MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

Unitatea de învăţare nr. 1

TRANSFORMATORUL ELECTRIC MONOFAZAT

1.1 Importanţa producerii şi utilizării transformatoarelor electrice

1.2 Elemente constructive de bază
1.3 Clasificarea transformatoarelor
1.4 Mărimi nominale şi marcarea bornelor
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 1
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:
Înţelegerea noţiunilor legate de importanta si producerea transformatoarelor
electrice
Sublinierea aspectelor practice in utilizarea transformatoarelor electrice de
diferite tipuri in retele electrice
Recunoastereea tipurilor de transformatoare electrice
Insusirea aspectelor constructive ale transformatoarelor electrice

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu:

Studentul va studia materialul pus la dispozitie si nu se va limita la o simpla [Link] sunt
elemente grafice le va reprezenta individual, daca sunt figure le va intelege si interpreta, daca sunt
relatii va interpreta toate elementele ce intervin in relatie.
Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.

1
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

1.1 Importanţa producerii şi utilizării transformatoarelor electrice

Definitie : Transformatorul electric este un convertor electric-electric, cu energie magnetica
intermediara, care realizeaza modificarea parametrilor de intrare a energiei electrice de curent alternativ
(tensiune, curent, numar de faze) in scopul adaptarii parametrilor energiei electrice cedate, la
caracteristicile functionale ale utilizatorilor.
Transformatorul electric primeste energie, respectiv putere de la reteaua de alimentare si
debiteaza (cedeaza) energie, respectiv putere, retelei de alimentare.
Este o maşină electrică statică cu două sau mai multe înfăşurări care transformă parametrii
energiei electrice tensiunea (cel mai frecvent), curentul sau numărul de faze de la o valoare la alta fără a
modifica frecvenţa. Energia electrică este produsă de regulă sub formă trifazată în centrale electrice cu
ajutorul generatoarelor electrice la un nivel de tensiune tensiune dictat de considerente constructive şi
tehnologice. Frecvent tensiunea nominală (tensiunea între faze sau tensiunea de linie) a generatoarelor
este de 10-15 kV. Această energie electrică este transportată şi distribuită consumatorilor industriali sau
casnici. Consumatorii necesită nivele diferite de tensiune, cei de joasă tensiune au tensiunea nominală
de 380 V sau 220 V, alţi consumatori sunt de medie tensiune: 6 kV sau 10 kV (tensiune de linie).
Transportul energiei electrice se face la nivele de tensiune ridicată (700 kV, 400 kV, 220 kV sau 110
kV, tensiune de linie) dictată de lungimea distanţelor de transport şi de considerente economice.
Importanţa producerii şi utilizării transformatoarelor electrice rezultă din schema de principiu a
unui sistem electroenergetic

Transformatorul transferă energie electrică dintr-un circuit (primarul transformatorului) în

altul (secundarul transformatorului), funcţionând pe baza legii inducţiei electromagnetice.
În circuitele şi reţelele electrice, transformatorul realizează: transfer de energie electrică dintr-un
circuit de anumiţi parametri - tensiune U, curent I, rezistenţă R - în energie electrică cu alţi parametri
si separarea galvanica între cele două circuite electrice.

2
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

b) c)

TIPURI DE TRANSFORMATOARE
b)Transformator monofazat cu tole c)Transformatore monofazate uscate navale

1.2 Elemente constructive de bază

Fie ca sunt mono - , tri - , sau în general multifazate, transformatoarele sunt constituite în calitate
de subansamble active din doua sau mai multe circuite electrice - înfasurari, dispuse în jurul unui circuit
magnetic închis, denumit miez magnetic.
Miezul feromagnetic, care realizează un cuplaj magentic strâns între circuitele electrice ale
înfăşurărilor, este construit din tablă electrotehnică cu grosime de 0,3 şi 0,33 mm. În mod uzual, pentru
aplicatii la 50 Hz tolele au grosimea de 0,35 mm; pe masura ce frecventa creste, asigurarea unui nivel
rezonabil al pierderilor de putere activa în miez impune utilizarea unor tole de grosime din ce în ce mai
redusa. Sub denumirea de otel electrotehnic se întelege un aliaj fier-siliciu, caracterizat prin pierderi
specifice în curent alternativ cu atât mai reduse cu cât continutul de siliciu este mai ridicat. Având în
vedere ca orientarea fluxului magnetic este una invariabila în diversele zone ale miezului magnetic, se
utilizeaza în special în cazul transformatoarelor de putere medie si mare tole cu proprietati anizotrope,
cu pierderi mai mici atunci când fluxul magnetic este orientat dupa directia de usoara magnetizare.
În cazuri cu totul speciale miezul magnetic se construieste monobloc, de exemplu sub forma
toroidala.
Bobinele sunt denumite coloane, iar celelalte subansamble de legatura între coloane, sunt
denumite juguri.

3
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

Desi solutia cea mai simpla referitoare la forma sectiunii transversale a miezului magnetic este
aceea patrata sau dreptunghiulara, se prefera în cazul transformatoarelor de puteri medii si mari ( > 1
kVA, la 50 Hz) realizarea în trepte a coloanelor în principal, dar si a jugurilor. Aceasta solutie este în
principal impusa de structura înfasurarilor, mult mai comod a fi realizate atunci când spirele sunt
circulare decât în cazul spirelor dreptunghiulare.

Îmbinarea dintre coloane si juguri poate fi prin suprapunere sau prin întretesere.
Înfasurarile se construiesc din conductor izolat de cupru sau aluminiu. Luând ca exemplu tipic
transformatorul cu doua înfasurari, se folosesc în mod uzual denumirile de înfasurare primara, respectiv
secundara, dupa sensul de transfer al energiei electrice, sau înfasurare de înalta tensiune (î.t.), respectiv
joasa tensiune (j.t.), dupa valorile tensiunilor nominale ale celor doua înfasurari. Se convine sa se noteze
cu indicele 1 toate marimile caracteristice înfasurarii primare si cu indicele 2 marimile asociate
înfasurarii secundare.
Înfasurarile cilindrice concentrice sunt asezate suprapus pe aceeasi coloana, de regula
înfasurarea de joasa tensiune lânga miez, iar înfasurarea de înalta tensiune în exterior.

Plasarea înfasurarilor primara si secundara pe coloane diferite reduce cuplajul magnetic al acestora,
lucru dorit în cazul unor transformatoare destinate sudurii electrice.
Înfasurarile cu numar mare de spire si valori reduse ale curentului, care nu necesita mai multe
conductoare în paralel, se executa sub forma de înfasurari cilindrice stratificate, sau înfasurari cu galeti
separati

4
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

Atunci când valoarea ridicata a curentului impune utilizarea mai multor conductoare în paralel, pentru
ca în fiecare conductor elementar refularea curentului sa fie neglijabila, în executia înfasurarilor
cilindrice elicoidale sau în galeti se efectueaza transpozitii ale conductoarelor în paralel; aceasta solutie
tehnica face ca curentul total sa se distribuie uniform pe toate caile de curent în paralel.

Functionarea transformatoarelor este însotita în mod inevitabil de dezvoltarea unei

puteri active în miezul magnetic (efectul curentilor turbionari indusi în tole si al histerezisului
magnetic) si în înfasurari (efectul Joule al curentilor).
Asigurarea regimului termic în concordanta cu stabilitatea termica a materialelor izolante
utilizate presupune evacuarea acestor pierderi. Se diferentiaza în acest sens transformatoare uscate si
transformatoare în ulei. Cea de-a doua solutie constructiva are înca o pondere importanta, deoarece
uleiul îndeplineste atât rol de mediu de racire cât si pe acela de izolant electric. Eficienta transferului
termic prin intermediul mediului lichid care este uleiul este sensibil superioara transferului prin
convectia aerului. Constructia si întretinere transformatoarelor în ulei ridica probleme mai complexe
decât transformatoarele uscate; aceasta explica evolutia variantei uscate pentru puteri medii si mici,
care este sustinuta si de dezvoltarea unor materiale si solutii constructive eficiente, cum ar fi de
exemplu înglobarea înfasurarilor în rasini sintetice cu stabilitate termica ridicata.

1.3 Clasificarea transformatoarelor

Transformatoarele electrice se pot clasifica dupa diferite criterii:
¨ dupa numarul de faze:

5
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

· transformatoare monofazate;
· transformatoare polifazate (uzual transformatoare trifazate);

¨ dupa numarul de infasurari pe faza:

· transformatoare cu doua infasurari (sunt transformatoarele uzuale);
· transformatoarele cu infasurari multiple;

¨ dupa modul de racire:

· transformatoare racite in aer;
· transformatoare racite in ulei;

¨ dupa destinatie:
· transformatoare de forţă,;
· transformatoare speciale.
Din categoria transformatoarelor speciale pot fi enumerate: transformatoarele cu trei infasurari,
autotransformatoarele, transformatoarele de faza, transformatoarele pentru sudura, transformatoarele
pentru alimentarea instalatiilor de redresare, transformatoarele de masura, transformatoarele de mica
putere pentru alimentarea aparaturii electronice etc.
• transformatoare de forţă, utilizate în instalaţiile electrice de transport şi distribuţie a energiei
electrice, aceste transformatoare au frecvent puteri mari, pentru răcirea înfăşurărilor şi a miezului se
utilizează uleiul de transformator care umple cuva în care se află miezul magnetic şi înfăşurările
transformatorului,
•transformatorul de izolare, folosit pentru a izola pătrunderea zgomotelor (semnale electrice
parazite) de la sau la circuitele electrice cu pământare. Sunt transformatoare de mică putere utilizate în
circuite electronice,
•transformatorul de tensiune, ar rolul de a reduce tensiunea electrică din reţea la valori care să
poată fi măsurate sau prelucrate de circuitele de măsură, protecţie şi automatizare. Transformatorul de
tensiune are tensiunea secundară cu valori standardizate: 100V, 100/ V sau 100/3V în funcţie de rolul
aparatelor ce sunt alimentate din secundarul transformatorului (voltmetre, bobine de tensiune, wattmetre,
relee de protecţie, etc.). Impedanţa aparatelor conectate în secundarul transformatorului de tensiune este
de valoare mare, astfel că regimul normal de funcţionare este apropiat de cel de mers în gol,
•transformatorul de curent, are rolul de a reduce valoarea curentului din reţeaua electrică la valori
mici, sub 5A sau1A, care să poată fi măsurate de instrumentele de măsurare. De asemenea are

6
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

rolul de a izola circuitele electrice de măsurare de tensiunea înaltă din circuitele de forţă. În
secundarul transformatoarelor de curent se conectează ampermetre sau bobine de curent ale unor
instrumente de măsurare. Acestea au impedanţe foarte mici, astfel că regimul normal de
funcţionare al transformatorului de curent este cel de scurtcircuit.
• autotransformatorul, se deosebeşte de
transformatorul obişnuit prin aceea că înfăşurarea
I1
primară şi cea secundară au o porţiune comună şi
ele sunt cuplate magnetic. Autotransformatoarele
de putere se folosesc acolo unde rapoartele de
transformare au valori cuprinse între 0.5 şi 2. Un

1
domeniu de aplicaţie frecvent utilizat al
I2 autotransformatoarelor este acela al reglajului
tensiunii de alimentare în curent alternativ.
Autotransformatorul reglabil are priza înfăşurării
2
secundare mobilă cu ajutorul unei perii sau role
care alunecă pe suprafaţa dezizolată a spirelor.
Poziţia prizei secundare se poate modifica din
exterior cu ajutorul unui buton
Autotransformator

De mentionat ca retelele de alimentare sunt dimensionate sa functioneze la o anumita tensiune

numita tensiune nominala. Izolatia retelei este dimensionata corespunzator tensiunii nominale si
pentru aceasta tensiune se aleg receptoarele care se cupleaza la retea si sursele care alimenteaza
reteaua.
Valorile uzuale pentru retelele de alimentare sunt: 0,22 kV; 0,38 kV, 6kV, 10 kV, 20 kV, 35 kV,
63 kV, 110 kV, 220 kV, 440 kV.
1.4 Mărimi nominale şi marcarea bornelor
Pentru transformatoarele de putere cu răcire în ulei funcţionarea în regim nominal este
definită de următoarele mărimi nominale: puterea, tensiunile şi deci raportul de transformare,
curenţii, tensiunea de scurtcircuit şi frecvenţa . La transformatoarele cu prize de reglare a
tensiunii, regimul nominal este cel corespunzător prizei cu tensiunea nominală.
Puterea nominală a transformatorului este puterea aparentă la bornele circuitului
secundar, exprimată în kVA, pentru care nu sunt depăşite limitele de încălzire.

7
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

Tensiunea nominală primară este tensiunea care trebuie aplicată la bornele de alimentare ale
înfăşurării primare a tranformatorului în regimul său nominal de funcţionare.
Tensiunea nominală secundară, la transformatoarele cu puteri peste 10 kVA, este tensiunea care
rezultă la bornele înfăşurării secundare atunci când transformatorul funcţionează în gol şi se aplică
primarului tensiunea nominală primară, comutatorul de prize al transformatorului fiind pus pe priza
nominală. La transformatoarele mici, cu puteri sub 10 kVA, teniunea nominală este cea corespunzătoare
curentului secundar nominal.
Raportul nominal de transformare este dat de raportul dintre tensiunea nominală şi cea secundară,
la mersul în gol.
Curenţii nominali, primari şi secundari, sunt curenţii de linie care rezultă din valorile nominale
ale puterii şi ale tensiunilor, definite mai sus.
Tensiunea de scurtcircuit nominală este tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când
circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit, transformatorul fiind pe priza nominală şi
temperatura înfăşurărilor fiind egală cu temperatura convenţională de lucru (750 pentru clasele de izolaţie
A, E, B şi 1150 pentru clasele F şi H).
Frecvenţa nominală a transformatorului, în condiţii normale, se consideră frecvenţa de 50 Hz. În
cazuri speciale, frecvenţa se specifică prin caiete de sarcină cu mărime nominală de bază.
n - numarul de faze
Schema si grupa de conexiuni
u - tensiunea nominala de scurtcircuit in unitati relative [%] ;
i - curentul de mers în gol la tensiunea nominala în unitatile relative [%];
P0 - pierderile de putere la mers în gol la tensiunea nominala în [W] sau [kW];
Psc - pierderile în scurtcircuit la curentul nominal în [W] sau [kW] ;
regimul de functionare (continuu sau intermitent);
felul racirii (ex. AN: racire cu aer (A) cu circulatie naturala (N)).

Marcarea bornelor, stabileşte următoarele reguli: La înfăşurările de înaltă tensiune ale

transformatoarelor se prescriu literele A, B, şi C pentru începuturile lor şi X, Y, Z pentru sfârşiturile
acestora; la bornele înfăşurărilor de joasă tensiune se utilizează literele a, b,c respectiv x, y, z. La
transformatoarele cu trei înfăşurări pentru înfăşurarea de medie tensiune se prescriu literele Am, Bm,
Cm şi Xm, Ym, Zm. Punctul neutru al înfăşurărilor, dacă este scos la borne, pe capac, se notează cu
literele N, n şi Nm.

8
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

Aşezarea bornelor pe capac se face în aşa fel, încât privind transformatorul de sus şi din partea
bornelor deînaltă tensiune, dispunerea bornelor trebuie să fie în ordinea NABC, n, a, b, c, Nm Am Bm
Cm, cum este arătat în figura.

Răcirea transformatoarelor se face în ulei sau în aer. Transformatoarele în ulei au întreaga construcţie
imersată într-o cuvă cu ulei de transformator. Cedarea căldurii de la înfăşurări şi miez, în timpul
funcţionării, se face prin convecţie naturală sau forţată, către ulei şi de la ulei la cuvă. Evacuarea căldurii
în exterior este favorizată de o suprafaţă cât mai mare a cuvei, de aceea se ataşează acesteia ţevi sau
radiatoare. Transformatoarele cu răcire în aer (se mai numesc uscate) cedează căldura direct aerului care
înconjoară părţile active. In construcţie uscată se fac toate transformatoarele de mică putere,
transformatoarele care se utilizează în electronica de putere, cât şi cele destinate să funcţioneze în clădiri
şi mai ales în locuri cu protecţie sporită la incendii.

De reţinut!
Transformatorul electric este o maşină electromagnetică statică de curent
alternativ, care transformă oenergie electromagnetică primară de anumiţi
parametrii (u1,i1) într-o energie electromagnetică secundară dealţi
parametrii (u2,i2), frecvenţa rămane însă constantă (f 1=f 2=ct.). Cei doi
parametrii care ne dau puterea, u-tensiunea şi i-curentul, suferă prin
transformare schimbări inverse, astfel dacă tensiunea se
micşorează,curentul se măreşte şi invers. La baza funcţionării
transformatorului stă principiul inducţiei electromagnetice.
Din punct de vedere constructiv, transformatorul are două părţi
principale:
1)circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier şi construit din tole de
oţel electrotehnic pentrureducerea pierderilor în fier;

9
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

2)circuitele electrice- reprezentate de două sau mai multe înfăşurări din

Cu sau Al, realizate în jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate
electromagnetic. Înfăşurarea care primeşte energia de la o sursă se
numeşte înfăşurare primară, iar cea care cedeazăenergia unei reţele sau
unui consumator se numeşte înfăşurare secundară.

Test de autoevaluare

[Link] magnetice ale transformatorului se execută din :

a. oţel electrotehnic
b. cupru sau aluminiu
c. materiale izolante cum ar fi : carton electrotehnic,textilit,porţelan,etc.
2. Circuitele magnetice ale transformatoarelor se execută din materiale
feromagnetice pentru că:
a. au permeabilitate magnetică redusă
b. au permeabilitate magnetică mare
c. au permitivitate redusă
[Link] magnetic al transformatoarelor se execută sub formă de tole
pentru:
a. a reduce pierderile prin histerezis
b. a reduce pierderile prin curenţi turbionari
c. a mări rezistivitatea
4. Infăşurările transformatoarelor se execută din materiale având:
a. permiabilitatea relativ mare
b. rezistivitatea relativ mică
c. permitivitate relativ mare
5. Circuitele electrice (înfăşurările) transformatoarelor se execută din :
a. oţel electrotehnic
b. cupru sau aluminiu
c. carton electrotehnic sau textolit

10
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

6. Care dintre parametrii electrici ai unui transformator electric rămâne

neschimbat:
a) curentul;
b) tensiunea;
c) frecvenţa;
7. Autotransformatorul este:
a) un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de fază,
prevăzută cu una sau mai multe prize, înfăşurarea de joasă tensiune
reprezentand o parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi
fiind legate galvanic.
b) un transformator special utilizat la transformarea numai a anumitor
parametri electrici un transformator special utilizat numai pe instalatiile
electrice de inalta tensiune.
c) un transformator special care modifica val;oarea frdcventei;
8. Transformatorul electric este un dispozitiv static, având două sau mai
multe înfăşurări cuplate magnetic, în care se transformă:
a) în baza legii inducţiei electromagnetice – parametrii electrici
(tensiunea, curentul, numărul de faze) ai energiei electrice în curent
alternativ, frecvenţa rămânând neschimbată;
b) în baza legii conservarii fluxului magnetic – parametrii magnetici;
c) în baza teoremei a II-a a lui Kirchhoff – tensiunea si curentul;
9. Transformatorul electric este construit din următoarele elemente
constrcutive de bază :
a) Miezul feromagnetic si Sistemul de înfăşurări
b) Stator si rotor
c) Infasurare primara si secundara
10. Miezul feromagnetic realizează:
a) un cuplaj magentic strâns între circuitele electrice ale înfăşurărilor;
b) un suport solid pe care se monteaza cele doua infasurari fara implicare
directa in circuitul magnetic al dispozitivului;
c) legatura cu consumatorii cuplati la transformator;

11
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

11. Care din urmatorii curenti aplicati in primarul transformatorului produc

campul magnetic
a. Curentul de excitatie
b. Curentul primar
c. Curentul de magnetizare
d. Curentul de scurtcircuit
12. Care din cele trei materiale sunt folosite impreuna la miezul
feromagnetic:
a. Cupru, otel electrotehnic si materiale izolante
b. Cupru, otel electrotehnic si fonta
c. Fonta, cupru si otel
d. Otel, aluminiu, fonta
13. Care din urmatoarele nu este un element necesar la functionarea
transformatorului:
a. Miezul feromagnetic
b. infasurarea primara
c. infasurarea secundara
d. Forta electrostatica
14. Care din urmatoarele defineste actiunea transformatorului:
a. Transferul energiei electrice pe cale electromagnetica din primar in
secundar
b. Transferul energiei electrice pe cale electrostatica din primar in secundar
c. Dezvoltarea unei forte contraelectromotoare la intretaierea bobinelor de
campul magnetic
d. Dezvoltarea unei tensiuni la intretaierea bobinelor de campul magnetic
15. Care sunt marimile electrice care se modifica la un transformator in
secundar fata de primar:
a. Tensiunea si curentul
b. Tensiunea si factorul de putere
c. Curentul si factorul de putere
d. Factorul de putere si tensiunea inalta

12
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

16. De ce se realizeaeza miezul feromagnetic al transormatoarelor din tole de

tabla silicioasa inalt
aliata
a. Pentru a reduce pierderile Joule
b. Pentru a micsora pierderile prin curenti turbionari
c. Pentru a reduce consumul de materiale
d. Pentru a micsora sectiunea coloanei
17. Care sunt diferentele majore dintre infasurarile primare si secundare ale
unui transformator
a. infasurarea primara are un numar mai mare de spire decat cea secundara
b. infasurarea primara are mai multa izolatie
c. infasurarea primara este conectata la sursa de alimentare, iar cea
secundara la sarcina
d. infasurarea primara este conectata la sarcina iar cea secundara la sursa de
alimentare
18. Cum se racesc transformatoarele de puteri nominale mici
a. in aer, prin convectie libera
b. in ulei, prin convectie libera
c. in hidrogen, prin conductie
d. in aer, prin conductie fortata
19. Cum se denumesc infasurarile transformatorului dupa marimea relativa a
tensiunii
a. De inalta tensiune si de curent mic
b. De curent mare si de joasa tensiune
c. De inalta tensiune si de joasa tensiune
d. De tensiune mare si de tensiune mica
20. Cum se impart transformatoarele dupa numarul de faze
a. Monofazate si trifazate
b. Monofazate si polifazate, cele mai raspandite fiind transformatoarele
trifazate
c. Bifazate si trifazate
d. Bifazate si polimorfe

13
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

21. Care din urmatoarele trei elemente sunt marimi nominale inscrise pe
placuta indicatoare (eticheta)
a. Puterea nominala, numarul de coloane, curentul de mers in gol
b. Grupa de conexiuni, tensiunea nominala, tipul miezului feromagnetic
c. Frecventa nominala, numarul de faze, numar de coloane
d. Puterea nominala, tensiunile nominale, curentii nominali de linie,
numarul de faze
22. Care sunt principalele elemente constructive ale miezului feromagnetic a
transformatorului
a. Coloanele si tolele
b. Tolele si jugurile
c. Bobinele si jugurile
d. Coloanele si jugurile
[Link] sunt bobinate infasurarile de la transformatoare de puteri mari
a. Pe o carcasa de material electroizolant
b. Pe o carcasa de material texturat
c. Pe o carcasa de material feromagnetic
d. Pe o carcasa de material textile
24. In ce se transforma pierderile de putere din elementele active ale
transformatorului
a. Aer
b. Caldura
c. Curent
d. Tensiune
25. Care este denumirea elementelor notate cu 1 si 2 ale transformatorului
monofazat din Fig. T 01.
a. 1 - infasurarea primara 2 - infasurarea secundara
b. 1 - infasurarea secundara 2 - infasurarea primara
c. 1 - miezul feromagnetic 2 - bobina principala
d. 1 - bobina principala 2 - bobina primarului

14
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

26. Care este denumirea elementelor notate cu 3 si 4 ale

transformatorului monofazat din Fig.T 01.
a. 3-generator (sarcina) 4-secundar
b. 3-primar 4 -secundar
c. 3-generator (sursa) 4-sarcina (consumator)
d. 3-galvanometru 4-sarcina
27. Care este denumirea elementului notat cu 5 a transformatorului monofazat
din Fig.T 01.
a. 5-miez conductor
b. 5-infasurare primara
c. 5-miez feromagnetic
d. 5-jug

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

1. La primarul unui transformator se aplică o tensiune alternativă de 3300V.
Înfăşurarea lui secundară are 120spire, iar la bornele ei, la mers în gol,
tensiunea este de 220V. Să se calculeze raportul de transformare şi numărul
de spire al primarului.
2. Înfăşurarea primară a unui transformator are 48 spire, cea secundară 600
spire. Tensiunea primară fiind 120V, să se calculeze raportul de transformare
şi tensiunea secundarului.
3. Tensiunea primară a unui transformator este de 36kV, iar cea secundară de
400V. Înfăşurarea secundară având 30spire, să se calculeze raportul de
transformare şi numărul de spire din primar.
15
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

1.a.
2.b.
3.b.
4.b.
5.b.
6.c
7.a.
8.a.
9.a.
10.a.
11.b.
12.a.
13.d.
14.a.
15.a.
16.b.
17.c.
18.a.
19.c.
20.b.
21.d.
22.d.
23.c.
24.b.
25.a.
26.c.
27.c.

16
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 MASINI SI ACTIONARI ELECTRICE

Concluzii
Transformatorul electric primeste energie, respectiv putere de la reteaua de
alimentare si debiteaza (cedeaza) energie, respectiv putere, retelei de
alimentare.
Transformatoarele sunt constituite în calitate de subansamble active din doua
sau mai multe circuite electrice - înfasurari, dispuse în jurul unui circuit
magnetic închis, denumit miez magnetic.
Transformatorul de izolare, folosit pentru a izola pătrunderea zgomotelor
(semnale electrice parazite) de la sau la circuitele electrice cu pământare.
Transformatorul de tensiune, ar rolul de a reduce tensiunea electrică din reţea
la valori care să poată fi măsurate sau prelucrate de circuitele de măsură,
protecţie şi automatizare.
Transformatorul de curent, are rolul de a reduce valoarea curentului din reţeaua
electrică la valori mici, sub 5A sau1A, care să poată fi măsurate de
instrumentele de măsurare.

Bibliografie
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura Printech,
Bucuresti, 2000;
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia UPB,
1989;
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993;

17
Masini electrice – Curs şi aplicaţii