Ui 2
Ui 2
Cuprins
1
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
Intr-o reţea trifazată se pot utiliza fie trei transformatoare monofazate alcătuind un grup
transformatoric fie un transformator trifazat cu miez unic. În primul caz (fig.5.1.) înfăşurările primare
ale celor trei transformatoare monofazate sunt conectate în stea, începuturile A, B, C urmând a fi
alimentate de la reţea, ca şi înfăşurările secundare, la cere capetele a, b, c alimentează reţeaua
utilizatorilor. Oricare din sistemele de înfăşurări, primare sau secundare, pot fi însă conectate şi în
triunghi.
În figura 2.2. este reprezentată o construcţie trifazată compactă, având acelaşi miez pentru toate
fazele, ambele înfăşurări fiind conectate în stea. Ambele soluţii prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje.
La grupul transformatoric, fabricaţia şi transportul sunt mai uşoare, iar - pe de altă parte - este suficient
un singur transformator monofazat de rezervă în staţie, dar construcţia în totalitate este mai scumpă.
Soluţia este curent folosită pentru transformatoare de mare putere ( S n >40 MVA) şi tensiuni ridicate
(UI.T. ≥ 220kV), la care problemele de transport şi montaj intervin pe primul plan. A doua soluţie este
mai puţin costisitoare deoarece înfăşurările sunt montate pe un circuit magnetic unic, dar transformatorul
este mai greu de transportat în cazul unităţilor de mare putere şi este necesar un transformator trifazat de
rezervă, în staţie.
Fig.2.1. Fig.2.2.
φ A + φ B + φ C = 0 (2.1.)
Prin urmare, în coloana comună din figura 2.3., a fluxul magnetic va fi totdeauna nul şi această
coloană nu se justifică. Se ajunge deci la soluţia constructivă din figura 2.3., această construcţie introduce
o oarecare nesimetrie magnetică. În practică nesimetria se reduce prin mărirea secţiunilor jugurilor
rămase cu 5-15%. Totuşi, datorită nesimetriei magnetice, la funcţionarea în gol curenţii din înfăşurările
dispuse pe coloanele laterale sunt mai mari decât curentul din înfăşurarea dispusă pe coloana din mijloc.
2
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
Curenţii la funcţionarea în gol IA0, IB0, IC0, a căror sumă este nulă în cazul conectării în stea fără fir
neutru, vor forma deci un sistem trifazat nesimetric, cu defazaje diferite de 1200.
Ecuaţiile diferenţiale sau în complex ale transformatorului monofazat, diagrama de fazori şi
schema echivalentă se pot utiliza şi pentru studiul funcţionării unui grup format din trei transformatoare
monofazate. Pentru transformatoarele trifazate cu miez compact aplicarea teoriei transformatorului
monofazat la una din fazele transformatorului trifazat este posibilă numai dacă transformatorul
funcţionează în sarcină simetrică. În cele ce urmează se va avea în vedere această situaţie, urmând ca
funcţionarea transformatorului trifazat încărcat nesimetric să fie examinată într-un paragraf special.
Fig.2.3.
A. Schemele de conexiuni
Fig. 5.4.
a) Conexiunea stea se simbolizează prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera y
pentru joasa tensiune. Această schemă se realizează conectând împreună începuturile sau sfârşiturile de
fază, (fig.5.5.,a), iar capetele libere se scot la bornele transformatorului; uneori se scoate şi nulul
conexiunii la o bornă accesibilă pe capacul transformatorului. În regim armonic, valoarea efectivă a
tensiunii de linie este de 3 ori mai mare decât valoarea efectivă a tensiunii de fază - (fig.5.5.,b).
Fig. 2.5.
La conexiunea stea armonicile sinfazice (de ordinul 3,9,15 etc.) din tensiunile de fază , de
amplitudini egale, nu apar în tensiunea de linie. Această conexiune se utilizează la transformatoarele de
putere pe partea de înaltă şi foarte înaltă tensiune, precum şi la transformatoarele de distribuţie.
4
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
b)Conexiunea triunghi se simbolizează prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera d pentru
joasa tensiune. Practic schema se realizează conectând sfârşitul unei înfăşurări de fază cu începutul altei
înfăşurări, legăturile de la punctele respective de conectare fiind scoase la borne. Există două moduri
distincte de a efectua aceste conexiuni: fie prin conectarea extremităţilor A cu Y, cu Z şi C cu X
(fig.2.6.,a) la o înfăşurare de înaltă tensiune, fie prin conectarea extremităţilor X cu B, Y cu C şi Z cu A.
La conexiunea triunghi tensiunea de fază este egală cu tensiunea de linie, iar curentul de fază este de
3 ori mai mic decât curentul de linie (fig.2.6.,b). Din această cauză schema de conexiuni triunghi se
utilizează în cazul în care curenţii de linie au valori mari, deci pe partea de joasă tensiune a
transformatoarelor de putere, rezultând o secţiune de conductor a înfăşurării de fază mai redusă, cu
avantaje tehnologice de execuţie. La această schemă de conexiuni armonicile sinfazice din curba
curenţilor de fază nu mai apar în curba curentului de linie, acestea închizându-se în interiorul conexiunii;
prin urmare curentul de linie nu mai conţine armonica de ordinul 3.
Fig.2.6.
c) Conexiunea zigzag se simbolizează prin litera z pentru înfăşurarea de joasă tensiune şi prin litera Z
pentru înalta tensiune (mai rar utilizată, la transformatoare speciale). Fiecare înfăşurare de fază este
formată din câte două semibobine identice care se conectează în felul următor: sfârşitul unei semibobine
de pe o coloană este legat cu începutul unei semibobine de pe altă coloană (de exemplu x cu b`, y cu c`
si z cu a` în fig.5.6.), extremităţile x`, y` ;si z` cu a` fiind conectate în stea.
5
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
Fig.2.7.
Tensiunea de fază la schema de conexiuni zigzag, în cazul când cele două bobine de pe coloane diferite
au acelaşi număr de spire, are valoarea:
U f z = 2U fb ⋅ cos 30 0 = 3U fb (2.2.)
Dacă cele şase semibobine s-ar înseria tot câte două, dar ambele de pe aceeaşi coloană, s-ar
realiza o schemă de conexiuni stea. În acest caz tensiunea de fază ar fi:
U f y = 2U fb (2.3.)
deci mai mare decât în cazul conexiunii z, în raportul:
U fy 2U fb 2
= = ≅ 1,15 (2.4.)
U fz 3U fb 3
Prin urmare, tensiunea pe fază la conexiunea zigzag este mai mică decât la conexiunea stea. Pentru a
obţine aceeaşi tensiune, numărul de spire trebuie majorat de 1,15 ori, deci înfăşurarea conectată în zigzag
are un consum de material conductor cu 15% mai mare decât înfăşurarea conectată în stea sau în triunghi.
Între mărimile de fază şi cele de linie este aceeaşi dependenţă ca şi la conexiunea stea:
U = 3U f z I = I fy (2.5.)
6
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
Conexiunile transformatoarelor trifazate se deosebesc şi prin defazajul dintre tensiunile de linie primare
şi cele secundare corespunzătoare. Ţinând cont de acest lucru, există 12 grupe de conexiuni, defazajul
specific fiecărei grupe fiind exprimat de o cifră, care este trecută după notaţia simbolică şi care, înmulţită
cu 30o (unitatea de unghi electric) dă defazajul menţionat.
Fig.2.8.
Desigur, în această situaţie, pentru o putere totală dată, costurile investiţiei cresc, deoarece se
măresc consumurile de materiale şi spaţiile necesare amplasamentului; totodată cresc şi pierderile de
putere. Trebuie, însă, avut în vedere faptul că receptorul alimentat de la staţie se dezvoltă treptat în mai
mulţi ani, ca putere cerută de la staţie şi nu există nici o raţiune că se utilizează în staţie, de la început,
un transformator a cărei putere să acopere sarcina la care se va ajunge de abia peste câţiva ani. În
majoritatea cazurilor, fracţionarea puterii transformatorului în mai multe unităţi mai mici se dovedeşte
economică şi apare pe deplin justificată înzestrarea treptată a staţiei cu unităţile necesare, pe măsura
dezvoltării receptorului deservit de staţie. În acelaşi timp se rezolvă mai economic şi problema rezervei
7
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
şi asigurării continue cu energie electrică a receptorului întrucât, dacă se defectează unul din
transformatoarele staţiei, celelalte pot suporta complet sau parţial, pentru o scurtă vreme, întreaga
sarcină.
Pe de altă parte, în cazul unor sarcini reduse la anumite ore ale zilei, sau sezoniere, există
posibilitatea scoaterii din funcţiune a unor unităţi în scopul micşorării pierderilor de energie şi utilizării
celor rămase în funcţiune la randamente maxime.
La funcţionarea în paralel a două sau mai multe transformatoare trebuie îndeplinite următoarele
condiţii generale:
a) să nu apară curenţi de circulaţie între transformatoarele conectate în paralel, deoarece aceşti curenţi
provoacă pierderi importante şi limitează puterea transformatoarelor;
b) fiecare transformator să se încarce cu o putere proporţională cu puterea lui nominală, iar curenţii din
secundar să fie, pe cât posibil, în fază.
La conectarea în paralel a unor transformatoare identice ca putere şi construcţie, aceste condiţii
se realizează de la sine. În practică se conectează însă, de multe ori, transformatoare diferite ca putere şi
construcţie. În cele ce urmează se analizează asemenea situaţii, considerând - pentru simplitate - două
transformatoare monofazate.
Unele abateri de la condiţiile de mai sus sunt permise de norme şi standarde, dar numai în limitele
care se vor arăta în continuare.
La început se consideră că cele două transformate funcţionând în paralel sunt complet diferite ca
puteri nominale, rapoarte de transformare şi tensiuni de scurtcircuit.
Utilizând schemele echivalente simplificate ale celor două transformatoare funcţionând în paralel
şi debitând pe sarcina de impedanţă z cu raportarea mărimilor primare la secundar, se obţine schema
echivalentă a staţiei din figura 5.9.
`` ``
Cu z KI şi z KII s-au notat impedanţele globale (Kapp) raportate la secundar ale celor două
transformatoare. Dacă U 1 este tensiunea reţelei de alimentare, aceeaşi pentru cele două transformatoare
iar k uI şi k uII sunt rapoartele de transformare, presupuse diferite, ale celor două transformatoare,
tensiunile lor primare raportate la înfăşurarea secundară au expresiile :
`` U 1 `` U 1
U 1I = ;U 1II = (5.6.)
kuI k u II
8
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
Fig.2.9.
În baza schemei echivalente din figura 5.9. se pot scrie ecuaţiile:
U 1II = Z k II ⋅ I 1``II − U 2
`` ``
(5.7.)
I 1``I + I 1``II = I 2
U 2 = − Z ⋅ I 2
în care I 1``I = − I 21 şi I 1``II = − − I 2 II sunt respectiv curenţii primari raportaţi la secundar (egali şi de semen
contrare cu curenţii reali din secundar), iar U 2 este tensiunea secundară reală.
Din primele două ecuaţii rezultă curenţii:
``
`` U 1I + −U 2
I 1I = I 2I = ``
Z kI
`` (2.8.)
`` U 1II + −U 2
I 1II = − I 2 II = ``
Z k II
Eliminând tensiunea U 2 între ecuaţiile (5.8.) şi (5.9.) se obţin expresiile celor doi curenţi sub forma:
`` `` ``
`` Z k II U 1I − U 1II
I 1I = −I 2I = I 2 ` ``
+ `` ``
Z k I + Z k II Z k I + Z k II
`` `` `` (2.10.)
`` Z kI U 1I − U 1II
I 1II = − I 2 II = I 2 `` ``
− `` ``
Z k I + Z k II Z k I + Z k II
9
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
Prin urmare curenţii debitaţi de cele două transformatoare funcţionând în paralel au fiecare câte două
componente. Primele componente, diferite pentru fiecare din cele două transformatoare, respectiv:
`` ``
Z k II Z kI
I2 `` ``
şi I2 `` ``
(2.11.)
Z k I + Z k II Z k I + Z k II
``
în curentul I 1III al celui de-al doilea transformator această componentă are exact aceeaşi expresie, dar cu
semn schimbat.
Fig.2.10.
Curentul de circulaţie străbate primul transformator într-un sens, iar pe cel de al doilea în sens
invers, fiind independent de sarcină. El încarcă suplimentar unul din transformatoare şi descarcă pe
celălalt, provocând încălziri nepermise în transformatorul supraîncărcat. Anularea acestui curent de
`` ``
circulaţie impune: U 1I − U 1II = 0 (2.13.)
Cele două tensiuni trebuie să fie egale în mărime şi în fază.
`` ``
Egalitatea U 1I = U 1II înseamnă că rapoartele de transformare ale celor două transformatoare
funcţionând în paralel trebuie să fie egale. Standardele impun o abatere maximă de +0,5% determinată
la platforma de încercări, pentru raportul de transformare, tocmai pentru a limita apariţia curenţilor de
circulaţie.
10
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
Relaţia (2.13.) referindu-se la mărimi complexe, impune şi aceeaşi fază pentru tensiunile
`` ``
U = U 1II . De aici rezultă o a doua condiţie, importantă mai ales pentru transformatoarele trifazate, şi
1I
sau:
I 2I
``
I 2 In Z k ⋅ I 2 IIn U 2 kII j (ϕkII −ϕkI )
= ``II = (2.15.)
I 2 II Z k I ⋅ I 2 In U 2 kI
I 2 IIn
în care U 2 KI = z KI
`` ``
⋅ I 2 KII siU 2 KII = z KII ⋅ I 2 IIn reprezintă tensiunile de scurtcircuit ale celor două
transformatoare, iar ϕ k I şi ϕ k II reprezintă unghiurile interne ale impedanţelor globale, definite prin
X σ``kI µΓ X σ`` µΓ
relaţiile: tgϕ k I = = I
; tgϕ k = `` = kII II
(2.16.)
Rk``I µa
I
Rk
II
µa II II
Prin urmare, puterea aparentă totală S=SI+SII se repartizează pe cele două transformatoare direct
proporţional cu puterile aparente normale, dar invers proporţional cu tensiunile de scurtcircuit relative.
Scriind:
11
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
S In
SI µ SI S
= KI şi = II (2.19.)
S II S II n S In S IIn
µ kII µ KI µ kII
se obţine relaţia:
SI S S + S II
= II = I
S In S IIn S I n S IIn
+
µ KI µ kII µ KI µ kII
care permite calculul încărcării celor două transformatoare funcţionând în paralel, cunoscând puterile
nominale şi tensiunile de scurtcircuit.
Pentru ca transformatoarele să se încarce proporţional cu puterile lor nominale se impune ca ele
să aibă aceleaşi tensiuni de scurtcircuit relative. Standardele în vigoare admit o abatere de ± 10% ,
determinată la platformă, pentru tensiunea de scurtcircuit prescrisă.
În cazul când µ KI = µ KIII , dar ϕ KI ≠ ϕ KIII , rezultă că valorile relative ale curenţilor I 21 / I 2 In şi
I 2 II / 2 IIn sunt egale în modul, dar defazate cu unghiul ϕ KII − ϕ KI , aşa cum este arătat în figura 2.11.
Fig.2.11.
O diferenţă de fază poate apare în cazul când transformatoarele conectate în paralel sunt de puteri diferite
şi chiar dacă µ KI = µ KII rezultă:
PkIn P
µ aI = ; µ aII = kIIn (2.20.)
S In S II n
12
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
însumare algebrică, suprasarcina corespunzătoare nu depăşeşte 3,5% din sarcina normală când
tensiunile de scurtcircuit ar fi egale şi în fază.
În concluzie, pentru o bună comportare a transformatoarelor funcţionând în paralel, este necesar
să fie îndeplinite urătoarele condiţii:
a) acelaşi raport de transformare, cu abateri maxime în limitele +0,5%;
b) aceeaşi grupă de conexiuni;
c) aceleaşi tensiuni de scurtcircuit în modul, cu abateri maxime în limitele ± 10%;
d) tensiunile de scurtcircuit să fie în fază, cu abateri admisibile până la 150.
Autotransformatorul
Este un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de fază, prevăzută cu una sau
mai multe prize; în fapt înfăşurarea de joasă tensiune reprezintă o parte a înfăşurării de înaltă tensiune,
cele două părţi fiind legate galvanic. Autotransformatoarele pot fi monofazate sau trifazate; cele trifazate
sunt conectate numai în stea. În figura 2.12. sunt prezentate schema de principiu (a) şi schema electrică
(b) ale unui transformator monofazat. Înfăşurarea A-X este înfăşurarea de înaltă tensiune cu wi spire, iar
înfăşurarea a-x (sau M-N) este înfăşurarea de joasă tensiune cu w j spire; prin urmare, înfăşurările
13
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
Fig.2.12.
U i wi
K= = (2.22.)
U j wj
Is + Ii = I j (2.23.)
iar din aplicarea legii circuitului magnetic de-a lungul unei linii de câmp magnetic util rezultă,
în regim armonic, ecuaţia scrisă în calculul complex simplificat:
wz I i − w j I s = ( w j + wa ) I 10 (2.24.)
relaţie care arată că valoarea curentului I s din partea comună de înfăşurare depinde nemijlocit de raportul
de transformare şi este mai mică decât valoarea lui I j .
Puterea transferată de autotransformator, în ipoteza că pierderile sunt neglijabile, este:
S = Ui Ii ≈ U j I j (2.27)
14
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
O parte din această putere este transformată pe cale electromagnetică, prin inducţie:
k −1 k −1
Se = U j I s = U j I j =S (2.28.)
k k
iar diferenţa:
1
S g = S − Se = S (2.29)
k
reprezintă puterea transferată direct din primar în secundar pe cale galvanică.
Din examinarea relaţiei (2.28.) rezultă avantajele utilizării autotransformatorului: miezul
feromagnetic se dimensionează pentru puterea electromagnetică S s < S i , iar porţiunea de înfăşurare
comună pentru curentul I s < I j .
De reţinut!
-Intr-o reţea trifazată se pot utiliza fie trei transformatoare monofazate
alcătuind un grup transformatoric fie un transformator trifazat cu miez unic.
-Conexiunea stea se simbolizează prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă
tensiune şi litera y pentru joasa tensiune. Această schemă se realizează
conectând împreună începuturile sau sfârşiturile de fază iar capetele libere se
scot la bornele transformatorului; uneori se scoate şi nulul conexiunii la o
bornă accesibilă pe capacul transformatorului, În regim armonic, valoarea
efectivă a tensiunii de linie este de 3 ori mai mare decât valoarea efectivă a
tensiunii de fază.
-Conexiunea triunghi se simbolizează prin litera D pentru înfăşurarea de
înaltă tensiune şi litera d pentru joasa tensiune Practic schema se realizează
conectând sfârşitul unei înfăşurări de fază cu începutul altei înfăşurări,
legăturile de la punctele respective de conectare fiind scoase la borne. La
conexiunea triunghi tensiunea de fază este egală cu tensiunea de linie, iar
curentul de fază este de 3 ori mai mic decât curentul de linie
-Conexiunea zigzag se simbolizează prin litera z pentru înfăşurarea de joasă
tensiune şi prin litera Z pentru înalta tensiune. Fiecare înfăşurare de fază este
formată din câte două semibobine identice care se conectează în felul următor:
sfârşitul unei semibobine de pe o coloană este legat cu începutul unei
15
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
16
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
17
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
10. Care este conexiunea infasurarii primare a trasformatorului trifazat din Fig.
T04?
a. Conexiunea triunghi
b. Conexiunea stea
c. Conexiunea zigzag
d. Conexiunea secundara
11. Care este conexiunea infasurarii secundare a trasformatorului trifazat din
Fig.T04?
a. Conexiunea triunghi
b. Conexiunea stea
c. Conexiunea primara
d. Conexiunea zigzag
12. Ce reprezinta Φ1, Φ 2 si Φ 3 la transformatorul trifazat reprezentat in Fig.
T 04?
a. Fluxurile de secundare din cele trei coloane ale transformatorului trifazat
b. Fluxurile de scapari din cele trei coloane ale transformatorului trifazat
c. Fluxurile de dispersie din cele trei coloane ale transformatorului trifazat
d. Fluxurile utile din cele trei coloane ale transformatorului trifazat
18
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
19
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
TRANSFORMATORUL TRIFAZAT
Bibliografie
Bibliografie
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia UPB,
1989.
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura Printech,
Bucuresti, 2000
20
Masini electrice – Curs şi aplicaţii