitând astfel
concursul creditorilor cumpărătorului;
b. atunci când acesta este un bun viitor, părțile pot prevedea
ca transferul dreptului de proprietate să aibă loc la un alt
moment decât acela al realizării bunului;
c. în lipsă de stipulație contrară, obligația de plată a prețului
va trebui executată la locul încheierii contractului;

12. În cazul contractului de mandat sunt valabile

următoarele afirmații:
a. primirea unei remunerații de către mandatar face ca
mandatul să fie calificat ca fiind un „mandat în interes
comun”;
b. împuternicirea dată unui nou mandatar pentru aceeași
afacere revocă mandatul inițial;
c. mandatarul răspunde pentru faptele celui pe care și l-a
substituit, în toate situațiile în care s-ar produce substituirea,
ca și pentru faptele sale proprii;

13. În materia contractului de rentă viageră:

a. decesul unuia dintre credirentieri într-un termen de 30 de
zile, din cauza unei boli de care suferea la momentul
încheierii contractului, determină lipsirea de efecte juridice a
respectivului contract;
b. decesul debirentierului nu duce la încetarea contractului,
moștenitorii debirentierului fiind ținuți să îndeplinească
obligațiile asumate de autorul pe care îl moștenesc;
c. decesul unuia dintre credirentieri determină ca regulă
reducerea cuantumului sumei de plată la care este ținut
debirentierul;

14. Vânzarea cu opțiune de răscumpărare:

a. permite cumpărătorului să revândă bunul cumpărat,
chiar și anterior expirării termenului de exercitare a
opțiunii de răscumpărare de către beneficiar;
b. acordă dreptul vânzătorului unei cote de proprietate asupra
bunului de a-și exercita opțiunea și ulterior partajului (dacă
se află în termenul de opțiune), în ipoteza în care a avut
cunoștință de cererea judiciară de partaj, iar prin partaj bunul
a fost atribuit în întregime cumpărătorului;
c. presupune în mod necesar un împrumut simulat între părți;

15. În cazul predării unui bun care este afectat de vicii

aparente:
a. cumpărătorul trebuie să-l informeze despre acestea pe
vânzător, cu ocazia verificării bunului, în caz contrar
prezumându-se că vânzătorul și-a îndeplinit în mod
corespunzător obligația de predare;
b. iar beneficiarul îl recepționează de la antreprenor fără
obiecții, beneficiarul decade din dreptul de a le invoca
ulterior recepției;
c. locatorul poate fi obligat la despăgubiri pentru
prejudiciile pe care viciile aparente le cauzează vieții,
sănătății sau integrității corporale a locatarului, chiar dacă
locatarul a preluat bunul fără obiecții;

16. În cazul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra

viciilor ascunse:
a. pentru a funcţiona obligaţia vânzătorului, viciile ascunse
trebuie să fie descoperite (nu doar să se ivească) în termen de
1 an de la data predării bunului;
b. dacă viciile ascunse au fost descoperite după expirarea
termenului de 1 an de la data predării, dar s-au ivit anterior
acestui termen, termenul de prescripție pentru promovarea
acţiunii împotriva vânzătorului începe să curgă de la
expirarea termenului de 1 an de la predare;
c. dacă viciile au fost ascunse cu viclenie, termenul de
prescripție pentru promovarea acţiunii contra vânzătorului
este de 3 ani, la fel ca și în cazul în care nu au fost făcute
manopere de ascundere a viciilor;

17. Acțiunea specială în revocarea contractului de

întreținere:
a. poate fi promovată în condițiile dreptului comun ale acțiunii
revocatorii;
b. poate fi promovată doar într-un termen de 3 ani de la data
încheierii contractului;
c. poate fi promovată doar dacă contractul de întreținere este
cu titlu oneros;

18. Rezoluțiunea contractului de întreținere:

a. în unele cazuri poate să opereze pe baza declarației
unilaterale de voință a uneia dintre părțile contractante, în
condițiile art. 1552 [Link]. (textul legal consacră rezoluțiunea
unilaterală);
b. în unele cazuri poate avea ca efect restituirea prestațiilor
ambelor părți contractante;
c. nu va putea fi solicitată, pe cale judiciară, de moștenitorii
părților contractante;

19. Sunt beneficiari ai unei ipoteci legale pentru creanța

lor:
a. mandatarul, pentru creanța privind onorariul datorat de
mandant, asupra bunurilor primite cu ocazia executării
mandatului de la mandant ori pe seama acestuia;
b. creditorul întreținerii, pentru plata rentei în bani
corespunzătoare întreținerii neexecutate în natură, dacă în
temeiul contractului a transmis un bun imobil debitorului
întreținerii;
c. locatorul, pentru chirie, asupra bunului imobil dat în
locațiune;

20. În cazul unui contract de antrepriză de lucrări vizând

o construcție nouă:
a. antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra
imobilului, pentru garantarea plății prețului ce i se cuvine;
b. antreprenorul este întotdeauna obligat la refacerea lucrării
pe cheltuiala sa, dacă aceasta piere înaintea recepției,
indiferent de motivul care a generat această pieire;
c. prețul forfetar nu poate fi majorat prin voința unilaterală
a antreprenorului, chiar dacă a trebuit să efectueze lucrări
pe care nu le putea prevedea la data încheierii contractului;

21. Procura autentică prin care A îl împuternicește pe B să

încheie un contract de vânzare cu privire la un bun:
a. poate fi acceptată în mod tacit de mandatarul B numai dacă
vânzarea privește un bun mobil;
b. este un act unilateral, care cuprinde oferta de mandat;
c. trebuie să conțină în mod expres puterile acordate lui B;

22. În cazul contractului de locațiune - notat în cartea

funciară - având ca obiect o hală industrială:
a. dacă bunul dat în locațiune este înstrăinat ulterior de
locator, locațiunea este opozabilă dobânditorului, dar numai
pentru maxim un an de la data înstrăinării;
b. Codul civil consacră un drept legal de preferință în
favoarea locatarului pentru încheierea unui nou contract de
locațiune, pentru ipoteza în care contractul inițial a încetat
prin expirarea termenului, iar locatarul și-a executat toate
obligațiile care-i reveneau din acest contract;
c. caracterul de titlu executoriu al contractului (instrumentum)
este dat de notarea contractului în cartea funciară;

23. În cazul unui mandat fără reprezentare, ce are ca

obiect încheierea unei vânzări cu privire la un imobil:
a. dacă mandatarul refuză transmiterea imobilului către
mandant, acesta poate solicita instanței să pronunțe o
hotărâre care să țină loc de act translativ;
b. dacă este oneros, mandantul este obligat să plătească
mandatarului remunerația, chiar dacă, fără culpa
mandatarului, mandatul nu a putut fi executat;
c. față de terțul vânzător, mandantul va fi ținut la plata
prețului;

24. Contractul de locațiune:

a. care poartă asupra unui imobil este, spre deosebire de
vânzarea unui imobil, un contract consensual;
b. poate fi încheiat, în calitate de locator, numai de un
proprietar;
c. presupune, de regulă, obligația locatorului de a repara
sistemul de canalizare defectat fără culpa locatarului;

25. Printr-un contract A împuternicește pe B să-i vândă

acțiunile deținute la o anumită societate. În speță:
a. dacă B are calitatea de broker, în lipsa oricărei mențiuni
în acest sens, contractul va avea caracter oneros;
b. pentru sumele primite de B în considerarea mandatului și
folosite în interes propriu, va datora dobândă de la data
punerii sale în întârziere;
c. renunțarea la mandat poate atrage răspunderea lui B
pentru prejudiciul astfel creat lui A;

26. Între A și B s-a încheiat o promisiune sinalagmatică de

vânzare, iar obligația de a încheia contractul este exigibilă
la 1 an de la încheierea promisiunii. În acest caz:
a. promitentul cumpărător nu poate pretinde pronunțarea unei
hotărâri judecătorești care să țină loc de contract la 2 ani după
încheierea promisiunii, chiar dacă el deține bunul cu acordul
promitentului vânzător;
b. părțile pot denunța promisiunea înainte de executare,
doar dacă au stipulat acest drept în contract;
c. promisiunea nu este valabilă dacă bunul promis aparținea
lui C, iar părțile cunoșteau acest aspect;

27. În ipoteza în care obligația de plată a prețului este

afectată de un termen:
a. vânzătorul poate suspenda îndeplinirea obligației de
predare, dacă garanțiile acordate vânzătorului pentru plata
prețului s-au diminuat după încheierea contractului, cât
timp cumpărătorul nu acordă garanții îndestulătoare că va
plăti prețul la termenul stabilit;
b. vânzătorul poate suspenda îndeplinirea obligației de
predare, chiar și în ipoteza în care avea cunoștință despre
starea de insolvabilitate a cumpărătorului încă de la data
încheierii contractului, iar această stare nu s-a agravat în mod
substanțial până la data la care ar trebui să predea bunul;
c. obligația de predare a vânzătorului nu poate deveni
exigibilă anterior expirării termenului pentru plată, nici chiar
în ipoteza în care părțile convin ca predarea să aibă loc la data
încheierii contractului;
Nume.........................................Prenume..................................................Grupă..................

EXAMEN DREPT CIVIL. CONTRACTE SPECIALE – Seria I – 21.02.2024 – V1 -BAREM

Indicați în foaia alăturată varianta/variantele de răspuns corecte. Una, niciuna sau mai multe variante
de răspuns pot fi corecte (inclusiv toate)!

1. Obligația vânzătorului de garanție contra evicțiunii:

a. poate funcționa chiar și în ipoteza în care dreptul terțului evingător este un drept de creanță;
b. poate fi antrenată de cumpărător doar în interiorul unui termen de 3 ani de la data încheierii
contractului;
c. poate duce la restituirea integrală a prețului vânzării, atunci când se ajunge la rezoluțiunea
contractului urmare a evicțiunii, chiar dacă valoarea bunului vândut a scăzut din neglijența
cumpărătorului;

2. Forma autentică a contractului de vânzare:

a. este impusă de lege în cazul vânzării de drepturi succesorale, chiar și în ipoteza în care nu există bunuri
imobile în succesiunea lui de cujus;
b. poate fi impusă doar de legiuitor, nu și prin voința părților;
c. face ca respectivul contract să fie un contract real;

3. Obligația de predare care incumbă vânzătorului:

a. se întinde și la accesoriile bunului, precum și la tot ce este destinat folosinței sale perpetue;
b. implică punerea bunului vândut la dispoziția cumpărătorului, pentru exercitarea liberă și neîngrădită
a posesiei;
c. va trebuie executată, conform normei legale, concomitent cu obligația cumpărătorului de plată a
prețului;

4. Obligația vânzătorului de garanție pentru buna funcționare a bunului vândut:

a. este subînțeleasă în contractele de vânzare de bunuri mobile, dacă părțile nu o înlătură;
b. operează în aceleași condiții ca și obligația vânzătorului de garanție contra viciilor ascunse;
c. îi impune acestuia să repare bunul, pe cheltuiala sa, în cazul oricărei defecțiuni ivite înăuntrul
termenului de garanție;

5. Dreptul convențional de preempțiune cu privire la un imobil:

a. se poate constitui doar printr-un act autentic, nu și printr-un act sub semnătură privată;
b. duce la indisponibilizarea bunului pe durata de timp pentru care a fost constituit acest drept;
c. poate constitui uneori obiectul unei transmisiuni succesorale, în cazul în care intervine decesul
titularului dreptului;

6. În cazul contractului de mandat:

a. fără reprezentare, o parte, numită mandatar, încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama
celeilalte părți, numită mandant, și își asumă față de terți obligațiile care rezultă din aceste acte, chiar
dacă terții aveau cunoștință despre mandat;
b. creditorii mandatarului nu pot urmări bunurile dobândite de mandatar în nume propriu, dar pe seama
mandantului, dacă mandatul fără reprezentare are dată certă și aceasta este anterioară luării oricărei
măsuri asigurătorii sau de executare;
c. cu reprezentare, mandantul va restitui mandatarului toate cheltuielile avansate de acesta din urmă
pentru executarea mandatului, împreună cu dobânzile legale aferente, calculate de la data efectuării
cheltuielilor;

7. Contractul de locațiune:
a. se consideră încheiat îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului dat în locațiune și asupra chiriei;
b. care privește un imobil trebuie să fie încheiat în formă autentică;
c. presupune, pentru formarea sa validă, ca bunul să fie predat locatarului;

8. Contractul de locațiune de drept comun va înceta de drept:

a. la data decesului locatarului în cazul locațiunii încheiate pe durată nedeterminată;
b. la data înstrăinării bunului dat în locațiune, dacă în contractul de vânzare-cumpărare s-a stipulat acest
lucru;
c. la data înstrăinării bunului dat în locațiune, cu excepția situației în care locatarul este de bună-credință,
ipoteză în care va continua pentru un termen de cel mult 1 an de la data înstrăinării;

9. Contractul de antrepriză:
a. poate fi rezoluționat la cererea antreprenorului dacă acesta nu poate începe executarea lucrării din
cauza neîndeplinirii fără justificare a obligațiilor asumate de beneficiarul lucrării;
b. în care antreprenorul urmează instrucțiunile necorespunzătoare date de beneficiar pentru realizarea
unei lucrări – și despre care beneficiarul a fost înștiințat – exonerează întotdeauna pe antreprenor de
răspundere;
c. este întotdeauna un contract cu titlu oneros;

10. Pactul de preferință pentru cumpărarea unui bun și promisiunea unilaterală de vânzare au în comun
următoarele:
a. ambele trebuie să conțină toate elementele contractului preconizat a se încheia;
b. nerespectarea promisiunii din pact, ca de altfel și din promisiune, permite beneficiarului
pactului/promisiunii să ceară pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare;
c. ambele duc la indisponibilizarea bunului care constituie obiectul lor;

11. Revocarea mandatului este posibilă:

a. chiar dacă mandatarul urmează a fi remunerat pentru serviciile prestate;
b. chiar dacă părțile au înscris în contract o clauză prin care au convenit asupra imposibilității revocării
mandatului;
c. și printr-un act sub semnătură privată, chiar dacă mandatul a fost acordat printr-un înscris autentic;

12. Suma de bani convenită a fi achitată în temeiul unei promisiuni unilaterale de vânzare pentru
menținerea bunului la dispoziția beneficiarului promisiunii:
a. determină ca promisiunea unilaterală de vânzare să devină un act juridic bilateral;
b. transformă promisiunea unilaterală de vânzare într-o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare;
c. nu va trebui plătită de beneficiarul promisiunii, întrucât oricum bunul asupra căruia poartă promisiunea
este indisponibilizat legal;

13. În materia contractului de întreținere:

a. caracterul personal al contractului de întreținere poate fi invocat de părți pentru a se opune acțiunii
oblice introduse pentru executarea sa;
b. în cazul pluralității de creditori, în lipsa unei stipulații contrare, obligația de întreținere este
indivizibilă în privința creditorilor;
c. prestațiile întreținătorului pot depinde de valoarea capitalului transmis și de condiția socială
anterioară a creditorului;

14. În materia contractului de antrepriză:

a. beneficiarul este ținut să achite prețul antreprizei la momentul recepției lucrării, în lipsa unor norme
convenționale contrare;
b. dacă unui terț nu îi sunt plătite materialele comandate de antreprenor pentru realizarea lucrării, terțul,
în temeiul unei acțiuni directe, se va putea îndrepta împotriva beneficiarului pentru recuperarea prețului;
c. beneficiarul răspunde ca și comitent pentru faptele păgubitoare ale antreprenorului său, fiind obligat să
repare prejudiciile cauzate de acesta, prilejuite de derularea contractului de antrepriză;

15. Rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare ar putea fi obținută pe cale judiciară:

a. de vânzător, în caz de neplată a prețului, doar atât timp cât bunul vândut se află în proprietatea
cumpărătorului, nu și în ipoteza în care cumpărătorul, la rândul lui, l-ar fi înstrăinat anterior promovării
acțiunii;
b. de cumpărător, în cazul în care bunul cumpărat ar fi fost afectat de vicii ascunse la momentul predării,
chiar dacă la data promovării acțiunii în rezoluțiune bunul nu mai există, acesta pierind datorită forței
majore survenită ulterior predării;
c. de cumpărătorul care, descoperind viciile ascunse ale bunului cumpărat, omite să le aducă la cunoștința
vânzătorului, dar promovează acțiunea în rezoluțiune cu câteva zile anterior expirării termenului de
prescripție prevăzut de lege;

16. În materia contractului de rentă viageră:

a. decesul unuia dintre credirentieri determină reducerea cuantumului rentei;
b. creditorii credirentierului pot urmări renta constituită cu titlu oneros, chiar dacă a fost declarată
insesizabilă prin contractul de rentă;
c. credirentierul are o ipotecă legală asupra bunului imobil transmis debirentierului, pentru garantarea
plății rentei;

17. În situația închirierii unui bun mobil:

a. de regulă, locatarul va putea subînchiria bunul, sub rezerva respectării termenului din contractul
principal de locațiune;
b. de regulă, locatarul răspunde pentru degradarea bunului cauzată de un incendiu provenit dintr-o
cauză necunoscută;
c. restituirea bunului la încetarea locațiunii trebuie executată în locul în care bunul se găsește la încetarea
contractului;

18. Proprietarul bunului care a făcut obiectul unui contract de vânzare a bunului altuia și a fost predat
cumpărătorului, poate introduce o acțiune prin care să solicite instanței:
a. rezoluțiunea vânzării, în temeiul garanției contra evicțiunii, și, ulterior, restituirea bunului reîntors la
vânzător;
b. constatarea nulității absolute a contractului pentru imposibilitatea obiectului, întrucât vânzătorul nu
putea transmite proprietatea bunului;
c. anularea contractului pentru viciul de consimțământ al erorii asupra calității de proprietar a
vânzătorului;
19. Contractul prin care A se obligă să edifice o construcție în schimbul prețului de 125.000 euro:
a. transferă riscurile asupra construcției de la antreprenor la beneficiar la data recepției, chiar dacă
prețul nu a fost în integralitate plătit;
b. obligă beneficiarul să plătească prețul la data finalizării construcției, în lipsă de stipulație contrară;
c. încetează, de regulă, prin decesul antreprenorului;

20. Între A și B se încheie un contract de întreținere, A fiind întreținătorul, iar B întreținutul. În acest caz:
a. dacă B transferă un bun în contrapartida întreținerii, el este ținut de garanția contra viciilor ascunse
pentru bunul transmis, asemeni unui locator, dat fiind că ambele contracte sunt cu executare succesivă;
b. contractual încetează de drept, dacă intervine îmbolnăvirea gravă a lui A, iar acesta se află în
imposibilitatea de a mai presta în natură obligația de întreținere;
c. dacă nu s-a precizat durata pentru care se prestează întreținerea, oricare dintre părți poate denunța
unilateral contractul, cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil;

21. Instanța de judecată poate:

a. stabili prețul într-un contract de vânzare, dacă terțul desemnat de către părți în acest scop nu a procedat
la determinarea acestuia;
b. poate determina remunerația mandatarului, dacă mandatul este acordat unui profesionist, iar părțile
au omis stabilirea acesteia;
c. stabili transformarea în bani a prestației de întreținere neexecutate în natură, chiar și la o valoare mai
mică decât echivalentul bănesc al întreținerii, dacă cererea de transformare este generată de conduita
culpabilă a întreținutului;

22. În cazul în care A, B și C sunt coproprietari în cote de câte 1/3 asupra unui bun mobil:
a. nu pot încheia decât cu acordul tuturor un contract de locațiune pentru o durată de 6 ani;
b. vânzarea încheiată de unul dintre ei – având ca obiect cota exclusivă de proprietate – este valabilă
chiar și fără manifestarea de voință a celorlalți coproprietari;
c. vânzarea făcută de unul dintre ei cu privire la întregul bun individual determinat fără ca ceilalți să o
ratifice mai apoi, permite cumpărătorului să mențină vânzarea pentru cota de proprietate a
vânzătorului și să solicite reducerea prețului proporțional cu cota-parte pe care nu a dobândit-o;

23. Executarea directă a obligațiilor cumpărătorului consacrat de normele Codului civil:

a. presupune facultatea vânzătorului de a vinde, în anumite situații și condiții, bunul mobil vândut dar
neridicat în termen de către cumpărător, unei alte persoane;
b. este o procedură care permite cumpărătorului să intre în posesia bunului, obiect al vânzării, chiar contrar
voinței vânzătorului;
c. poate fi efectuată indiferent dacă obiectul vânzării îl constituie bunuri fungibile sau nefungibile;

24. În cazul vânzării cu plata prețului în rate și rezerva dreptului de proprietate în favoarea vânzătorului
până la momentul plății prețului de către cumpărător:
a. riscul bunului este transmis cumpărătorului din momentul predării, chiar dacă acesta nu are calitatea
de proprietar;
b. dacă se ajunge la rezoluțiunea contractului pentru neplata prețului, vânzătorul poate solicita o
compensație echitabilă pentru folosirea bunului de către cumpărător;
c. dacă se ajunge la rezoluțiunea vânzării și s-a convenit ca sumele încasate cu titlu de rate să rămână
vânzătorului, instanța va putea totuși reduce aceste sume;

25. În cazul vânzării cu opțiune de răscumpărare:

a. neexercitarea de către vânzător a opțiunii de răscumpărare în termenul convenit consolidează
contractul;
b. moștenitorii beneficiarului dreptului de răscumpărare vor putea exercita această opțiune, chiar dacă
părțile contractante nu au stabilit o asemenea posibilitate;
c. dacă se exercită opțiunea, vânzătorul este obligat să respecte - pentru cel mult un an - contractele de
locațiune opozabile încheiate de cumpărător cu terțe persoane;

26. Vânzătorul unui bun mobil, fără termen de plată, dacă nu încasează prețul:
a. va putea promova în termenul general de prescripție acțiunea în rezoluțiunea contractului de
vânzare;
b. poate formula declarația de rezoluțiune unilaterală a contractului pentru neplată în termen de 15
zile de la data predării bunului vândut, chiar dacă cumpărătorul nu a fost pus în întârziere, doar dacă
bunul se află la cumpărător și nu a suferit transformări;
c. declarând în termenul legal rezoluțiunea unilaterală a contractului va evita concursul celorlalți
creditori ai cumpărătorului pentru bunul în cauză;

27. Sunt lovite de nulitate relativă următoarele contracte:

a. vânzarea încheiată personal de un minor, în calitate de vânzător, și tutorele său, în calitate de
cumpărător;
b. vânzarea în care prețul este stabilit fără intenția de a fi plătit;
c. vânzarea încheiată între un avocat, în calitate de cumpărător, și clientul său, în calitate de vânzător, dacă
obiectul vânzării îl constituie un drept litigios, aflat în curs de soluționare pe rolul instanței unde avocatul
își desfășoară de regulă activitatea;
 Nume .................................................. Prenume ........................................ Gupă ............

EXAMEN DREPT CIVIL. CONTRACTE SPECIALE – Seria I – 02.09.2024 – V1

Indicați în foaia alăturată varianta/variantele de răspuns corecte. Una, niciuna sau mai multe
variante de răspuns pot fi corecte (inclusiv toate)!

1. În cazul vânzării unui bun mobil:

a. vânzătorul va putea legal declara rezoluțiunea unilaterală a contractului, în termen de 15 zile de la
predare, în ipoteza în care termenul stabilit în contract pentru realizarea plății s-a împlinit, fără ca
plata să fi fost făcută, fără a fi necesară punerea în întârziere a cumpărătorului, precum și să ceară
restituirea bunului, dacă acesta se află încă în posesia cumpărătorului și nu a suferit modificări,
evitând astfel concursul creditorilor cumpărătorului;
b. atunci când acesta este un bun viitor, părțile pot prevedea ca transferul dreptului de proprietate
să aibă loc la un alt moment decât acela al realizării bunului;
c. în lipsă de stipulație contrară, obligația de plată a prețului ce incumbă cumpărătorului va trebui
executată simultan cu obligația de predare a bunului ce incumbă vânzătorului;

2. În materia promisiunilor de a contracta sunt adevărate următoarele afirmații:

a. în cazul promisiunii unilaterale de cumpărare a unui bun individual determinat, dacă creditorul
înstrăinează bunul vizat de promisiune, celălalt cocontractant poate opta pentru anularea vânzării
încheiate și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare;
b. în lipsă de stipulați contrară, sumele plătite în temeiul unei promisiuni de vânzare reprezintă un
avans din prețul convenit;
c. dreptul la acțiune pentru perfectarea contractului de vânzare se prescrie în termen de 3 ani de la data
la care contractul de vânzare trebuia încheiat.

3. În materia contractului de antrepriză:

a. beneficiarul este ținut să achite prețul antreprizei la momentul recepției lucrării, în lipsa unor
norme convenționale contrare;
b. dacă unui terț nu îi sunt plătite materialele comandate de antreprenor pentru realizarea lucrării,
terțul, în temeiul unei acțiuni directe, se va putea îndrepta împotriva beneficiarului pentru recuperarea
prețului;
c. beneficiarul răspunde ca și comitent pentru faptele păgubitoare ale antreprenorului său, fiind obligat
să repare prejudiciile cauzate de acesta, prilejuite de derularea contractului de antrepriză;

4. În situaţia în care părţile unui contract de vânzare convin ca preţul să fie determinat de un
terţ desemnat de aceştia:
a. contractul este nul dacă părţile nu fixează şi criteriile după care să se stabilească preţul;
b. contractul este valabil din chiar momentul acordului de voință, iar nu doar din momentul
stabilirii prețului de către terț;
c. dacă prețul nu a fost determinat în termen de un an de la data încheierii contractului,
contractul va fi lipsit de efecte juridice, afară de cazul în care părțile au convenit un alt mod de
determinare a prețului;

5. În cazul în care A cumpără de la B prin act autentic un apartament în Cluj-Napoca pentru

prețul de 80.000 EUR din care achită doar 20.000 EUR:
a. A, care și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, poate înstrăina imobilul către un
terț, C, chiar dacă – la momentul la care ar încheia actul de înstrăinare – nu ar fi achitat prețul
integral al imobilului către B;
b. ipoteca legală a vânzătorului B există doar atât timp cât bunul se află în proprietatea
cumpărătorului;
c. A poate suspenda obligația de plată a diferenței de preț dacă află (ulterior încheierii contractului)
de existența unei cauze de evicțiune, chiar și în ipoteza în care părțile au exclus în mod valid
funcționarea obligației de garanție contra evicțiunii a vânzătorului;

1
6. Excepția de garanție consacrată de legiuitor în materia obligațiilor vânzătorului:
a) poate fi invocată de cumpărător ca mijloc de apărare față de pretențiile formulate de un terț (față de
contract) și care l-ar împiedica pe cumpărător în stăpânirea netulburată a bunului, dar numai dacă
dreptul terțului este născut anterior datei vânzării, iar cumpărătorul nu a cunoscut cauza de evicțiune
la momentul contractării;
b) nu poate fi opusă moștenitorului legal rezervatar al vânzătorului care pretinde că actul aparent
de vânzare reprezintă în realitate o donație deghizată care îi afectează rezerva succesorală;
c) produce aceleași efecte juridice, dacă va fi găsită întemeiată apărarea formulată de cumpărător pe
baza ei, ca și chemarea în garanție a vânzătorului;

7. Rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare ar putea fi obținută pe cale judiciară:

a. de vânzător, în caz de neplată a prețului, doar atât timp cât bunul vândut se află în proprietatea
cumpărătorului, nu și în ipoteza în care cumpărătorul, la rândul lui, l-ar fi înstrăinat anterior
promovării acțiunii;
b. de cumpărător, în cazul în care bunul cumpărat ar fi fost afectat de vicii ascunse la momentul
predării, chiar dacă la data promovării acțiunii în rezoluțiune bunul nu mai exista, acesta pierind
datorită forței majore survenită ulterior predării;
c. de cumpărătorul care, descoperind viciile ascunse ale bunului cumpărat, omite să le aducă la
cunoștința vânzătorului într-un termen rezonabil, dar promovează acțiunea în rezoluțiune cu câteva
zile anterior expirării termenului de prescripție prevăzut de lege;

8. În situația în care prețul dintr-un contract de vânzare:

a. este derizoriu, respectiva convenție va fi întotdeauna considerată ca reprezentând o donație
deghizată;
b. nu a fost plătit de cumpărător pentru bunul imobil cumpărat la termenul convenit, chiar dacă în
contract a fost stipulată punerea de drept în întârziere a cumpărătorului pentru neplata prețului la
termen, va putea fi achitat și ulterior expirării termenului stabilit, atât timp cât cumpărătorul nu a
primit declarația de rezoluțiune din partea vânzătorului;
c. nu a fost achitat de cumpărător, conform obligației asumate, la data preluării autoturismului
cumpărat, dobânda la suma datorată ca preț va putea fi pretinsă de vânzător, de regulă, doar de la data
formulării cererii de chemare în judecată pentru plata prețului;

9. Pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare cu privire la
un imobil (ca formă de executare silită a obligațiilor născute din antecontract):
a. este împiedicată de existența în antecontractul de vânzare-cumpărare a unui pact comisoriu care ar
prevedea desființarea de plin drept a antecontractului, fără nicio formalitate (debitorul fiind pus în
întârziere prin simplul fapt al neexecutării), pentru situația în care debitorul contractual nu s-ar
prezenta la notar pentru perfectarea contractului autentic de vânzare;
b. este posibilă în ipoteza în care între A și B a fost încheiat un pact de opțiune valabil privind
vânzarea imobilului, iar ulterior ridicării opțiunii de către B în condițiile legii, A nu mai este de
acord cu vânzarea;
c. va putea fi obținută de partenerul contractual chiar și în ipoteza în care antecontractul de vânzare
conține o clauză de dezicere, iar titularul dreptului de dezicere, constituit cu titlu gratuit, a înțeles să se
dezică de antecontractul de vânzare;

10. Sunt lovite de nulitate absolută următoarele contracte:

a. vânzarea în care prețul este stabilit fără intenția de a fi plătit;
b. vânzarea încheiată între un avocat, în calitate de cumpărător, și clientul său, în calitate de
vânzător, dacă obiectul vânzării îl constituie un drept litigios, aflat în curs de soluționare pe rolul
instanței unde avocatul își desfășoară de regulă activitatea;
c. pactul de preferință în care nu este indicat prețul la care s-ar încheia contractul;

11. În cazul contractului de mandat:

2
 a. mandantul are în toate cazurile o acțiune directă împotriva persoanei pe care mandatarul și-a
substituit-o în executarea mandatului;
b. dacă mai mulți mandatari au acceptat același mandat și s-a stipulat că vor lucra împreună,
mandantul va fi obligat de actele încheiate de un singur mandatar;
c. care nu conține un termen stipulat de părți, mandatul încetează în termen de 5 ani de la data
încheierii lui;

12. În ipoteza în care obligația de plată a prețului este afectată de un termen:

a. vânzătorul poate suspenda îndeplinirea obligației de predare, dacă garanțiile acordate
vânzătorului pentru plata prețului s-au diminuat după încheierea contractului, cât timp
cumpărătorul nu acordă garanții îndestulătoare că va plăti prețul la termenul stabilit;
b. vânzătorul poate suspenda îndeplinirea obligației de predare, chiar și în ipoteza în care avea
cunoștință despre starea de insolvabilitate a cumpărătorului încă de la data încheierii contractului, iar
această stare nu s-a agravat în mod substanțial până la data la care ar trebui să predea bunul;
c. obligația de predare a vânzătorului nu poate deveni exigibilă anterior expirării termenului pentru
plată, nici chiar în ipoteza în care părțile convin ca predarea să aibă loc la data încheierii contractului;

13. Contractul de locațiune de drept comun va înceta de drept:

a. la data decesului locatarului în cazul locațiunii încheiate pe durată nedeterminată;
b. la data înstrăinării bunului dat în locațiune, dacă în contractul de vânzare-cumpărare s-a stipulat
acest lucru;
c. la data înstrăinării bunului dat în locațiune, cu excepția situației în care locatarul este de bună-
credință, ipoteză în care va continua pentru un termen de cel mult 1 an de la data înstrăinării;

14. În cazul vânzării cu rezerva dreptului de proprietate în favoarea vânzătorului până la

momentul plății prețului de către cumpărător, conform normelor legale:
a. riscul bunului este transmis cumpărătorului din momentul predării, chiar dacă acesta nu are
calitatea de proprietar;
b. neplata unei rate, indiferent de cuantumul acestuia, permite vânzătorului să opteze pentru
rezoluțiunea vânzării;
c. dacă se ajunge la rezoluțiunea contractului pentru neplata prețului, vânzătorul poate solicita o
compensație echitabilă pentru folosirea bunului de către cumpărător;

15. Pactul de opțiune în materia vânzării unui bun mobil:

a. este anulabil dacă părțile nu au prevăzut un termen în care opțiunea să poată fi exercitată;
b. presupune determinarea/determinabilitatea prețului din chiar momentul încheierii pactului;
c. este întotdeauna un act juridic bilateral;

16. În cazul unui mandat fără reprezentare, ce are ca obiect încheierea unei vânzări cu privire
la un imobil:
a. dacă mandatarul refuză transmiterea imobilului către mandant, acesta poate solicita instanței să
pronunțe o hotărâre care să țină loc de act translativ;
b. dacă este oneros, mandantul este obligat să plătească mandatarului remunerația, chiar dacă,
fără culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi executat;
c. față de terțul vânzător, mandantul va fi ținut la plata prețului;

17. În cazul contractului de locațiune – notat în cartea funciară – având ca obiect o hală
industrială:
a. dacă bunul dat în locațiune este înstrăinat ulterior de locator, locațiunea este opozabilă

20
dobânditorului, dar numai pentru maxim un an de la data înstrăinării;
b. Codul civil consacră un drept legal de preferință în favoarea locatarului pentru încheierea unui nou
contract de locațiune, pentru ipoteza în care contractul inițial a încetat prin expirarea termenului, iar
locatarul și-a executat toate obligațiile care-i reveneau din acest contract;
c. caracterul de titlu executoriu al contractului (instrumentum) este dat de notarea contractului în
cartea funciară;

3
18. În cazul obligației legale de garanție contra viciilor ascunse care afectează bunul vândut
sunt adevărate următoarele afirmații:
a. garanția va opera doar dacă viciul ascuns exista, cel puțin în germeni, la momentul predării
bunului vândut;
b. garanția contra viciilor ascunse nu exclude garanția pentru buna funcționare a bunului;
c. funcționarea ei va putea fi antrenată de cumpărătorul profesionist doar dacă acesta aduce la
cunoștința vânzătorului existența viciilor, în termen de cel mult două zile de la data descoperirii lor;

19. În cazul unui contract de antrepriză de lucrări vizând o construcție nouă:

a. antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra imobilului, pentru garantarea plății
prețului ce i se cuvine;
b. antreprenorul este întotdeauna obligat la refacerea lucrării pe cheltuiala sa, dacă aceasta piere
înaintea recepției, indiferent de motivul care a generat această pieire;
c. prețul forfetar nu poate fi majorat prin voința unilaterală a antreprenorului, chiar dacă a trebuit
să efectueze lucrări pe care nu le putea prevedea la data încheierii contractului;

20. În situația vânzării de drepturi succesorale:

a. cumpărătorul dobândește inclusiv dreptul de opțiune succesorală, putând accepta sau renunța
moștenirea lui de cujus;
b. convenția poate încheiată valabil chiar și în timpul vieții lui de cujus, dar într-o astfel de situație,
numai dacă este afectată de termenul incert al decesului lui de cujus;
c. dacă în cuprinsul contractului sunt indicate anumite bunuri care fac parte din masa succesorală,
obligația de garanție contra evicțiunii vizează nu doar calitatea de moștenitor al vânzătorului, ci și
includerea acelor bunuri în masa succesorală;

21. Rezoluțiunea contractului de întreținere:

a. în unele cazuri poate să opereze pe baza declarației unilaterale de voință a uneia dintre părțile
contractante, în condițiile art. 1552 [Link]. (textul legal consacră rezoluțiunea unilaterală);
b. în unele cazuri poate avea ca efect restituirea prestațiilor ambelor părți contractante;
c. nu va putea fi solicitată, pe cale judiciară, de moștenitorii părților contractante;

22. Contractul de întreținere:

a. poate fi rezoluționat la solicitarea moștenitorilor întreținutului, dacă întreținătorul nu și-a
îndeplinit fără justificare obligația de întreținere asumată;
b. permite debitorului întreținerii să invoce caracterul personal al contractului pentru a se opune cu
succes acțiunii introduse de un creditor al întreținutului, pe cale oblică, pentru executarea contractului;
c. permite judecătorului, în pofida caracterului aleatoriu al contractului, să stabilească întinderea
obligației de întreținere raportându-se și la valoarea capitalului transmis către întreținător;

23. În lipsă de stipulație contrară și dacă nu există uzanțe:

a. în cazul vânzării pe încercate condiția suspensivă sub care se încheie contractul se consideră
îndeplinită în cazul în care cumpărătorul nu a declarat că bunul este nesatisfăcător în termen de
30 de zile de la predarea bunului;
b. chiria se plătește, în cazul unei locațiuni încheiate pe 1 an, în prima zi lucrătoare a fiecărui
trimestru;
c. onorariul mandatarului, în cazul mandatului oneros, se va stabili după valoarea serviciilor
prestate;

24. În cazul predării unui bun care este afectat de vicii aparente:
a. cumpărătorul trebuie să-l informeze despre acestea pe vânzător, cu ocazia verificării bunului, în
caz contrar prezumându-se că vânzătorul și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația de predare;
b. iar beneficiarul îl recepționează de la antreprenor fără obiecții, beneficiarul decade din dreptul
de a le invoca ulterior recepției;

4
c. locatorul poate fi obligat la despăgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzează
vieții, sănătății sau integrității corporale a locatarului, chiar dacă locatarul a preluat bunul fără
obiecții;

25. Clauza de arvună stipulată într-o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare:

a. are un caracter real, independent de natura arvunei (confirmatorie sau penalizatoare/de
dezicere);
b. atunci când are natură confirmatorie, nu exclude opțiunea creditorului obligației neexecutate,
însoțită de clauză de arvună, să treacă la executarea silită a obligației asumate;
c. are întotdeauna efectele unei clauze penale;

26. În materia contractului de rentă viageră, conform normelor legale:

a. decesul unuia dintre credirentieri într-un termen de 30 de zile, din cauza unei boli de care suferea la
momentul încheierii contractului, determină lipsirea de efecte juridice a respectivului contract;
b. decesul debirentierului nu duce la încetarea contractului încheiat pe durata vieții
credirentierului, moștenitorii debirentierului fiind ținuți să îndeplinească obligațiile asumate de
autorul pe care îl moștenesc;
c. decesul unuia dintre credirentieri determină ca regulă reducerea cuantumului sumei de plată la care
este ținut debirentierul;

27. În cazul contractului de mandat sunt valabile următoarele afirmații:

a. primirea unei remunerații de către mandatar face ca mandatul să fie calificat ca fiind un „mandat în
interes comun”;
b. împuternicirea dată unui nou mandatar pentru aceeași afacere revocă mandatul inițial;
c. mandatarul răspunde pentru faptele celui pe care și l-a substituit, în toate situațiile în care s-ar
produce substituirea, ca și pentru faptele sale proprii;

5
Nume
..................................................Prenume................................
Gupă............

EXAMEN DREPT CIVIL. CONTRACTE

SPECIALE – V1

1. În cazul vânzării unui bun mobil:

a. vânzătorul va putea legal declara rezoluțiunea unilaterală a
contractului, în termen de 15 zile de la predare, în ipoteza în
care termenul stabilit în contract pentru realizarea plății s-a
împlinit, fără ca plata să fi fost făcută, fără a fi necesară
punerea în întârziere a cumpărătorului, precum și să ceară
restituirea bunului, dacă acesta se află încă în posesia
cumpărătorului și nu a suferit modificări, evitând astfel
concursul creditorilor cumpărătorului;
b. atunci când acesta este un bun viitor, părțile pot prevedea
ca transferul dreptului de proprietate să aibă loc la un alt
moment decât acela al realizării bunului;
c. în lipsă de stipulație contrară, obligația de plată a prețului
va trebui executată la locul încheierii contractului;

2. Este incapabil să încheie un contract de vânzare:

a. în calitate de cumpărător, judecătorul care ar cumpăra
cotele de proprietate ale celorlalți coproprietari, urmând să
devină proprietar exclusiv asupra unui bun, dacă la momentul
cumpărării ar exista un litigiu cu privire la existența sau
întinderea drepturilor cumpărate, iar litigiul ar fi judecat de o
instanță în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea;
b. în calitate de vânzător, funcționarul public care ar dori să
vândă un bun propriu al său către o entitate a cărui
patrimoniu este administrat de respectivul funcționar
public;
c. avocatul care ar dori să cumpere un drept consacrat printr-o
hotărâre judecătorească definitivă, nesusceptibilă de executare
silită, dar cu privire la care există posibilitatea promovării
unei revizuiri (cale extraordinară de atac), în ipoteza în care
avocatul a reprezentat în proces partea care ar avea calitatea
de vânzător;

3. Contractul de vânzare a unei moșteniri:

a. trebuie încheiat în formă autentică pentru a fi valabil,
chiar dacă nu există bunuri imobile în moștenire;
b. are ca efect transmiterea dreptului de opțiune succesorală
către cumpărător;
c. face de drept opozabile drepturile cumpărătorului față de
terți, chiar și pentru imobilele care ar face parte din moștenire;

4. În situaţia în care părţile unui contract de vânzare

convin ca preţul să fie determinat de un terţ desemnat de
aceştia:
a. contractul este nul dacă părţile nu fixează şi criteriile după
care să se stabilească preţul;
b. contractul este valabil din chiar momentul acordului de
voință, iar nu doar din momentul stabilirii prețului de către
terț;
c. dacă prețul nu a fost determinat în termen de șase luni de la
data încheierii contractului, contractul va fi lipsit de efecte
juridice, afară de cazul în care părțile au convenit un alt mod
de determinare a prețului;

5. În cazul în care vânzarea privește un bun imobil,

transferul dreptului de proprietate către cumpărător, în
absența unor norme convenționale derogatorii de la
normele legale în vigoare, intervine de regulă:
a) la momentul plății ultimei tranșe de preț atunci când prețul
vânzării este convenit a fi achitat în rate;
b) la momentul expirării termenului prevăzut pentru
exercitarea dreptului de răscumpărare de către vânzător, în
măsura în care acesta nu înțelege să-și exercite acest drept;
c) la momentul la care contractul se încheie în mod valabil,
cu respectarea cerințelor de fond și formă prevăzute de lege;

6. Excepția de garanție consacrată de legiuitor în materia

obligațiilor vânzătorului:
a) poate fi invocată de cumpărător ca mijloc de apărare față de
pretențiile formulate de un terț (față de contract) și care l-ar
împiedica pe cumpărător în stăpânirea netulburată a bunului,
dar numai dacă dreptul terțului este născut anterior datei
vânzării, iar cumpărătorul nu a cunoscut cauza de evicțiune la
momentul contractării;
b) poate fi opusă moștenitorului legal rezervatar al
vânzătorului care pretinde că actul aparent de vânzare
reprezintă în realitate o donație deghizată care îi afectează
rezerva succesorală;
c) produce aceleași efecte juridice, dacă va fi găsită
întemeiată apărarea formulată de cumpărător pe baza ei, ca și
chemarea în garanție a vânzătorului;

7. Rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare ar

putea fi obținută pe cale judiciară:
a. de vânzător, în caz de neplată a prețului, doar atât timp cât
bunul vândut se află în proprietatea cumpărătorului, nu și în
ipoteza în care cumpărătorul, la rândul lui, l-ar fi înstrăinat
anterior promovării acțiunii;
b. de cumpărător, în cazul în care bunul cumpărat ar fi fost
afectat de vicii ascunse la momentul predării, chiar dacă la
data promovării acțiunii în rezoluțiune bunul nu mai există,
acesta pierind datorită forței majore survenită ulterior
predării;
c. de cumpărătorul care, descoperind viciile ascunse ale
bunului cumpărat, omite să le aducă la cunoștința
vânzătorului, dar promovează acțiunea în rezoluțiune cu
câteva zile anterior expirării termenului de prescripție
prevăzut de lege;

8. Fructele bunului vândut, conform normei legale, se

cuvin cumpărătorului:
a. de la data dobândirii proprietății bunului de cumpărător;
b. de la data la care ar fi trebuit să se realizeze predarea
bunului către cumpărător;
c. de la data plății prețului vânzării;

9. Dacă în momentul vânzării unui bun individual

determinat acesta pierise în întregime:
a. contractul nu produce niciun efect;
b. instanța poate dispune reducerea prețului, la solicitarea
cumpărătorului;
c. vânzătorul poate fi obligat de instanță să-i procure
cumpărătorului un bun cu caracteristici similare bunului
pierit;

10. Sunt lovite de nulitate relativă următoarele contracte:

a. vânzarea în care prețul este stabilit fără intenția de a fi
plătit;
b. vânzarea încheiată între un avocat, în calitate de
cumpărător, și clientul său, în calitate de vânzător, dacă
obiectul vânzării îl constituie un drept litigios, aflat în curs de
soluționare pe rolul instanței unde avocatul își desfășoară de
regulă activitatea;
c. pactul de preferință în care nu este indicat prețul la care s-ar
încheia contractul;

11. Printr-o clauză introdusă în contractul de vânzare-

cumpărare, obligația de garanţie contra evicţiunii:
a. nu poate fi înlăturată dacă evicţiunea îşi are sursa într-o
faptă personală a vânzătorului;
b. poate fi valabil înlăturată, vânzătorul fiind scutit inclusiv
de obligaţia de a restitui preţul încasat (chiar și în absența
unei norme convenționale în acest sens);
c. poate fi valabil înlăturată independent de buna sau reaua-
credinţă a vânzătorului, respectiv dacă acesta a avut sau nu
cunoștință despre motivul de evicţiune;

12. În ipoteza în care obligația de plată a prețului este

afectată de un termen:
a. vânzătorul poate suspenda îndeplinirea obligației de
predare, dacă garanțiile acordate vânzătorului pentru plata
prețului s-au diminuat după încheierea contractului, cât
timp cumpărătorul nu acordă garanții îndestulătoare că va
plăti prețul la termenul stabilit;
b. vânzătorul poate suspenda îndeplinirea obligației de
predare, chiar și în ipoteza în care avea cunoștință despre
starea de insolvabilitate a cumpărătorului încă de la data
încheierii contractului, iar această stare nu s-a agravat în mod
substanțial până la data la care ar trebui să predea bunul;
c. obligația de predare a vânzătorului nu poate deveni
exigibilă anterior expirării termenului pentru plată, nici chiar
în ipoteza în care părțile convin ca predarea să aibă loc la data
încheierii contractului;
13. Între A și B s-a încheiat o promisiune sinalagmatică de
vânzare, iar obligația de a încheia contractul este exigibilă
la 1 an de la încheierea promisiunii. În acest caz:
a. promitentul cumpărător nu poate pretinde pronunțarea unei
hotărâri judecătorești care să țină loc de contract la 2 ani după
încheierea promisiunii, chiar dacă el deține bunul cu acordul
promitentului vânzător;
b. părțile pot denunța promisiunea înainte de executare,
doar dacă au stipulat acest drept în contract;
c. promisiunea nu este valabilă dacă bunul promis aparținea
lui C, iar părțile cunoșteau acest aspect;

14. Printr-un contract A împuternicește pe B să-i vândă

acțiunile deținute la o anumită societate. În speță:
a. dacă B are calitatea de broker, în lipsa oricărei mențiuni
în acest sens, contractul va avea caracter oneros;
b. pentru sumele primite de B în considerarea mandatului și
folosite în interes propriu, va datora dobândă de la data
punerii sale în întârziere;
c. renunțarea la mandat poate atrage răspunderea lui B
pentru prejudiciul astfel creat lui A;

15. Contractul de locațiune:

a. care poartă asupra unui imobil este, spre deosebire de
vânzarea unui imobil, un contract consensual;
b. poate fi încheiat, în calitate de locator, numai de un
proprietar;
c. presupune, de regulă, obligația locatorului de a repara
sistemul de canalizare defectat fără culpa locatarului;

16. În cazul unui mandat fără reprezentare, ce are ca

obiect încheierea unei vânzări cu privire la un imobil:
a. dacă mandatarul refuză transmiterea imobilului către
mandant, acesta poate solicita instanței să pronunțe o
hotărâre care să țină loc de act translativ;
b. dacă este oneros, mandantul este obligat să plătească
mandatarului remunerația, chiar dacă, fără culpa
mandatarului, mandatul nu a putut fi executat;
c. față de terțul vânzător, mandantul va fi ținut la plata
prețului;

17. În cazul contractului de locațiune - notat în cartea

funciară - având ca obiect o hală industrială:
a. dacă bunul dat în locațiune este înstrăinat ulterior de
locator, locațiunea este opozabilă dobânditorului, dar numai
pentru maxim un an de la data înstrăinării;
b. Codul civil consacră un drept legal de preferință în
favoarea locatarului pentru încheierea unui nou contract de
locațiune, pentru ipoteza în care contractul inițial a încetat
prin expirarea termenului, iar locatarul și-a executat toate
obligațiile care-i reveneau din acest contract;
c. caracterul de titlu executoriu al contractului (instrumentum)
este dat de notarea contractului în cartea funciară;

18. Procura autentică prin care A îl împuternicește pe B să

încheie un contract de vânzare cu privire la un bun:
a. poate fi acceptată în mod tacit de mandatarul B numai dacă
vânzarea privește un bun mobil;
b. este un act unilateral, care cuprinde oferta de mandat;
c. trebuie să conțină în mod expres puterile acordate lui B;

19. În cazul unui contract de antrepriză de lucrări vizând

o construcție nouă:
a. antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra
imobilului, pentru garantarea plății prețului ce i se cuvine;
b. antreprenorul este întotdeauna obligat la refacerea lucrării
pe cheltuiala sa, dacă aceasta piere înaintea recepției,
indiferent de motivul care a generat această pieire;
c. prețul forfetar nu poate fi majorat prin voința unilaterală
a antreprenorului, chiar dacă a trebuit să efectueze lucrări
pe care nu le putea prevedea la data încheierii contractului;

20. Sunt beneficiari ai unei ipoteci legale pentru creanța

lor:
a. mandatarul, pentru creanța privind onorariul datorat de
mandant, asupra bunurilor primite cu ocazia executării
mandatului de la mandant ori pe seama acestuia;
b. creditorul întreținerii, pentru plata rentei în bani
corespunzătoare întreținerii neexecutate în natură, dacă în
temeiul contractului a transmis un bun imobil debitorului
întreținerii;
c. locatorul, pentru chirie, asupra bunului imobil dat în
locațiune;

21. Rezoluțiunea contractului de întreținere:

a. în unele cazuri poate să opereze pe baza declarației
unilaterale de voință a uneia dintre părțile contractante, în
condițiile art. 1552 [Link]. (textul legal consacră rezoluțiunea
unilaterală);
b. în unele cazuri poate avea ca efect restituirea prestațiilor
ambelor părți contractante;
c. nu va putea fi solicitată, pe cale judiciară, de moștenitorii
părților contractante;

22. Acțiunea specială în revocarea contractului de

întreținere:
a. poate fi promovată în condițiile dreptului comun ale acțiunii
revocatorii;
b. poate fi promovată doar într-un termen de 3 ani de la data
încheierii contractului;
c. poate fi promovată doar dacă contractul de întreținere este
cu titlu oneros;

23. În cazul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra

viciilor ascunse:
a. pentru a funcţiona obligaţia vânzătorului, viciile ascunse
trebuie să fie descoperite (nu doar să se ivească) în termen de
1 an de la data predării bunului;
b. dacă viciile ascunse au fost descoperite după expirarea
termenului de 1 an de la data predării, dar s-au ivit anterior
acestui termen, termenul de prescripție pentru promovarea
acţiunii împotriva vânzătorului începe să curgă de la
expirarea termenului de 1 an de la predare;
c. dacă viciile au fost ascunse cu viclenie, termenul de
prescripție pentru promovarea acţiunii contra vânzătorului
este de 3 ani, la fel ca și în cazul în care nu au fost făcute
manopere de ascundere a viciilor;

24. În cazul predării unui bun care este afectat de vicii

aparente:
a. cumpărătorul trebuie să-l informeze despre acestea pe
vânzător, cu ocazia verificării bunului, în caz contrar
prezumându-se că vânzătorul și-a îndeplinit în mod
corespunzător obligația de predare;
b. iar beneficiarul îl recepționează de la antreprenor fără
obiecții, beneficiarul decade din dreptul de a le invoca
ulterior recepției;
c. locatorul poate fi obligat la despăgubiri pentru
prejudiciile pe care viciile aparente le cauzează vieții,
sănătății sau integrității corporale a locatarului, chiar dacă
locatarul a preluat bunul fără obiecții;
25. Vânzarea cu opțiune de răscumpărare:
a. permite cumpărătorului să revândă bunul cumpărat,
chiar și anterior expirării termenului de exercitare a
opțiunii de răscumpărare de către beneficiar;
b. acordă dreptul vânzătorului unei cote de proprietate asupra
bunului de a-și exercita opțiunea și ulterior partajului (dacă
se află în termenul de opțiune), în ipoteza în care a avut
cunoștință de cererea judiciară de partaj, iar prin partaj bunul
a fost atribuit în întregime cumpărătorului;
c. presupune în mod necesar un împrumut simulat între părți;

26. În materia contractului de rentă viageră:

a. decesul unuia dintre credirentieri într-un termen de 30 de
zile, din cauza unei boli de care suferea la momentul
încheierii contractului, determină lipsirea de efecte juridice a
respectivului contract;
b. decesul debirentierului nu duce la încetarea contractului,
moștenitorii debirentierului fiind ținuți să îndeplinească
obligațiile asumate de autorul pe care îl moștenesc;
c. decesul unuia dintre credirentieri determină ca regulă
reducerea cuantumului sumei de plată la care este ținut
debirentierul;

27. În cazul contractului de mandat sunt valabile

următoarele afirmații:
a. primirea unei remunerații de către mandatar face ca
mandatul să fie calificat ca fiind un „mandat în interes
comun”;
b. împuternicirea dată unui nou mandatar pentru aceeași
afacere revocă mandatul inițial;
c. mandatarul răspunde pentru faptele celui pe care și l-a
substituit, în toate situațiile în care s-ar produce substituirea,
ca și pentru faptele sale proprii;