TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

Unitatea de învăţare nr. 2

TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

Cuprins

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2

2.1 Construcţia transformatoarelor trifazate
2.2 Conexiunile şi grupele de conexiuni ale transformatoarelor trifazate
2.3 Funcţionarea în paralel a transformatoarelor de putere
2.4 Condiţiile impuse transformatoarelor funcţionând în paralel; încărcarea
transformatoarelor
2.5 Transformatoare speciale

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 2

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 2

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu:

Studentul va studia materialul pus la dispozitie si nu se va limita la o simpla [Link] sunt
elemente grafice le va reprezenta individual, daca sunt figure le va intelege si interpreta, daca sunt
relatii va interpreta toate elementele ce intervin in relatie.
Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 2 sunt:

Sublinierea aspectelor practice in constructia transformatoarelor trifazate
Insusirea notiunilor de grupe si scheme de conexiuni
Insusirea relatiilor dintre marimile de linie si cele de faza in cazul conexiunilor
transformatoarelor trifazate
Insusirea conditiilor de cuplare in paralele a doua transformatoare
Principiul de functionare al unui autotransformator

1
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

2.1 Construcţia transformatoarelor trifazate

Intr-o reţea trifazată se pot utiliza fie trei transformatoare monofazate alcătuind un grup
transformatoric fie un transformator trifazat cu miez unic. În primul caz (fig.5.1.) înfăşurările primare
ale celor trei transformatoare monofazate sunt conectate în stea, începuturile A, B, C urmând a fi
alimentate de la reţea, ca şi înfăşurările secundare, la cere capetele a, b, c alimentează reţeaua
utilizatorilor. Oricare din sistemele de înfăşurări, primare sau secundare, pot fi însă conectate şi în
triunghi.
În figura 2.2. este reprezentată o construcţie trifazată compactă, având acelaşi miez pentru toate
fazele, ambele înfăşurări fiind conectate în stea. Ambele soluţii prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje.
La grupul transformatoric, fabricaţia şi transportul sunt mai uşoare, iar - pe de altă parte - este suficient
un singur transformator monofazat de rezervă în staţie, dar construcţia în totalitate este mai scumpă.
Soluţia este curent folosită pentru transformatoare de mare putere ( S n >40 MVA) şi tensiuni ridicate
(UI.T. ≥ 220kV), la care problemele de transport şi montaj intervin pe primul plan. A doua soluţie este
mai puţin costisitoare deoarece înfăşurările sunt montate pe un circuit magnetic unic, dar transformatorul
este mai greu de transportat în cazul unităţilor de mare putere şi este necesar un transformator trifazat de
rezervă, în staţie.

Fig.2.1. Fig.2.2.

Posibilitatea utilizării pentru transformatoarele trifazate a miezurilor cu trei coloane şi două

juguri reiese din analiza figurilor2.3., a, b, şi c. Dacă trei transformatoare se plasează unul faţă de celălalt
ca în figura 2.3.,a atunci coloanele 1`, 2`, 3` (fig. 2.1.) se pot reuni într-o singură coloană. Însă într-un
sistem trifazat simetric, suma fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nulă:

φ A + φ B + φ C = 0 (2.1.)

Prin urmare, în coloana comună din figura 2.3., a fluxul magnetic va fi totdeauna nul şi această
coloană nu se justifică. Se ajunge deci la soluţia constructivă din figura 2.3., această construcţie introduce
o oarecare nesimetrie magnetică. În practică nesimetria se reduce prin mărirea secţiunilor jugurilor
rămase cu 5-15%. Totuşi, datorită nesimetriei magnetice, la funcţionarea în gol curenţii din înfăşurările
dispuse pe coloanele laterale sunt mai mari decât curentul din înfăşurarea dispusă pe coloana din mijloc.

2
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

Curenţii la funcţionarea în gol IA0, IB0, IC0, a căror sumă este nulă în cazul conectării în stea fără fir
neutru, vor forma deci un sistem trifazat nesimetric, cu defazaje diferite de 1200.
Ecuaţiile diferenţiale sau în complex ale transformatorului monofazat, diagrama de fazori şi
schema echivalentă se pot utiliza şi pentru studiul funcţionării unui grup format din trei transformatoare
monofazate. Pentru transformatoarele trifazate cu miez compact aplicarea teoriei transformatorului
monofazat la una din fazele transformatorului trifazat este posibilă numai dacă transformatorul
funcţionează în sarcină simetrică. În cele ce urmează se va avea în vedere această situaţie, urmând ca
funcţionarea transformatorului trifazat încărcat nesimetric să fie examinată într-un paragraf special.

Fig.2.3.

2.2 Conexiunile şi grupele de conexiuni ale

transformatoarelor trifazate

A. Schemele de conexiuni

Înfăşurările primare, respectiv secundare ale transformatoarelor trifazate pot fi conectate, în

principiu, în stea, în triunghi sau zigzag.
Forma constructivă cea mai des întâlnită pentru circuitul magnetic al transformatorului trifazat
constă din trei coloane reunite în partea lor superioară şi inferioară cu câte un jug magnetic prin care se
închid liniile de câmp magnetic. La această variantă constructivă se realizează economie de fier şi
simplitate constructivă. Alte variante constructive se realizează cu ajutorul transformatoarelor
monofazate prin conexiune trifazată, stea sau triunghi, a înfăşurărilor primare şi secundare sau cu
transformatoare cu cinci coloane (trei pentru înfăşurări şi două auxiliare, laterale, care servesc pentru
micşorarea secţiunii jugurilor). Cele trei faze ale primarului şi secundarului se pot lega în stea (cu nulul
scos în afară sau nu), sau în triunghi. Înfăşurările secundarului se mai pot lega şi în zig-zag, cu nulul
accesibil, pentru alimentarea receptorilor monofazaţi. Reprezentarea schematică a conexiunilor este
3
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

Fig. 5.4.

a) Conexiunea stea se simbolizează prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera y
pentru joasa tensiune. Această schemă se realizează conectând împreună începuturile sau sfârşiturile de
fază, (fig.5.5.,a), iar capetele libere se scot la bornele transformatorului; uneori se scoate şi nulul
conexiunii la o bornă accesibilă pe capacul transformatorului. În regim armonic, valoarea efectivă a
tensiunii de linie este de 3 ori mai mare decât valoarea efectivă a tensiunii de fază - (fig.5.5.,b).

Fig. 2.5.

La conexiunea stea armonicile sinfazice (de ordinul 3,9,15 etc.) din tensiunile de fază , de
amplitudini egale, nu apar în tensiunea de linie. Această conexiune se utilizează la transformatoarele de
putere pe partea de înaltă şi foarte înaltă tensiune, precum şi la transformatoarele de distribuţie.

4
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

b)Conexiunea triunghi se simbolizează prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera d pentru
joasa tensiune. Practic schema se realizează conectând sfârşitul unei înfăşurări de fază cu începutul altei
înfăşurări, legăturile de la punctele respective de conectare fiind scoase la borne. Există două moduri
distincte de a efectua aceste conexiuni: fie prin conectarea extremităţilor A cu Y, cu Z şi C cu X
(fig.2.6.,a) la o înfăşurare de înaltă tensiune, fie prin conectarea extremităţilor X cu B, Y cu C şi Z cu A.
La conexiunea triunghi tensiunea de fază este egală cu tensiunea de linie, iar curentul de fază este de
3 ori mai mic decât curentul de linie (fig.2.6.,b). Din această cauză schema de conexiuni triunghi se
utilizează în cazul în care curenţii de linie au valori mari, deci pe partea de joasă tensiune a
transformatoarelor de putere, rezultând o secţiune de conductor a înfăşurării de fază mai redusă, cu
avantaje tehnologice de execuţie. La această schemă de conexiuni armonicile sinfazice din curba
curenţilor de fază nu mai apar în curba curentului de linie, acestea închizându-se în interiorul conexiunii;
prin urmare curentul de linie nu mai conţine armonica de ordinul 3.

Fig.2.6.

c) Conexiunea zigzag se simbolizează prin litera z pentru înfăşurarea de joasă tensiune şi prin litera Z
pentru înalta tensiune (mai rar utilizată, la transformatoare speciale). Fiecare înfăşurare de fază este
formată din câte două semibobine identice care se conectează în felul următor: sfârşitul unei semibobine
de pe o coloană este legat cu începutul unei semibobine de pe altă coloană (de exemplu x cu b`, y cu c`
si z cu a` în fig.5.6.), extremităţile x`, y` ;si z` cu a` fiind conectate în stea.

5
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

Fig.2.7.

Tensiunea de fază la schema de conexiuni zigzag, în cazul când cele două bobine de pe coloane diferite
au acelaşi număr de spire, are valoarea:

U f z = 2U fb ⋅ cos 30 0 = 3U fb (2.2.)

unde U f b este tensiunea corespunzătoare unei semibobine.

Dacă cele şase semibobine s-ar înseria tot câte două, dar ambele de pe aceeaşi coloană, s-ar
realiza o schemă de conexiuni stea. În acest caz tensiunea de fază ar fi:

U f y = 2U fb (2.3.)
deci mai mare decât în cazul conexiunii z, în raportul:

U fy 2U fb 2
= = ≅ 1,15 (2.4.)
U fz 3U fb 3

Prin urmare, tensiunea pe fază la conexiunea zigzag este mai mică decât la conexiunea stea. Pentru a
obţine aceeaşi tensiune, numărul de spire trebuie majorat de 1,15 ori, deci înfăşurarea conectată în zigzag
are un consum de material conductor cu 15% mai mare decât înfăşurarea conectată în stea sau în triunghi.
Între mărimile de fază şi cele de linie este aceeaşi dependenţă ca şi la conexiunea stea:

U  = 3U f z I = I fy (2.5.)

Schema de conexiuni zigzag se utilizează pe partea de joasă tensiune a transformatoarelor de distribuţie.

6
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

Conexiunile transformatoarelor trifazate se deosebesc şi prin defazajul dintre tensiunile de linie primare
şi cele secundare corespunzătoare. Ţinând cont de acest lucru, există 12 grupe de conexiuni, defazajul
specific fiecărei grupe fiind exprimat de o cifră, care este trecută după notaţia simbolică şi care, înmulţită
cu 30o (unitatea de unghi electric) dă defazajul menţionat.

2.3 Funcţionarea în paralel a transformatoarelor de putere

Necesitatea asigurării unei rezerve în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, cât şi
creşterea în timp a consumului de energie, impune funcţionarea în paralel a transformatoarelor.
Pentru o repartiţie a curenţilor de sarcină proporţională cu puterile nominale, transformatoarele
conectate în paralel trebuie să aibă acelaşi raport de transformare (aceeaşi tensiune aplicată primarului
şi aceeaşi tensiune obţinută la secundar), aceeaşi grupă de conexiuni şi aceleaşi tensiuni de scurtcircuit.
Două sau mai multe transformatoare se consideră că funcţionează în paralel dacă au bornele
primare legate la aceeaşi reţea de alimentare, de tensiunea U1, iar bornele secundare sunt conectate la o
reţea receptoare de tensiune U2. În figura 2.8. este reprezentată schema de principiu a conectării în paralel
a două transformatoare monofazate, în care Z este impedanţa sarcinii.
Prezenţa mai multor transformatoare funcţionând paralel în staţiile electrice de transformatoare
se justifică printr-o investiţie eşalonată în timp, printr-un grad de siguranţă în exploatare sporit şi prin
posibilitatea de a asigura încărcarea transformatoarelor în regimuri optime.

Fig.2.8.

Desigur, în această situaţie, pentru o putere totală dată, costurile investiţiei cresc, deoarece se
măresc consumurile de materiale şi spaţiile necesare amplasamentului; totodată cresc şi pierderile de
putere. Trebuie, însă, avut în vedere faptul că receptorul alimentat de la staţie se dezvoltă treptat în mai
mulţi ani, ca putere cerută de la staţie şi nu există nici o raţiune că se utilizează în staţie, de la început,
un transformator a cărei putere să acopere sarcina la care se va ajunge de abia peste câţiva ani. În
majoritatea cazurilor, fracţionarea puterii transformatorului în mai multe unităţi mai mici se dovedeşte
economică şi apare pe deplin justificată înzestrarea treptată a staţiei cu unităţile necesare, pe măsura
dezvoltării receptorului deservit de staţie. În acelaşi timp se rezolvă mai economic şi problema rezervei

7
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

şi asigurării continue cu energie electrică a receptorului întrucât, dacă se defectează unul din
transformatoarele staţiei, celelalte pot suporta complet sau parţial, pentru o scurtă vreme, întreaga
sarcină.
Pe de altă parte, în cazul unor sarcini reduse la anumite ore ale zilei, sau sezoniere, există
posibilitatea scoaterii din funcţiune a unor unităţi în scopul micşorării pierderilor de energie şi utilizării
celor rămase în funcţiune la randamente maxime.

2.4 Condiţiile impuse transformatoarelor funcţionând în

paralel; încărcarea transformatoarelor

La funcţionarea în paralel a două sau mai multe transformatoare trebuie îndeplinite următoarele
condiţii generale:
a) să nu apară curenţi de circulaţie între transformatoarele conectate în paralel, deoarece aceşti curenţi
provoacă pierderi importante şi limitează puterea transformatoarelor;
b) fiecare transformator să se încarce cu o putere proporţională cu puterea lui nominală, iar curenţii din
secundar să fie, pe cât posibil, în fază.
La conectarea în paralel a unor transformatoare identice ca putere şi construcţie, aceste condiţii
se realizează de la sine. În practică se conectează însă, de multe ori, transformatoare diferite ca putere şi
construcţie. În cele ce urmează se analizează asemenea situaţii, considerând - pentru simplitate - două
transformatoare monofazate.
Unele abateri de la condiţiile de mai sus sunt permise de norme şi standarde, dar numai în limitele
care se vor arăta în continuare.
La început se consideră că cele două transformate funcţionând în paralel sunt complet diferite ca
puteri nominale, rapoarte de transformare şi tensiuni de scurtcircuit.
Utilizând schemele echivalente simplificate ale celor două transformatoare funcţionând în paralel
şi debitând pe sarcina de impedanţă z cu raportarea mărimilor primare la secundar, se obţine schema
echivalentă a staţiei din figura 5.9.
`` ``
Cu z KI şi z KII s-au notat impedanţele globale (Kapp) raportate la secundar ale celor două

transformatoare. Dacă U 1 este tensiunea reţelei de alimentare, aceeaşi pentru cele două transformatoare
iar k uI şi k uII sunt rapoartele de transformare, presupuse diferite, ale celor două transformatoare,
tensiunile lor primare raportate la înfăşurarea secundară au expresiile :
`` U 1 `` U 1
U 1I = ;U 1II = (5.6.)
kuI k u II
8
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

Fig.2.9.
În baza schemei echivalente din figura 5.9. se pot scrie ecuaţiile:

U 1`` = Z ``k ⋅ I 1``I − U 2

 I I

U 1II = Z k II ⋅ I 1``II − U 2
`` ``

 (5.7.)
 I 1``I + I 1``II = I 2

U 2 = − Z ⋅ I 2
în care I 1``I = − I 21 şi I 1``II = − − I 2 II sunt respectiv curenţii primari raportaţi la secundar (egali şi de semen
contrare cu curenţii reali din secundar), iar U 2 este tensiunea secundară reală.
Din primele două ecuaţii rezultă curenţii:
``
`` U 1I + −U 2
I 1I = I 2I = ``
Z kI
`` (2.8.)
`` U 1II + −U 2
I 1II = − I 2 II = ``
Z k II

precum şi curentul total absorbit de consumator:

 1 1  U 1``I U 1``II
I2 = I
``
+I
``
= U 2  `` + `` + + `` (2.9.)
1I 1II
 Zk  Z ``k
 I Z kII  I
Z kII

Eliminând tensiunea U 2 între ecuaţiile (5.8.) şi (5.9.) se obţin expresiile celor doi curenţi sub forma:
`` `` ``
`` Z k II U 1I − U 1II
I 1I = −I 2I = I 2 ` ``
+ `` ``
Z k I + Z k II Z k I + Z k II
`` `` `` (2.10.)
`` Z kI U 1I − U 1II
I 1II = − I 2 II = I 2 `` ``
− `` ``
Z k I + Z k II Z k I + Z k II
9
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

Prin urmare curenţii debitaţi de cele două transformatoare funcţionând în paralel au fiecare câte două
componente. Primele componente, diferite pentru fiecare din cele două transformatoare, respectiv:

`` ``
Z k II Z kI
I2 `` ``
şi I2 `` ``
(2.11.)
Z k I + Z k II Z k I + Z k II

sunt componentele utile, impuse de sarcina comună.

Celelalte componente sunt independente de curentul I 2 şi au valori absolute egale. Ele există
chiar când transformatoarele funcţionează în gol, adică I 2 =0. Aceste componente reprezintă, în fapt, un
curent comun care se închide între cele două transformatoare în paralel (fig.2.10.), numit curent de
circulaţie sau de egalizare. Într-adevăr se constată că, dacă în curentul I 1I`` componenta respectivă are
`` ``
U 1I − U 1II
expresia: I circ = `` ``
(2.12.)
Z k I + Z k II

``
în curentul I 1III al celui de-al doilea transformator această componentă are exact aceeaşi expresie, dar cu
semn schimbat.

Fig.2.10.

Curentul de circulaţie străbate primul transformator într-un sens, iar pe cel de al doilea în sens
invers, fiind independent de sarcină. El încarcă suplimentar unul din transformatoare şi descarcă pe
celălalt, provocând încălziri nepermise în transformatorul supraîncărcat. Anularea acestui curent de
`` ``
circulaţie impune: U 1I − U 1II = 0 (2.13.)
Cele două tensiuni trebuie să fie egale în mărime şi în fază.
`` ``
Egalitatea U 1I = U 1II înseamnă că rapoartele de transformare ale celor două transformatoare
funcţionând în paralel trebuie să fie egale. Standardele impun o abatere maximă de +0,5% determinată
la platforma de încercări, pentru raportul de transformare, tocmai pentru a limita apariţia curenţilor de
circulaţie.

10
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

Relaţia (2.13.) referindu-se la mărimi complexe, impune şi aceeaşi fază pentru tensiunile
`` ``
U = U 1II . De aici rezultă o a doua condiţie, importantă mai ales pentru transformatoarele trifazate, şi
1I

anume că transformatoarele funcţionând în paralel trebuie să aibă aceeaşi grupă de conexiuni.

În continuare se va analiza încărcarea transformatoarelor conectate în paralel, considerându-se
respectate cele două condiţii pentru anularea curenţilor de circulaţie şi anume:
- aceleaşi rapoarte de transformare;
- aceleaşi grupe de conexiuni.

Din ecuaţiile (5.10.) rezultă, în ipoteza Icirc=0, relaţia:

``
``
I 1I Zk I
``
= ` II = 2 I (2.14.)
I 1II Z k I I 2 II

sau:
I 2I
``
I 2 In Z k ⋅ I 2 IIn U 2 kII j (ϕkII −ϕkI )
= ``II =  (2.15.)
I 2 II Z k I ⋅ I 2 In U 2 kI
I 2 IIn

în care U 2 KI = z KI
`` ``
⋅ I 2 KII siU 2 KII = z KII ⋅ I 2 IIn reprezintă tensiunile de scurtcircuit ale celor două
transformatoare, iar ϕ k I şi ϕ k II reprezintă unghiurile interne ale impedanţelor globale, definite prin
X σ``kI µΓ X σ`` µΓ
relaţiile: tgϕ k I = = I
; tgϕ k = `` = kII II
(2.16.)
Rk``I µa
I
Rk
II
µa II II

Considerând ϕ KI = ϕ KII , dar µ KI ≠ µ KIII , relaţia (2.15.) se scrie:

I 2 I I 2 II U 2 kII
: = (2.17.)
I 2 I n I 2 IIn U 2 kI

sau, înmulţind peste tot cu tensiunea U2n şi ordonând altfel termenii:

SI SI µk
= n ⋅ II (2.18.)
S II S II n µ k I

Prin urmare, puterea aparentă totală S=SI+SII se repartizează pe cele două transformatoare direct
proporţional cu puterile aparente normale, dar invers proporţional cu tensiunile de scurtcircuit relative.
Scriind:

11
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

S In
SI µ SI S
= KI şi = II (2.19.)
S II S II n S In S IIn
µ kII µ KI µ kII

se obţine relaţia:
SI S S + S II
= II = I
S In S IIn S I n S IIn
+
µ KI µ kII µ KI µ kII
care permite calculul încărcării celor două transformatoare funcţionând în paralel, cunoscând puterile
nominale şi tensiunile de scurtcircuit.
Pentru ca transformatoarele să se încarce proporţional cu puterile lor nominale se impune ca ele
să aibă aceleaşi tensiuni de scurtcircuit relative. Standardele în vigoare admit o abatere de ± 10% ,
determinată la platformă, pentru tensiunea de scurtcircuit prescrisă.
În cazul când µ KI = µ KIII , dar ϕ KI ≠ ϕ KIII , rezultă că valorile relative ale curenţilor I 21 / I 2 In şi
I 2 II / 2 IIn sunt egale în modul, dar defazate cu unghiul ϕ KII − ϕ KI , aşa cum este arătat în figura 2.11.

Fig.2.11.

O diferenţă de fază poate apare în cazul când transformatoarele conectate în paralel sunt de puteri diferite
şi chiar dacă µ KI = µ KII rezultă:

PkIn P
µ aI = ; µ aII = kIIn (2.20.)
S In S II n

şi deci µ aI ≠ µ aII , atrăgând după sine şi µ ΓI ≠ µ ΓII , respectiv

ϕ KI ≠ ϕ KII .
(2.21.)
În consecinţă transformatoarele funcţionând în paralel trebuie să nu fie de puteri mult diferite
între ele (raportul puterilor să nu depăşească valoarea 1:4). Standardele admit ca ϕ KIII − ϕ KI să fie de
cel mult 15% situaţie în care, prin însumarea geometrică a celor doi curenţi (fig.2.11.) în loc de

12
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

însumare algebrică, suprasarcina corespunzătoare nu depăşeşte 3,5% din sarcina normală când
tensiunile de scurtcircuit ar fi egale şi în fază.
În concluzie, pentru o bună comportare a transformatoarelor funcţionând în paralel, este necesar
să fie îndeplinite urătoarele condiţii:
a) acelaşi raport de transformare, cu abateri maxime în limitele +0,5%;
b) aceeaşi grupă de conexiuni;
c) aceleaşi tensiuni de scurtcircuit în modul, cu abateri maxime în limitele ± 10%;
d) tensiunile de scurtcircuit să fie în fază, cu abateri admisibile până la 150.

2.5 Transformatoare speciale

În categoria transformatoarelor speciale vor fi incluse transformatoarele a căror construcţie diferă
de construcţia clasică a transformatoarelor de putere ca două înfăşurări. Printre acestea, o mai mare
importanţă prezintă: autotransformatorul, Transformatoare de măsură, transformatoarele pentru
schimbarea numărului de faze, transformatoarele pentru sudare şi pentru alimentarea cuptoarelor cu arc,
etc.

Autotransformatorul
Este un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de fază, prevăzută cu una sau
mai multe prize; în fapt înfăşurarea de joasă tensiune reprezintă o parte a înfăşurării de înaltă tensiune,
cele două părţi fiind legate galvanic. Autotransformatoarele pot fi monofazate sau trifazate; cele trifazate
sunt conectate numai în stea. În figura 2.12. sunt prezentate schema de principiu (a) şi schema electrică
(b) ale unui transformator monofazat. Înfăşurarea A-X este înfăşurarea de înaltă tensiune cu wi spire, iar

înfăşurarea a-x (sau M-N) este înfăşurarea de joasă tensiune cu w j spire; prin urmare, înfăşurările

primară şi secundară ale autotransformatorului sunt cuplate electromagnetic şi conectate galvanic, o

parte din înfăşurare fiind comună atât primarului cât şi secundarului.

13
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

Fig.2.12.

Autotransformatoarele pot fi atât ridicătoare cât şi coborâtoare de tensiune. Raportul de

transformare al autotransformatorului poate fi constant sau variabil în cazul autotransformatoarelor
reglabile. Reglajul tensiunii se face în trepte, tensiunea minimă a unei trepte fiind limitată de tensiunea
pe spiră. Pentru o anumită poziţie a legăturii galvanice dintre cele două înfăşurări, raportul de
transformare este:

U i wi
K= = (2.22.)
U j wj

Notând cu wa numărul de spire al porţiunii adiţionale a înfăşurării, parcursă numai de curentul

I 1 de pe parte de înaltă tensiune şi cu I s curentul prin porţiunea de înfăşurare comună, se poate scrie cu
notaţiile şi sensurile din fig.5.12.,b relaţia dintre curenţi în punctul M:

Is + Ii = I j (2.23.)

iar din aplicarea legii circuitului magnetic de-a lungul unei linii de câmp magnetic util rezultă,
în regim armonic, ecuaţia scrisă în calculul complex simplificat:

wz I i − w j I s = ( w j + wa ) I 10 (2.24.)

Neglijând curentul de magnetizare ( I 10 ≈ 0) se poate scrie:

I i wj wj 1 1
= = = = (2.25.)
I s wa wi − w j wi k −1
−1
wj

sau ţinând seama de ecuaţia (2.23):

k −1
I s = (k − 1) I i = Ij (2.26)
k

relaţie care arată că valoarea curentului I s din partea comună de înfăşurare depinde nemijlocit de raportul
de transformare şi este mai mică decât valoarea lui I j .
Puterea transferată de autotransformator, în ipoteza că pierderile sunt neglijabile, este:

S = Ui Ii ≈ U j I j (2.27)

14
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

O parte din această putere este transformată pe cale electromagnetică, prin inducţie:

k −1 k −1
Se = U j I s = U j I j =S (2.28.)
k k
iar diferenţa:
1
S g = S − Se = S (2.29)
k
reprezintă puterea transferată direct din primar în secundar pe cale galvanică.
Din examinarea relaţiei (2.28.) rezultă avantajele utilizării autotransformatorului: miezul
feromagnetic se dimensionează pentru puterea electromagnetică S s < S i , iar porţiunea de înfăşurare
comună pentru curentul I s < I j .

De reţinut!
-Intr-o reţea trifazată se pot utiliza fie trei transformatoare monofazate
alcătuind un grup transformatoric fie un transformator trifazat cu miez unic.
-Conexiunea stea se simbolizează prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă
tensiune şi litera y pentru joasa tensiune. Această schemă se realizează
conectând împreună începuturile sau sfârşiturile de fază iar capetele libere se
scot la bornele transformatorului; uneori se scoate şi nulul conexiunii la o
bornă accesibilă pe capacul transformatorului, În regim armonic, valoarea
efectivă a tensiunii de linie este de 3 ori mai mare decât valoarea efectivă a
tensiunii de fază.
-Conexiunea triunghi se simbolizează prin litera D pentru înfăşurarea de
înaltă tensiune şi litera d pentru joasa tensiune Practic schema se realizează
conectând sfârşitul unei înfăşurări de fază cu începutul altei înfăşurări,
legăturile de la punctele respective de conectare fiind scoase la borne. La
conexiunea triunghi tensiunea de fază este egală cu tensiunea de linie, iar
curentul de fază este de 3 ori mai mic decât curentul de linie
-Conexiunea zigzag se simbolizează prin litera z pentru înfăşurarea de joasă
tensiune şi prin litera Z pentru înalta tensiune. Fiecare înfăşurare de fază este
formată din câte două semibobine identice care se conectează în felul următor:
sfârşitul unei semibobine de pe o coloană este legat cu începutul unei

15
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

semibobine de pe altă coloană. Tensiunea de fază la schema de conexiuni

zigzag, în cazul când cele două bobine de pe coloane diferite au acelaşi număr
de spire, are valoarea:
U f z = 2U fb ⋅ cos 30 0 = 3U fb

-La funcţionarea în paralel a două sau mai multe transformatoare trebuie

îndeplinite următoarele condiţii generale:
a) să nu apară curenţi de circulaţie între transformatoarele conectate în paralel,
deoarece aceşti curenţi provoacă pierderi importante şi limitează puterea
transformatoarelor;
b) fiecare transformator să se încarce cu o putere proporţională cu puterea lui
nominală, iar curenţii din secundar să fie, pe cât posibil, în fază.
-Pentru o bună comportare a transformatoarelor funcţionând în paralel, este
necesar să fie îndeplinite urătoarele condiţii:
a) acelaşi raport de transformare, cu abateri maxime în limitele +0,5%;
b) aceeaşi grupă de conexiuni;
c) aceleaşi tensiuni de scurtcircuit în modul, cu abateri maxime în
limitele ± 10%;
d) tensiunile de scurtcircuit să fie în fază, cu abateri admisibile până la
150.
-Autotransformatorul
Este un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de
fază, prevăzută cu una sau mai multe prize; în fapt înfăşurarea de joasă tensiune
reprezintă o parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi fiind legate
galvanic. Autotransformatoarele pot fi monofazate sau trifazate; cele trifazate
sunt conectate numai în stea.

16
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

Test de autoevaluare 2.1

[Link] un transformator trifazat conexiunea stea se simbolizează:
a) prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera y pentru
joasa tensiune
b) prin litera Z pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera Z pentru
joasa tensiune
c) prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera d pentru
joasa tensiune
[Link] un transformator trifazat cu infasurarea primara in conexiune stea
valoarea efectivă a tensiunii de linie este:
a) de 3 ori mai mare decât valoarea efectivă a tensiunii de fază
b) de 3 ori mai mica decât valoarea efectivă a tensiunii de fază
c) egala cu valoarea efectivă a tensiunii de fază
[Link] un transformator trifazat conexiunea triunghi se simbolizează
a) prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera d pentru
joasa tensiune
b) prin litera Z pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera z pentru joasa
tensiune
c) prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera y pentru
joasa tensiune
[Link] un transformator trifazat cu infasurarea primara in conexiune triunghi
valoarea efectivă a curentului de fază este:
a) de 3 ori mai mic decât valoarea efectiva a curentului de linie
b) de 3 ori mai mare decât valoarea efectiva a curentului de linie
c) egala cu valoarea efectiva a curentului de linie
[Link] o bună comportare a transformatoarelor funcţionând în paralel, este
necesar să fie îndeplinite urătoarele condiţii:
a) acelaşi raport de transformare, cu abateri maxime în limitele +0,5%;
aceeaşi grupă de conexiuni; aceleaşi tensiuni de scurtcircuit în modul, cu
abateri maxime în limitele 10%; tensiunile de scurtcircuit să fie în fază, cu
abateri admisibile până la 150.
b) sa fie cuplate pe aceiasi sarcina
c) sa fie de aceleasi valori nominale.
[Link] este:
a) un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de fază,
prevăzută cu una sau mai multe prize,înfăşurarea de joasă tensiune
reprezentand o parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi
fiind legate galvanic.
b) un transformator special utilizat la transformarea numai a anumitor
parametri electrici
un transformator special utilizat numai pe instalatiile electrice de inalta
tensiune

17
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

[Link] trifazate pot avea înfăşurările conectate astfel:

a. Y/d
b. z/y
c. z/d
[Link] Dy la transformatoare trifazate reprezintă:
a. conexiune triunghi pentru primar şi conexiune stea pentru secundar
b. conexiune stea pentru primar şi conexiune triunghi pentru secundar
c. conexiune triunghi pentru înaltă şi conexiune stea pentru joasă
tensiune
[Link] fel de transformator este prezentat in Fig.T 04?
a. Transformator trifazat cu miezul feromagneticin forma de manta
b. Transformator trifazat cu miezul feromagnetic in coloane
c. Transformator monofazat cu trei coloane
d. Transformator trifazat cu infasurari in zigzag

10. Care este conexiunea infasurarii primare a trasformatorului trifazat din Fig.
T04?
a. Conexiunea triunghi
b. Conexiunea stea
c. Conexiunea zigzag
d. Conexiunea secundara
11. Care este conexiunea infasurarii secundare a trasformatorului trifazat din
Fig.T04?
a. Conexiunea triunghi
b. Conexiunea stea
c. Conexiunea primara
d. Conexiunea zigzag
12. Ce reprezinta Φ1, Φ 2 si Φ 3 la transformatorul trifazat reprezentat in Fig.
T 04?
a. Fluxurile de secundare din cele trei coloane ale transformatorului trifazat
b. Fluxurile de scapari din cele trei coloane ale transformatorului trifazat
c. Fluxurile de dispersie din cele trei coloane ale transformatorului trifazat
d. Fluxurile utile din cele trei coloane ale transformatorului trifazat

18
Masini electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT

13. Ce se noteaza cu A, B, C la transformatorul trifazat reprezentat in Fig. T

04?
a. Bornele infasurarii primare
b. Bornele infasurarii secundare
c. Bornele transformatorului
d. Bornele infasurarii de excitatie
14. Cate coloane are transformatorul reperzentat in Fig. T 04?
a. 4
b. 2
c. 3
d. 5
15. Ce tip de autotransformator este reprezentat in Fig.T 05.
a. Ridicator de tensiune
b. Coborator de tensiune
c. Autoreglabil
d. Ridicator de curent

16. Ce reprezinta w1 si w2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05?

a. w1-numarul de spire din secundar w2-numarul de spire din primar
b. w1-numarul de spire cuprins intre bornele primare w2-numarul de
spire cuprins intre bornele secundare
c. w1-numarul total spire w2-numarul de spire din secundar
d. w1-numarul de spire din secundar w2-numarul de spire
17. Ce reprezinta ax sa AX la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05?
a. ax-bornele primare AX-bornele secundare
b. ax-bornele secundare AX-bornele primare
c. ax-bornele comune AX-bornele primare
d. ax-bornele secundare AX-bornele comune
18. Ce reprezinta U1, U2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05?
a. U1-tensiunea din primar U2-tensiunea din secundar
b. U1-tensiunea din secundar U2-tensiunea din primar
c. U1-tensiunea din primar U2-tensiunea comuna
d. U1-tensiunea comuna U2-tensiunea din primar
19. Ce reprezinta I12 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05?
a. Curentul total
b. Curentul din secundar
c. Curentul din primar transferat in secundar
d. Curentul comun pentru infasurarea primara si cea secundara
20. Ce reprezinta I1, I2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 05
a. I1-curentul primar I2-curentul total
b. I1-curentul total I2 -curentul din secundar
c. I1-curentul din primar I2 -curentul din secundar
d. I1-curentul din secundar I2 -curentul din primar

19
Masini si actionari electrice – Curs şi aplicaţii
 TRANSFORMATORUL TRIFAZAT

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 2

[Link] schematic a conexiunea stea.

[Link] schematic a conexiunea triunghi.
[Link] schematic a conexiunea zigzag
[Link] sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca transformatoarele
electrice pentru o buna functionarea in paralel.
5. Descrieti functionarea autotransformatorului.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

1.a.
2.a.
3.a.
4.a.
5.a.
6.a
7.a.
8.a.
9.b.
10.a.
11.b.
12.d.
13.a.
14.c.
15.a.
16.b.
17.a.
18.a.
19.d.
20.c.

Bibliografie
Bibliografie
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia UPB,
1989.
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura Printech,
Bucuresti, 2000

20
Masini electrice – Curs şi aplicaţii